Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie jpeg

Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie

­čôü Istoria Religiilor
Autor: Vlad-Mihai Chelu

├Ändelung uitate de c─âtre establishment-ul universitar rom├ónesc, studiile paleocre╚Ötine ├«ncep s─â ├«╚Öi fac─â din ce ├«n ce mai clar─â prezen╚Ťa ╚Öi la noi. ├Äncurajarea acestor studii ╚Öi p─âtrunderea lor ├«n cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezv─âluiri arheologice privind primele comunit─â╚Ťi paleocre╚Ötine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), contur├ónd dou─â ipoteze ╚Öi direc╚Ťii de cercetare pentru viitor: ipoteza p─âtrunderii pe filier─â apostolic─â a acestei religii, ce a devenit din nou relevant─â, ╚Öi ipoteza p─âtrunderii t├órzii (sec. III-IV) a cre╚Ötinismului ├«n Dobrogea, sus╚Ťinut─â ╚Öi ├«n prezent de majoritatea comunit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice.

Un istoric trebuie s─â ├«╚Öi p─âstreze obiectivitatea pe c├ót posibil atunci c├ónd vorbe╚Öte despre Sf├óntul Apostol Andrei ╚Öi Dobrogea, cele dou─â elemente devenind aproape total combinate ├«n mentalul rom├ónesc ╚Öi mai ales ├«n cercurile cele mai religioase ╚Öi tradi╚Ťionale. 

Pe de o parte, se afl─â grupul celor care sus╚Ťin activitatea Apostolului la noi, ├«n frunte cu ├ÄPS Teodosie, ÔÇ×smerit urma╚Ö al Sf. AndreiÔÇŁ (a╚Öa cum ap─ârea scris ├«n cuv├óntul pastoral cu ocazia Pa╚Ötelui din 2020), iar pe de cealalt─â, o mare parte dintre intelectualii universitari, care subliniaz─â faptul c─â ipotezei apostolice ├«i lipse┼čte p├ón─â ├«n acest moment orice m─ârturie/dovad─â arheologic─â concludent─â. Subiectul a fost politizat foarte mult, iar acest lucru e vizibil mai ales ├«n ultima perioad─â, c├ónd problematica unei viitoare Mitropolii a Dobrogei, de sine st─ât─âtoare, a fost repus─â pe tapet ╚Öi a╚Öteapt─â pronun╚Ťarea din partea Sf├óntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom├óne.

Puncte de plecare

Un lucru nu poate fi ├«ns─â negat: Dobrogea a fost re╚Öedin╚Ťa, ├«n Antichitatea t├órzie ╚Öi ├«n Evul Mediu timpuriu, a celei mai vechi mitropolii de pe actualul teritoriu al Rom├óniei, cu sediul la Tomis ╚Öi care purta numele provinciei de aici ÔÇô Scythia Minor ÔÇô, extinz├óndu-╚Öi autoritatea ┼či dincolo de limitele istro-pontice, cuprinz├ónd cu timpul teritorii mai ├«ndep─ârtate, precum Chersonesul pontic (├«n actuala Crimeea) ╚Öi chiar tot litoralul M─ârii Negre p├ón─â spre Souzopol. Subiectul a fost deja discutat pe larg ├«n mai multe c─âr╚Ťi de specialitate, dintre care o aten╚Ťie excep╚Ťional─â o merit─â lucrarea Organizare Bisericeasc─â ├«n Scythia ╚Öi Moesia Secunda ├«ntre secolele IV ╚Öi VII, realizat─â de c─âtre p─ârintele dr. Ionu╚Ť Holubeanu.

Sfantul Andrei Arnold Schulten jpg jpeg

De asemenea, nu poate fi negat nici faptul c─â p─âm├óntul Dobrogei a ad─âpostit mai mul╚Ťi martiri din primele secole ale tr─âirii cre╚Ötine, dintre care cel mai mult se remarc─â cei de la Niculi╚Ťel (Zotic, Atal, Camasie ╚Öi Filip) ╚Öi Epictet ╚Öi Astion, doi diaconi ╚Öi medici martiriza╚Ťi la Halmyris, ╚Öi c─â teritoriul a fost str─âb─âtut indubitabil at├ót de Sf├óntul Casian, c├ót ╚Öi de c─âtre Dionisie Exiguul. 

Al─âturi de m─ârturia monastic─â a audienilor, un grup de eretici exila╚Ťi aici ├«n secolul IV ╚Öi care au avut mai apoi un rol enorm ├«n cre╚Ötinarea go╚Ťilor, vechea Scythia Minor devine un teritoriu de o tr─âire mistic─â extraordinar─â chiar ╚Öi ├«nainte de oficializarea cre╚Ötinismului ├«n Imperiul Roman, dar ╚Öi dup─â, prin ierarhii s─âi, care au avut o pozi╚Ťie important─â, particip├ónd activ la Sinoadele Ecumenice. O arhiepiscopie autonom─â devenit─â apoi mitropolie a func╚Ťionat aici timp de unsprezece secole, iar aceast─â tradi╚Ťie a fost ├«ntrerupt─â doar de extinderea otoman─â ├«n zon─â, la sf├ór╚Öitul epocii medievale.

Via┼úa paleoeclesiilor din Scythia Minor ÔÇô m─ârturii arheologice

Cele dint├ói m─ârturii l─âsate de primele comunit─â╚Ťi cre╚Ötine din Scythia Minor ne vin de la sf├ór╚Öitul secolului II-├«nceputul secolului III: opai╚Ťe neinteresante la prima vedere, dar care surprind specialistul prin simbolurile paleocre╚Ötine (cruci, porumbei, delfini) cu care sunt decorate ╚Öi care trimit c─âtre simbolistica Sfintei Treimi. 

Alte descoperiri din a doua parte a secolului trecut din necropolele tomitane, histriene ╚Öi orgamice trimit, de asemenea, c─âtre un cre╚Ötinism timpuriu cu puternice sentimente populare, ├«mbinarea dintre trecutul politeist roman ╚Öi cre╚Ötinism, a╚Öa cum bine descrie istoricul ╚Öi preotul dr. Sebastian Diacu ├«n lucrarea sa privind necropolele din Sci╚Ťia Minor ├«ntre secolele IV-VI.

├Än lucrarea sa dedicat─â monumentelor din Tomis, arheologul Vasile Canarache remarc─â, de asemenea, valoarea imens─â pe care sanctuarele funerare paleocre╚Ötine din aceast─â cetate o au ├«n contextul balcanic. Inscrip╚Ťii latine descoperite ├«n necropolele paleocre╚Ötine tomitane vorbesc ├«n mod surprinz─âtor despre plaiul mitic al C├ómpiilor Elysee, ├«n timp ce altele, descoperite ├«n raza castrului roman de la Ulmetum, actuala comun─â Pantelimon din jude┼úul Constan╚Ťa, vorbesc despre transfigurarea sufletelor ├«n stele dup─â moarte, concepte preluate din credin╚Ťele p─âg├óne.

Limitele mitropoliei Scythia Minor între secolele IV-VI, propuse de pr. Ionuţ Hulubeanu în lucrarea sa

Scythia Minor jpg jpeg

Descoperirile privind primele secole cre╚Ötine din Dobrogea includ provincia antic─â Scythia Minor ├«n mediul mai larg al Peninsulei Balcanice, dominat─â ├«n aceast─â perioad─â de c─âtre vastul Imperiu Roman. Cre╚Ötinismul s-a extins aici de-a lungul arterelor comerciale, la ├«nceput ├«n marile ora╚Öe, Tomis, Histria, Capidava, ╚Öi, ├«n plus, printre solda╚Ťi, ace╚Ötia fiind conglomera╚Ťi din toate provinciile imperiale, inclusiv din Orient, unde religia cre╚Ötin─â a fost ├«mbr─â╚Ťi╚Öat─â foarte timpuriu ╚Öi unde tr─âirea spiritual─â era cu siguran╚Ť─â una mai profund─â. 

Provinciile balcanice au fost ├«n egal─â m─âsur─â supuse unui val anti-cre╚Ötin extraordinar de profund, ├«ncep├ónd cu Diocle┼úian, dar continu├ónd ╚Öi sub Licinius, care, ├«n cele din urm─â, a fost ├«nfr├ónt de c─âtre Constantin. Martiriile reflect─â aceast─â tr─âs─âtur─â a cre╚Ötinismului dobrogean: Zotic, Atal, Camasie ╚Öi Filip erau solda╚Ťi, iar Epictet ╚Öi Astion erau diaconi ╚Öi vindec─âtori itineran╚Ťi, misionari.

Sf├óntul Apostol Andrei, ├«ntre sci╚Ťii dobrogeni

Prezen╚Ťa Sf├óntului Andrei este atestat─â at├ót prin intermediul men╚Ťiunilor autorilor antici, precum Origen ╚Öi Eusebius din Cezareea, de men╚Ťionarea traseului apostolului dinspre Bitinia spre Sci╚Ťia ├«n Sinaxarul Constantinopolitan, dar ╚Öi de argumentul etnografic. ├Än tradi╚Ťia popular─â, trecerea Sf├óntului Apostol a fost evocat─â ├«n mai multe crea╚Ťii ÔÇô balade ╚Öi colinde, care se p─âstreaz─â p├ón─â ├«n prezent. Balada ÔÇ×Pe╚Ötera Sf├óntului AndreiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Balada Sf├óntului AndreiÔÇŁ trimit c─âtre trecerea prin aceste p─âr╚Ťi a sf├óntului ╚Öi au circulat timp de veacuri ├«n zona dobrogean─â ╚Öi basarabean─â.

O veche povestire popular─â cre╚Ötin─â sus╚Ťine, de asemenea, c─â ├«n apropierea comunei Ion Corvin, Apostolul Andrei s-a odihnit pentru un timp, al─âturi de ucenicii s─âi, ├«ntr-o p─âdure, unde a folosit dou─â pe╚Öteri ca ad─âpost ╚Öi l─âca╚Öuri de slujire. ├Än secolul XX, una dintre pe╚Öteri ar fi fost identificat─â ╚Öi este ast─âzi punct de pelerinaj foarte popular printre ortodoc╚Öii rom├óni. Aceasta prezint─â un interes arheologic, ea put├ónd s─â fi servit ├«ntr-adev─âr unei capele funerare, dar ├«n perioada romano-bizantin─â (secolele V-VI), 400 de ani dup─â presupusa activitate apostolic─â. 

Porumbeii, reprezenta┼úi pe pere┼úii Morm├óntului Pictat din Tomis (foto: Muzeul de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie Constan╚Ťa)

Mormantul pictat jpg jpeg

Cu toate acestea, cercet─ârile nu au fost unele sistematice, mai ales dac─â lu─âm ├«n calcul c─â Pe╚Ötera Sf├óntului Apostol Andrei se afl─â ├«ntr-un context mai larg, al─âturi de alte pe╚Öteri care au servit ca ad─âpost unei comunit─â╚Ťi monahale a c─ârei vechime ├«n timp nu a fost stabilit─â ╚Öi care se ├«ntind pe raza dintre satele Rari╚Ötea ╚Öi Ion Corvin.

Acestea sunt m─ârturii ale vechimii tradi╚Ťiei prezen╚Ťei Sf├óntului Apostol Andrei printre ÔÇ×sci╚ŤiiÔÇŁ din Dobrogea. Recent, activit─â╚Ťii apostolice andreiene i s-a al─âturat ├«n literatura teologic─â ╚Öi cea a Sf├óntului Apostol Filip, care este ├«ntr-adev─âr sus╚Ťinut─â de un sinaxar gotic de secol III ╚Öi de dou─â martirologii mult mai t├órzii, de secol IX.

A fost Sfântul Apostol Andrei la Tomis?

Nu se poate r─âspunde ├«n mod concret dac─â activitatea misionar─â a Sf├óntului Apostol Andrei printre sci╚Ťi a avut ├«ntr-adev─âr loc. A╚Öa cum am men┼úionat deja, ╚Ötim c─â religia cre╚Ötin─â s-a r─âsp├óndit ├«nc─â dinainte de Edictul de la Milan (anul 313) printre locuitorii Scythiei Minor, de╚Öi vechimea acestuia aici este una contestat─â. Cre╚Ötinismul dobrogean era unul destul de popular ÔÇô ╚Öi descoperirile arheologice din primele secole cre╚Ötine atest─â acest lucru, el dilu├óndu-se ├«n majoritatea politeist─â care ├«╚Öi exersa influen╚Ťa prin intermediul miturilor ╚Öi al tradi╚Ťiilor. Ad─âug├ónd acestui fapt ╚Öi realitatea persecu╚Ťiilor anti-cre╚Ötine ce au dominat ├«n special partea oriental─â a Imperiului Roman, ╚Öi ├«n mod particular spa╚Ťiul balcanic, putem spune c─â nu e de mirare c─â m─ârturiile vie╚Ťii materiale a paleoeclesiilor dinainte de legalizarea cre╚Ötinismului sunt rare ╚Öi dispersate.

R─âsp├óndirea rapid─â a construc╚Ťiilor bazilicale ├«n Tomis, Histria ╚Öi Orgame (Argamum) ├«n secolele IV-V dovedesc, de asemenea, c─â aceast─â form─â legal─â a cre╚Ötinismului s-a construit pe o baz─â puternic─â, conferit─â de veacurile ├«n care acesta a fost prezent ├«ntr-o manier─â ocult─â ╚Öi ascuns─â. A╚Öez─âmintele monahale rupestre care s-au dezvoltat ├«n Dobrogea (Dumbr─âveni, Ion Corvin, Basarabi) ╚Öi ├«n p─âr╚Ťile ├«nconjur─âtoare (Mun╚Ťii Buz─âului, Cadrilater) dovedesc un puternic caracter mistic, ├«mp─ârt─â╚Öit de experien╚Ťa paleocre╚Ötin─â pe ├«ntreg cuprinsul Peninsulei Balcanice, ap─ârut ca urmare a nevoii de protejare ├«mpotriva cenzurii ╚Öi a persecu╚Ťiei imperiale.

Mai mult, arheologii care au tratat problema activit─â╚Ťii misionare a Sf├óntului Apostol Andrei au neglijat p├ón─â nu demult, ├«n mod involuntar, m─ârturia oferit─â de tradi╚Ťia oral─â r─âsp├óndit─â at├ót ├«n spa╚Ťiul Dobrogei, dar ╚Öi al Cadrilaterului ╚Öi Bugeacului. Tradi╚Ťia activit─â╚Ťii apostolice andreiene, spre deosebire de cea a Sf├óntului Apostol Filip, care, ├«ntr-adev─âr, a fost una ulterioar─â, este de o vechime extraordinar─â, fiind surprins─â de doi Sfin╚Ťi P─ârin╚Ťi ai Bisericii, Origen ╚Öi Eusebius.

Se resimte nevoia unei analize mai profunde a acestei problematici de c─âtre istorici ├«n viitor. Din p─âcate, pu╚Ťine dintre a╚Öez─âmintele rupestre au fost explorate, iar posibilit─â╚Ťile unor viitoare descoperiri arheologice ÔÇô care s─â confirme sau s─â infirme ├«ntr-o manier─â absolut─â ipoteza apostolic─â ÔÇô r─âm├ón deschise.

Acest articol a fost publicat ├«n num─ârul 231 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

H 231 jpeg jpeg