Sestertius imperial roman cu personificarea Daciei pe revers, emis sub autoritatea împăratului Traian
În Imperiul Roman, monedele reprezentau un document oficial de comunicare la scară largă a viziunii cercului politic creat în jurul împăratului. Avându-l în centrul discursului vizual pe împărat, prin iconografia monetară se punctau, într-o formulă succintă și accesibilă, principalele calități ale conducătorului.
Pusă în circulație la câțiva ani după războaiele dacice (în intervalul 112-114 p. Chr.), moneda, aflată acum în colecția Cabinetului Numismatic al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), celebra victoria împăratului Traian și anexarea noii provincii Dacia. Legenda reversului ne transmite abreviat noul titlu al împăratului, anume DACICUS, în timp ce cununa de lauri purtată de Traian amintește, încă o dată, că el este primus inter pares (primul între egali), scrie MNIR, pe pagina de Facebook a instituției.
Pe revers, Provincia Dacia, personificată și numită prin legendă, evocă proverbiala prosperitate a noii cuceriri: în fața ei stau doi copii cu ciorchini de struguri și mănunchiuri de grâu. Dacia ține în mână stindardul roman de război ca o iterare a victoriei imperiale.
Coerentă și explicită discursiv, moneda a fost gândită să transmit publicului o realitate politică (cucerirea unei noi provincii), dar și o laudatio (preamărire) împăratului Traian. Eficiența mesajului monetar este de netăgăduit, întrucât și astăzi, într-o societate cu totul diferită, îi înțelegem codurile vizuale folosite.
Foto sus: Sestertius imperial roman cu personificarea Daciei pe revers, emis sub autoritatea împăratului Traian, în intervalul 112-114 p. Chr. (© Muzeul Național de Istorie a României)
Mai multe pentru tine...
