Dacii din Dacia romană
Statutul dacilor este un subiect care nu poate fi ignorat când vorbim despre populația provinciei Dacia și care ridică încă numeroase probleme. Războaiele dacice au fost, indiscutabil, neașteptat de violente și au marcat societatea provincială. La nivelul provinciei, ele au lăsat o traumă greu de gestionat. Efectele imediate s-au văzut mai ales în eliminarea elitei locale pre-romane și în ne-asimilarea zeilor daci panteonului provincial.
Există indicii conform cărora statul dac ar fi fost ceea ce am numi astăzi un stat teocratic, iar aceasta ar putea fi o explicație pentru măsurile drastice luate de Traian. În condițiile în care elita era una aristocratico-teocratică, acceptarea compromisului devenea aproape imposibilă. Toate structurile de putere ale noii provincii au fost construite de la zero, după model latin.
Puţine nume dacice: Diurpa, Dablasa/Zuroblasa, Mucapor, Mucatra
Pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu populația pre-romană a provinciei, trebuie să analizăm realitățile imediat următoare războiului de cucerire. Împreună cu sinuciderea lui Decebal, care, practic, a eliminat orice posibilitate de compromis, dispariția straturilor sociale superioare a avut un impact major și a făcut ca integrarea dacilor să fie lentă și dificilă.
Aceste probleme integrative au generat una dintre cele mai bizare caracteristici ale provinciei, respectiv cvasi-absența numelor dacice. Câteva dintre numele păstrate, ce depășesc cu puțin zece, sunt: Diurpa, Dablasa/Zuroblasa, Mucapor, Mucatra. Cel mai cunoscut însă este Decebalus Luci, descoperit pe o tăbliță de aur depusă votiv, pentru a aduce sănătate, în bazinul nimfelor de la Germisara (foto dreapta). Prezența aici a numelui regal a stârnit dezbateri aprinse, dar el nu ne conferă siguranța prezenței unui dac. Numele poate fi citit în două feluri: Decebalus, fiul lui Lucius, sau Decebalus, sclavul lui Lucius – în ambele variante, dar mai ales în a doua, nu putem avea certitudinea originii etnice.
Arheologia oferă, și ea, câteva indicii despre locul dacilor în provincie: mai exact, prezența lor în mediul rural este confirmată prin artefacte, la fel cum sunt confirmate și relațiile economice cu societatea romană, nefiind nicicum vorba despre comunități izolate. Mai mult însă este greu de spus în momentul de față. În viitor, arheologia și antropologia, combinate, poate ne vor oferi mai multe date despre comunitățile rurale de daci.
Multe necunoscute
Ca să fie bine înțeles, populația de origine dacă nu a dispărut, surse din alte provincii ale Imperiului Roman (Egipt, Britannia, Cappadocia) atestând aici prezența unor unități militare de daci, implicit recrutați din provincie. Însă, în propria lor provincie, lipsa de manifestare epigrafică a dacilor este endemică. Chiar dacă acceptăm adoptarea pe scară largă de nume latinizate, acest fenomen tot nu ar explica absența totală a numelor dacice. O ipoteză atrăgătoare este și cea a epigrafiei în lemn, dar chiar dacă îi acceptăm existența ca pe o posibilitate, dovezile lipsesc momentan cu desăvârșire.
Un alt aspect care trebuie abordat este raportarea directă la statul roman. Pe lângă statutul de cetățean și cel de peregrin, o populație proaspăt cucerită putea „dobândi” și statutul de dediticii – un fel de apatrizi, care nu aveau absolut niciun drept și cărora nu le era garantată nici măcar viața. Posibilitatea aceasta a fost vehiculată pentru daci, din cauza durității generale a măsurilor de după război și explicându-le parțial absența din sursele scrise, însă nu există dovezi concrete în acest sens.
Dincolo de speculații, este evident că dacii, populația nativă, nu au răspuns pozitiv aculturației, manifestând o oarecare rezistență. Rolul lor în mozaicul demografic provincial rămâne încă destul de obscur.
Foto sus: Dacii au dus un greu război de apărare împotriva romanilor. Lupte sporadice au continuat şi după constituirea provinciei (Ilustrație de Cătălin Drăghici)
Acest text este un fragment din articolul „Locuitorii Daciei romane", publicat în numărul 32 al revistei Historia Special, disponibil în format digital pe platforma paydemic.com
