Schimbarea la faţă a României jpeg

Schimbarea la faţă a României

 ├Än genere, scriitorii sunt inspira╚Ťi de spiritul epocilor contemporane lor. De pilda, apari╚Ťia c─âr╚Ťii Schimbarea la fa╚Ť─â a Rom├ónieieste proiectat─â ├«n anii '30, perioad─â ce se confrunt─â cu crize ├«nregistrate la nivel economic, politic, social.

Dup─â conflagra╚Ťia mondial─â, Rom├ónia localizat─â ├«n sfera ├«nving─âtoare, ├«╚Öi atinge dezideratul na╚Ťional. Gradual, sechelele geografice, psihice ╚Öi economice se cicatrizeaz─â, ╚Ťara cunoa╚Öte clipe de redresare, ├«ns─â nu va fi ocolit─â de marea criz─â derulat─â ├«ntre 1929-1933. Conversia din tradi╚Ťionalism ├«n modernism ├«╚Öi expune contrastele, cristaliz├ónd echilibrul democratic, fragilizat ulterior de emergen╚Ťa utopiei socialiste. Parafraz├óndu-l pe K.Marx, Rom├ónia va c─âdea r─âpus─â de fantoma ce b├óntuie Europa: comunismul.

Autoportretul creionat ├«n itinerariul literar al lui Cioran (1911-1995) vizeaz─â tipologia pesimismului, percep╚Ťia negativ─â asupra vie╚Ťii, nega╚Ťia progresului naturii umane, scepticismul intratabil. Opera sa literar─â conchide un ansamblu de aforisme cizelate cu reflexe metafizice ├«ntr-o retoric─â agresiv─â. Eseurile publicate preponderent ├«n limba francez─â con╚Ťin drept substrat revelator confruntarea cu tenta╚Ťia suicidului, b├óntuit de spectrul insomniilor si de starea depresiv─â. G├ónditorul paradoxal autoexilat ├«n Fran╚Ťa pare a fi torturat de viziunile apocaliptice ale vie╚Ťii ╚Öi de tematica morbidului. Existen╚Ťialist ateu prin defini╚Ťie, propag─â ├«n scrierile sale teme ce str─âbat registrul obsesiei inutilita╚Ťii, cultul mor╚Ťii, traseul dramatic al istoriei, declinul escatologiei, precum ╚Öi anihilarea civiliza╚Ťiei. Sinteza lapidar─â a eseurilor comprim─â profilul profetului ├«ndoctrinat cu mentalitatea ateului fervent ce denun╚Ť─â semnifica╚Ťiile teologice ╚Öi dogmatismul. Con╚Ťinuturile haotice de╚Ťin un avertisment lansat de ├«nsu╚Öi autorul:"O carte trebuie s─â ad├ónceasc─â r─âni, s─â le provoace chiar". Controversat ╚Öi complimentat simultan, vocabularul incisiv genereaz─â eroizarea sau reversul, demonizarea acestui tip machiavelic:"A╚Ö vrea s─â scriu ceva cu s├ónge... C─â totul ├«n mine este ran─â ╚Öi ├«ns├óngerare". Oscileaz─â constant ├«ntre extremele capcanei, ├«ntre demonic ╚Öi angelic, via╚Ť─â ╚Öi moarte, bine ╚Öi r─âu, se zbate ├«ntr-o perpetu─â disput─â cu divinitatea, de╚Öi regret─â fervoarea ╚Öi vitalitatea religiei ╚Öi a evangheliei, prin impreca╚Ťia:"For╚Ťa asta absurd─â care te face s─â-l str├óngi pe Dumnezeu la piept, ca pe o fiin╚Ť─â scump─â ├«n agonie, s─â-i ceri o ultim─â dovad─â de dragoste... ÔÇÖÔÇÖ

Teza cercetat─â de E.Cioran porne╚Öte de la prezum╚Ťia unui ÔÇťsalt istoricÔÇŁ al Rom├óniei de la popor la na╚Ťiune, de la stadiul biologic la cel spiritual. ├Äntr-o viziune macroscopic─â, expune traiectoria sinuoas─â a Rom├óniei de-a lungul timpului. Profilul revolu╚Ťionarului ardent se simte prin incita╚Ťia dezirabil─â la revolu╚Ťie, ra╚Ťiune ce ÔÇ×├«ntroneaza o nou─â lume de idei ╚Öi o nou─â structur─â socialaÔÇŁ. Saltul istoric, condi╚Ťionat de o tranzi╚Ťie frenetic─â ╚Öi nu gradual─â, presupune arderea etapelor pentru a se plasa ├«ntr-o dimensiune superioar─â, necesit├ónd aspira╚Ťia pentru revolu╚Ťie. Mecanismul revolu╚Ťionar constituie rampa de lansare cultural─â a unei ╚Ť─âri periferice pentru a-╚Öi impune ethosul - ÔÇÖÔÇ×╚Öira spin─ârii a na╚ŤiunilorÔÇÖÔÇÖ, ca fiind lege universal─â. Pasajul susceptibil de la popor la na╚Ťiune, de la biologic la spiritual implic─â evadarea din anonimat prin ethosul glorios ÔÇô ÔÇ×nimbul for╚ŤeiÔÇŁ ce vitalizeaz─â des─âv├ór╚Öirea politico-sapiritual─â.

Sursa emergen╚Ťei mesianismului este electrizat─â de dispozi╚Ťia vital─â launtric─â, frenezia ╚Öi ardoarea p─âm├ónteasc─â. Fran╚Ťa- ÔÇ×╚Ťara care n-a ratat nimicÔÇÖÔÇÖ, ╚Öi-a arogat la r├óndul ei o fizionomie profetic─â, cu discrepan╚Ťe capitale ├«n raport cu Germania. ├Än timp ce Fran╚Ťa se concentreaz─â pe rafinament ╚Öi polite╚Ťe, Germania, ÔÇ×na╚Ťiune protestatar─â prin excelen╚Ť─âÔÇŁ, dup─â expresia lui Dostoievski, este animat─â de cultul eroului ╚Öi agresivitate. Totu╚Öi, misiunea german─â nu a atins un manifest universal, surmontarea impedimentului devenind fezabil doar prin jugul imperialismului. Disensiunea ruso-iudaic─â este generat─â de faptul c─â ÔÇ×evreii ├«┼či tr─âiesc religios destinul, ru┼čii ├«┼či tr─âiesc religia anistorie ca destinÔÇŁ. Rom├ónia, pe care o claseaz─â ├«n tagma culturilor insingnifiante, pentru a cunoa╚Öte o transpozi╚Ťie trebuie s─â aib─â drept ghid spiritual, Rusia. Similutudinea rom├óno-rus─â deriv─â din stagnarea ├«n somnolen╚Ť─â de-a r├óndul veacurilor, ├«nsa secolul XIX este martorul con╚Ötientiz─ârii profetice ruse, desemnat─â de autor ca fiind ÔÇ×soteriologie universal─âÔÇÖÔÇÖ. F─âr─â s─â fi intrat ├«n contact cu Rena╚Öterea, Evul Mediu, idealismul german, logica englez─â, ra╚Ťionalismul francez, a ╚Ötiut s─â se transpun─â ├«n mentalitatea colectiva entuziast─â ╚Öi c─âl─âuzit─â de idealul unei domina╚Ťii universale.

schimbarea la fata a romaniei 28822 1 1323795236 jpg jpeg

De aceea, Cioran confirm─â ÔÇ×Mai repede vor disp─ârea ru┼čii de pe glob, anula┼úi fizice┼čte, dec├«t s─â abandoneze ideea menirii lor. At├«t de ├«nr─âd─âcinat─â este ea, ├«nc├«t pare a lua propor┼úii cosmice, inumaneÔÇŁ. Rigiditatea sau realismul ├«l determin─â s─â afirme:ÔÇ×Rom├ónia n-a avut g├«nditori mesianiciÔÇŁ;ÔÇ×Rom├ónia este o ╚Ťar─â f─âr─â profe╚Ťi, adic─â o ╚Ťar─â ├«n care nimeni n-a trait realit─â╚Ťi viitoare ca prezente efectiveÔÇŁ. Partizan al hipertrofiei culturale, se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â ca un inaderent la nicio valoare cultural─â, spiritual─â, politic─â na╚Ťional─â. Prospectul providen╚Ťial ata╚Öat culturilor mici este sugerat de afirma╚Ťia:ÔÇ×Singura obsesie trebuie s─â fie:saltul istoric [...] numai s─ârind treptele istorice putem intra ├«n ritmul colectiv. [...] Voin╚Ťa ├«ns─â poate da amploare unei transfigur─âri istorceÔÇŁ.

Referitor la cultura rom├ón─â, Cioran vorbeste despre ÔÇ×adamismul rom├ónescÔÇŁ (ÔÇ×Fiecare reeditam destinul lui Adam;dec├«t c─â acesta a fost scos din paradis, iar noi dintr-un mare somn istoricÔÇŁ) pentru a surprinde vidul existential prin aser╚Ťiunea ÔÇ×Cultura rom├óneasc─â este o cultur─â adamitic─â, fiindc─â tot ce se na╚Öte ├«n ea n-are precedentÔÇŁ.

M├óntuirea Rom├óniei din obscurantismul ce o ├«ntemni╚Ťeaz─â, instig─â la interoga╚Ťia retoric─â:ÔÇ×P├«n─â c├«nd ne vom mai proiecta golurile noastre ├«n vidurile Rom├óniei?ÔÇŁ Absenta elanului contructiv focalizat pe cladirea unui destin impetuos ÔÇ×a facut cultura rom├óneasca o cultura a imediatului. Toate lucrurile se ├«nt├«mpla aici si acumÔÇŁ.  Rom├ónul e profilat prin prisma virtu┼úilor mediocre:pietatea, umilin┼úa, ce extirp─â farmecul ┼či valoarea, omenia, scepticismul, pasivitatea definit─â de zicala ÔÇ×S─â treac─â de la noi!ÔÇť-tr─âs─âturi deloc contingente, explicabile psihologic din dolean┼úa de a dezerta de la dram─â ┼či diferend.

In ciuda golului psihologic ┼či istoric, aparent blestemat─â, Cioran se ├«ntreab─â siderat:ÔÇ×Cine-mi poate garanta c─â viitorul nu ne va rezerva surpriza unui miracol rom├ónesc?ÔÇŁDamnarea ┼ú─ârii deriv─â ┼či din localizarea geografic─â, punctul de frontier─â ├«ntre Orient ┼či Occident, contaminat─â de un ÔÇ×Cerc de cultur─â de Asie Mic─â, eredit─â┼úi turce┼čti ┼či grecesti ├«n moravuri, agonie de cultura bizantinaÔÇŁ.

De╚Öi pozeaz─â ├«n ipostaza unui antina╚Ťionalist, conturbat de ideea de a fi rom├ón, Cioran incit─â la fortificarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale prin impulsul :ÔÇ×Tot ce nu e profe╚Ťie ├«n Rom├ónia este un atentat ├«mpotriva Rom├ónieiÔÇŁ.Inocoronarea Rom├óniei cu un nimb istoric poate fi realizabil─â doar prin elanul prometeic ╚Öi fanatic al unui salt transfigurator:ÔÇ×O Rom├ónie fanatic─â este o Rom├ónie schimbat─â la fa╚Ť─â. Fanatizarea Rom├óniei este transfigurarea Rom├ónieiÔÇÖÔÇÖ.