Peripețiile cavalerilor teutoni în Transilvania

La începutul Secolului al XIII-lea, regele Ungariei îi aducea pe cavalerii teutoni în Transilvania și îi așeza în Țara Bârsei, dându-le spre administrare tot ținutul.

În doar 15 ani, teutonii aveau să schimbe complet fața regiunii. Au construit masiv, inclusiv din piatră, au pus pe picioare economia și au organizat comerțul. Apoi au început expansiunea dincolo de Carpați, în ținuturile cumanilor, mărindu-și influența și teritoriile până la Dunăre.

Surprinzătoarele peripeții ale cavalerilor teutoni în inima actualei Românii acum 800 de ani, culese din izvoarele istorice și cronicile vremii, le puteți afla din episodul de mai jos al podcastului „Colecționarul de Istorie“.

În primii ani de după înființarea Ordinului, centrul cavalerilor teutoni a fost lângă Acra, extinzându-și posesiunile cu proprietăți reduse ca suprafață în Țara Sfântă și în Cipru. Dezvoltarea propriu-zisă a Ordinului a început în 1210, odată cu alegerea lui Hermann de Salza ca Mare Maestru. El este cel care a negociat cu regele Ungariei, Andrei al II-lea, așezarea unei părți a teutonilor în Țara Bârsei.

Teritoriul dăruit cavalerilor teutoni, numit Țara Bârsei, era mărginit la nord de râul Olt. De la Hălmeag, râul merge spre nord, către Ungra și Racoș, la Micloșoara o ia spre sud, șerpuit până la vărsarea Prejmerului, probabil Râul Negru, și apoi râul Târlung. Hotarul urcă pe râul Târlung până la izvor, iar de aici, peste creastă, până la izvorul râului Timiș, la nord de Predeal. De aici, hotarul merge către vest peste Munții Bucegi și Piatra Craiului, până la izvorul râului Bârsa, apoi spre nord până la Hălmeag. Țara Bârsei se identifică astfel în cea mai mare parte cu județul Brașov de azi.

Deși Țara Bârsei era în Transilvania, regele i-a scos pe cavaleri de sub jurisdicția voievodului Transilvaniei. Mai mult, niciun voievod nu avea dreptul să solicite găzduire pe domeniul teutonilor. Găzduirea regelui și a demnitarilor regatului, adică asigurarea hranei pentru oameni și animale, era o obligație a supușilor regatului, de care erau scutiți doar cei care beneficiau de astfel de privilegii. Singurul demnitar în Transilvania era voievodul, din care cauză este menționată scutirea cavalerilor de obligația de a-l găzdui.

_{Foto sus: Cavaleri
teutoni, desen de Michał Elwiro Andriolli (© Wikimedia Commons)}