Aruncarea în aer a clădirii Comandamentului Militar român din Odessa

În contextul luptelor date pentru cucerirea Odessei și al evacuării orașului, autoritățile ruse au luat decizia distrugerii principalelor echipamente și instalații industriale ce nu puteau fi mutate. De asemenea, s-a decis minarea căilor de comunicații și a clădirilor ce ar fi putut adăposti autoritățile române.

Prin urmare, plasarea explozibilului în fosta clădire a NKVD-ului (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) s-a făcut luându-se în considerare faptul că aceasta ar putea fi sediul unei instituții importante după cucerirea orașului de către trupele române, notează Arhivele Naționale ale României (ANR), pe pagina de Facebook a instituției.

În ziua de 22 octombrie 1941, la ora 17,45, după instalarea în această clădire a Comandamentului Militar Odessa, explozibilul amplasat în imobil a fost detonat. Din clădire au sărit în aer partea centrală și aripa dreaptă. La o zi de la explozie, numărul cunoscut al victimelor în rândul trupei și ofițerilor era de 35 răniți și 25 morți (ANR, SANIC, colecția 50, dosarul 9310, filele 19-20).

Între ofițerii morți s-a numărat și generalul Ion Glogojanu, comandantul militar al orașului, cel care decisese ca această clădire să fie sediul Comandamentului Militar Odessa. Numărul victimelor a fost mai mare decât cel estimat inițial, în urma exploziei pierzându-și viața 16 ofițeri români, 46 subofițeri și soldați, mai mulți civili și 4 ofițeri de marină germani.

^{1941, octombrie. Odessa. Sediului Comandamentului Militar Odessa după explozie (© ANR, SANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri - Cabinet Militar, dosarul 365/1942, fila 19 bis)}

Potrivit raportului privind rezultatele anchetei ce a fost făcută cu privire la explozie existaseră informații că această clădire a fost minată, iar înainte de ocuparea de către autoritățile române ea fusese verificată de către un batalion de pionieri germani și o companie de pionieri români. Din același document rezultă faptul că explozibilul a fost amplasat într-o casă de fier, lăsată încuiată chiar în biroul ce a fost ocupat de generalul Ion Glogojanu (ANR, SANIC, colecția 50, dosarul 9310, fila 52).

Faptul acesta este mai puțin cunoscut, considerându-se că explozia a fost produsă de explozibilul aflat la demisol Putem presupune că a fost amplasat explozibil în mai multe părți ale imobilului. Măsura în care explozibilul a fost descoperit de trupele de geniu ce au verificat clădirea nu este cunoscută.

^{1941, octombrie. Odessa. În centrul orașului, coadă la ghișeul de ziare. (© ANR, SANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri - Cabinet Militar, dosarul 365/1942, fila 9)}

Autoritățile de ocupație române nu au identificat vinovații și s-au răzbunat pe populația civilă. În legătură cu masacrul ce a urmat, generalul Iacobici nota în data de 23 octombrie: „ca represalii și pentru a da un exemplu populației s-au luat măsuri a spânzura în piețele publice un număr de evrei și comuniști suspecți” (ANR, SANIC, colecția 50, dosarul 9310, fila 19).

Început în seara zilei de 22 octombrie, masacrul a continuat în zilele următoare, mii de evrei fiind spânzurați, împușcați, aruncați în aer sau arși de vii.

Vezi nota întocmită de generalul de corp de armată Iosif Iacobici prin care se prezintă situația și măsurile luate după explozia de la Comandamentul Militar Odessa și raportul întocmit de Marele Cartier General cu privire la rezultatele anchetei făcute în urma aruncării în aer a localului ocupat de Comandamentul Militar Odessa pe pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României.

_{Foto sus: 1941, octombrie. Odessa. Ruinele sediului Comandamentului Militar Odessa distrus de explozie (© ANR, SANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri - Cabinet Militar, dosarul 365/1942, fila 19)}