Să înţelegem bătălia de la Odessa jpeg

Să înţelegem bătălia de la Odessa

T├órgul de carte Bookfest 2017 a prilejuit lansarea c─âr┼úii "Odessa. Gustul amar al victoriei (august-octombrie 1941)" scris─â de istoricul militar Manuel St─ânescu. Lucrarea reprezint─â o contribu┼úie aparte la cunoa┼čterea ┼či ├«n┼úelegerea implic─ârii Armatei Rom├óne pe Frontul de Est ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial.

Vreme de 45 de ani, despre campania de pe Frontul de Est nu s-a scris absolut nimic. Imediat dup─â Revolu┼úia din 1989 au ap─ârut o sumedenie de lucr─âri care abordeaz─â acest subiect. Chiar ╚Öi a╚Öa, o singur─â carte ap─ârut─â ├«n 1999 trateaz─â aparte opera┼úiunile Armatei Rom├óne pentru cucerirea Odessei. Pentru cercetarea ┼čtiin┼úific─â era necesar ├«ns─â ca ╚Öi al┼úi istorici militari s─â se aplece asupra subiectului. O face ├«n 2017 Manuel St─ânescu de┼či, a╚Öa cum consider─â, ÔÇ×o analiz─â referitoare la evolu┼úia Rom├óniei ├«n anii celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, cu accent pe luptele purtate pe frontul de Est, pare un demers nu doar desuet, dar ╚Öi destul de riscant. Ceea ce aparent constituie un avantaj, anume interesul constant al publicului pentru acest subiect, reprezint─â, de fapt, un mare neajuns. Excesiv de ideologizat─â ╚Öi politizat─â, participarea Rom├óniei la r─âzboiul din Est se transform─â ├«ntr-o adev─ârat─â arm─â pe care nu pu╚Ťini o folosesc f─âr─â scrupule. (...) Evident─â (╚Öi, ├«n egal─â m─âsur─â, nepl─âcut─â) atunci c├ónd privim cu un ochi critic apari╚Ťiile editoriale legate de participarea Rom├óniei la r─âzboiul din R─âs─ârit este politizarea excesiv─â a cercet─ârii istorice referitoare la acest subiectÔÇŁ.  

Eliberarea Basarabiei ╚Öi trecerea Nistrului 

Manuel St─ânescu realizeaz─â o radiografie extrem de dur─â a principalelor momente ale b─ât─âliei pentru Basarabia, iar concluzia la care ajunge este mai mult dec├ót gr─âitoare: organismul militar rom├ónesc nu era ├«nc─â preg─âtit pentru realit─â╚Ťile c├ómpului de lupt─â din cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Mai mult, la 27 iulie 1941, Adolf Hitler, motiv├ónd desf─â┼čurarea opera┼úiunilor militare la flancul sudic al frontului, a solicitat Conduc─âtorului statului rom├ón, generalul Antonescu, continuarea ac┼úiunilor militare ┼či dincolo de Nistru. Acesta a r─âspuns, la 31 iulie, declar├ónd c─â ÔÇ×va merge p├ón─â la cap─âtÔÇŁ, c─â ÔÇ×nu pune niciun fel de condi┼úii ┼či nu discut─â cu nimic aceast─â cooperare militar─â ├«ntr-un nou teritoriuÔÇŁ, c─â are ÔÇ×deplin─â ├«ncredere ├«n justi┼úia pe care F├╝hrer-ul cancelar Adolf Hitler o va face poporului rom├ónÔÇŁ. F─âc├ónd acest lucru, Antonescu urm─ârea s─â ob┼úin─â sprijinul Germaniei ├«n vederea re├«ntregirii grani┼úei de vest a ┼ú─ârii.

Harta jpg jpeg

Dup─â eliberarea p─âr┼úilor centrale ┼či sudice ale Basarabiei, cea mai important─â opera┼úiune desf─â┼čurat─â de Rom├ónia pe Frontul de Est a fost campania Armatei a 4-a pentru cucerirea Odessei, desf─â┼čurat─â de la ├«nceputul lunii august ┼či p├ón─â la mijlocul lunii octombrie 1941. Din punct de vedere strict militar, necesitatea strategic─â a b─ât─âliei pentru Odessa e dincolo de orice dubiu. Ora┼čul reprezenta principala baz─â inamic─â de opera┼úii terestre, navale ┼či aeriene, situat─â la doar 150 km de Delta Dun─ârii, la 300 km de podul de la Cernavod─â ┼či la 400 km de Bucure┼čti ┼či de zona petrolifer─â, de unde for┼úele sovietice puteau interveni u┼čor pentru anihilarea victoriei rom├óne┼čti ┼či germane ob┼úinute cu pu┼úin timp ├«nainte. ÔÇ×A ne fi mul┼úumit s─â ├«nconjur─âm Odessa ÔÇô aprecia generalul Radu R. Rosseti ÔÇô ar fi ├«nsemnat s─â p─âstr─âm mereu un spin ├«n coasta noastr─â ┼či s─â d─âm posibilitatea ru┼čilor s─â adune, transport├óndu-le pe mare, numeroase for┼úe, cu care s─â ne fi atacat ├«n momentul ce l-ar fi socotit prielnicÔÇŁ.

Odesa gustul amar al victoriei 1 (1) jpg jpeg

La cererea generalului Ion Antonescu, ├«n b─ât─âlia de la Odessa au fost angajate ├«n principal for┼úe rom├óne. Opera╚Ťiile ofensive ├«mpotriva Odessei au ├«nceput la 4 august 1941, ├«n conformitate cu Directiva nr. 30 a Marelui Cartier General rom├ón din 1 august. Prin executarea acestor opera╚Ťii ofensive se urm─ârea nimicirea trupelor sovietice aflate ├«n spa╚Ťiul dintre cursurile inferioare ale Nistrului ╚Öi Bugului, cucerirea Odessei ╚Öi asigurarea flancului ╚Öi spatelui Armatelor 11 german─â ╚Öi 3 rom├ón─â, care ├«naintau spre Nipru ╚Öi Crimeea. Concep╚Ťia, organizarea ╚Öi conducerea opera╚Ťiilor ├«n cadrul b─ât─âliei de la Odessa au avut un pronun╚Ťat caracter de independen╚Ť─â, chiar dac─â principalele probleme de concep╚Ťie ╚Öi hot─âr├órile importante s-au luat ├«n acord cu conducerea militar─â german─â.

Ne├«n╚Ťelegeri ├«ntre comandan╚Ťii Armatei Rom├óne 

B─ât─âlia de la Odessa avea s─â genereze disensiuni ├«n cadrul ├Änaltului Comandament Rom├ón, ├«ntre Mare╚Öal ╚Öi generalii s─âi, eviden╚Ťiind, totodat─â, maniera ├«n care Rom├ónia era preg─âtit─â s─â fac─â fa╚Ť─â unui r─âzboi mondial. Pozi╚Ťia sovietic─â de la Odessa era foarte bine camuflat─â ╚Öi puternic ap─ârat─â cu mult armament de infanterie, artilerie ╚Öi mortiere. Cercetarea aerian─â nu avea s─â descopere dec├ót ├«n parte fortifica╚Ťiile sovietice, astfel ├«nc├ót acestea ap─âreau pe hart─â ca un sistem de pozi╚Ťii defensive f─âr─â continuitate ╚Öi destul de u╚Öor de str─âpuns. Mare╚Öalul Ion Antonescu ╚Öi Marele Cartier General rom├ón au insistat pentru un atac general pe direc╚Ťii concentrice, pe ├«ntreg frontul Odessei, ├«n timp ce comandantul Armatei 4 rom├óne, generalul Nicolae Ciuperc─â, era adeptul concentr─ârii principalelor for╚Ťe ╚Öi mijloace pe un front ├«ngust, la flancul drept al Armatei, ├«n sectorul Dalnik-Tatarca, ruperea ap─âr─ârii ╚Öi ├«naintarea rapid─â spre Odessa. ├Än cele din urm─â s-a ajuns la un compromis ├«ntre cele dou─â p─âr╚Ťi.

├Än timpul b─ât─âliei de la Odessa aveau s─â fie imobilizate 1/8 din totalul marilor unit─â╚Ťi sovietice angajate de la sud de Kiev p├ón─â la Marea Neagr─â ╚Öi 1/7 fa╚Ť─â de totalul marilor unit─â╚Ťi inamice angajate contra aripii de sud aliate. Ca urmare a angaj─ârii numai a Armatei Rom├óne la asaltul Odessei, trupele germane disponibile au putut s─â c├ó╚Ötige b─ât─âlia de la Kiev ╚Öi s─â ajung─â ├«n apropierea Donului. Hitler a recunoscut, pe 5 octombrie 1941, importan╚Ťa serviciilor aduse de trupele rom├óne ├«n ansamblul marii confrunt─âri din Est, ├«n condi╚Ťiile ├«n care un contraatac sovietic dinspre Odessa ar fi avut drept rezultat ├«ncetinirea ├«naint─ârii aripii de Sud.

B─ât─âlia de la Odessa a eviden╚Ťiat disfunc╚Ťionalit─â╚Ťile organismului militar rom├ón care se reg─âseau la capitolele: ├«ncadrare, organizare, dotare ╚Öi instruire. Concep╚Ťia ini╚Ťial─â a Marelui Cartier General de a se cuceri Odessa din mi╚Öcare a fost nerealist─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care nu existau informa╚Ťii despre complexitatea sistemului de ap─ârare a ora╚Öului ╚Öi capacitatea combativ─â a trupelor sovietice. De aici ╚Öi num─ârul mare de victime pe care le-a suferit armata rom├ón─â. Pe 14 decembrie 1941, mare╚Öalul Ion Antonescu avea s─â precizeze cu privire la b─ât─âlia de la Odessa: ÔÇ×Roadele gre╚Öelilor comise timp de 20 de ani nu puteau fi dec├ót dezastruoase. Comandamente nepreg─âtite au dus la nepreg─âtirea ofi╚Ťerilor. Nepreg─âtirea acestora a provocat pe aceea a solda╚Ťilor ╚Öi subofi╚Ťerilor. Totul se ├«nl─ân╚Ťuie ├«ntr-un organism. Totul porne╚Öte de la cap. Conducerea statului, politic─â ÔÇô mai ales ╚Öi militar─â ÔÇô care este o consecin╚Ť─â ÔÇô nu putea duce dec├ót la ceea ce a dus: la dezastruÔÇŁ.

Poate cea mai bun─â caracterizare a volumului Odessa. Gustul amar al victoriei o face istoricul Constantin Corneanu ├«n chiar prefa╚Ťa c─âr╚Ťii: ÔÇ×o radiografie tulbur─âtoare, scris─â cu verv─â, incitant─â prin informa╚Ťii ╚Öi concluzii a unui timp istoric marcat de eroism, suferin╚Ť─â ╚Öi absurd!ÔÇŁ