Rusia sovietică și lupta conducătorilor împotriva popoarelor din fostul imperiu țarist

Anul 1917 poate să fie considerat unul de transformare radicală în raport cu lumea zisă drept capitalistă și s-a trecut la făurirea unor societăți utopice, cele ce aveau la bază gândirea unor filosofi rupți de realitate. S-a început în fostul imperiu al țarilor edificarea universului comunist, cel ce urma să introducă egalitatea absolută între oameni și să elimine exploatarea omului de către om. Mulți au fost naivii care au crezut în poveștile lansate de către propagandiștii plătiți bine de către noul regim și s-au sacrificat pentru zisele idealuri mărețe.

Realitatea a fost însă crudă și se află încă în arhivele secrete ale regimului de la Moscova, cel ce se declară moștenitorul Uniunii Sovietice. Noile autorități erau o forță de ocupație și acest aspect a fost publicat de către Dmitri Volkogonov, fost conducător al arhivelor vastei federații. Au fost declarate în stare de război 36 de provincii în anii 1921 – 1922 și n-au fost suficiente trupele poliției politice pentru a reprima revoltele maselor populare, statul comunist fiind obligat să recurgă la armată. Au pierit în urma acțiunilor militare au pierit în 1921 171.185 de militari de toate gradele numai din cadrul Armatei Roșii. Se adăugau cei din CEKA și alte organizații înarmate ale partidului extremist.

A fost un adevărat război dus împotriva popoarelor din spațiul fostului stat țarist și nu s-a făcut economie de gloanțe. Forțele de represiune ucideau tot ceea ce găseau în satele luate cu asalt și apoi puneau foc pentru a se șterge orice urmă de populație cu o gândire diferită față de cea a regimului de la Moscova. Dacă mitralierele și puștile nu erau suficiente, se trecea la folosirea tunurilor și a trenurilor blindate. Cum rebelii erau risipiți prin pădurile vaste, intrau în acțiune gazele toxice de luptă. Această armă de exterminare în masă fusese folosită în Primul Război Mondial, dar nu s-a considerat că este utilă împotriva inamicului înarmat. Liderii comuniști au utilizat-o împotriva populației civile și a propriilor popoare, cele ce nu doreau să trăiască după absurditățile inventate de unii gânditori utopici.

Actualii conducători de la Kremlin duc o politică pur absurdă împotriva locuitorilor din Federația Rusă și a vecinilor prin promovarea ziselor valori ale Uniunii Sovietice. A fost o lume a crimei în masă și a torturilor de orice fel, cele mai sinistre personaje fiind promovate drept conducători. Cu cât era mai neinstruit și mai brutal, cu atât avea șanse mai mari să fie promovat în cele mai înalte funcții.

Uniunea Sovietică a fost un imens lagăr de concentrare ce urma să asigure forța de muncă pentru realizarea politicii de cucerire a întregii planete în numele ideologiei comuniste și nu contau sacrificiile popoarelor supuse experimentului politic. Din păcate pentru omenire, liderii politici se lasă conduși de tot felul de iluzii doar pentru a trăi în belșug și huzur. Cum n-au idei personale, se lasă conduși de acele principii din trecut ce le pot fi utile pentru păstrarea puterii.

A fost dus un război fără milă și îndurare împotriva popoarelor trăitoare în lagărul comunist și temuta CEKA, denumită diferit până astăzi pentru a se mai șterge din imaginea odioasă, a masacrat milioane de oameni pentru a pune în practică ideile fanteziste. Numai teroarea a fost un liant al Uniunii Sovietice și slăbirea acesteia a dus la prăbușirea din 1991. Totuși, foștii angajați au rămas ancorați în trecut și promovează vechile idei. Trebuie să fie odioși până la sfârșitul zilelor.

_{Foto sus: Conducerea Comisiei Extraordinare pentru Întreaga Rusie (CEKA), în 1921 (© Wikimedia Commons)}

Bibliografie minimală

_{Berejkov, Valentin, În umbra lui Stalin, Editura Lider, București, f.a.}

_{Le Bon, Gustave, Opiniile și credințele, Editura Științifică, București, 1995.}

_{Volkogonov, Dmitri, Lenin O nouă biografe, Editura Lider, Editura Orizonturi, București, f.a.}