Români celebri în Rusia jpeg

Români celebri în Rusia

­čôü Biografii
Autor: Mihai Maxim

Prin situarea celor trei provincii istorice rom├óne╚Öti la confluen╚Ťa a trei mari imperii, neamul nostru a trebuit s─â fac─â, de-a lungul istoriei, eforturi eroice pentru a rezista ├«ncerc─ârilor acestora de a-l cuceri, eventual de a ╚Öi-l subordona. Vecin─âtatea cu Imperiul otoman a ├«nsemnat pentru domnitorii din Moldova ╚Öi ╚Üara Rom├óneasc─â o lupt─â continu─â ├«ntre David ╚Öi Goliat; vecin─âtatea cu Imperiul ╚Ťarist a fost un joc de-a ╚Öoarecele ╚Öi pisica, iar vecin─âtatea cu Imperiul austriac i-a adus Transilvaniei soarta Cenu╚Ö─âresei la curtea Europei ÔÇ×civilizatoareÔÇť.

╚śi, totu╚Öi, nu trebuie subestimat rolul civilizator al culturii acestor imperii, numai ╚Öi dac─â avem ├«n vedere formarea tinerilor la a╚Öez─âminte de cultur─â din centrele mai dezvoltate de la vecinii de la apus, miaz─â-zi sau miaz─â-noapte. Astfel, ca s─â se lumineze, beizadelele din ╚Üara Rom├óneasc─â se duceau la Stambul, feciorii cei mai faini din Transilvania - la talieni sau la Viana, iar fiii marilor boieri din Moldova - la Liov. Unele condi╚Ťii istorice potrivnice au f─âcut ├«ns─â ca o mul╚Ťime de oameni, de aceea╚Öi origine, factur─â psihic─â ╚Öi limb─â cu noi, s─â tr─âiasc─â ├«n afara grani╚Ťelor Rom├óniei.

Privind retrospectiv, observ─âm c─â la ├«nceput rela╚Ťiile noastre cu ru╚Öii nu au fost la fel de tensionate precum cele cu turcii, de exemplu, sau chiar cu ÔÇ×le╚ÖiiÔÇť. ├Än sensul c─â nu am avut conflicte armate directe (except├ónd al doilea r─âzboi mondial, desigur). Aceasta se explic─â prin apartenen╚Ťa la aceea╚Öi religie, c├ót ╚Öi prin unele condi╚Ťii istorice asem─ân─âtoare, precum existen╚Ťa pericolului popoarelor n─âv─âlitoare, iar mai t├órziu, existen╚Ťa unui ╚Ťel comun - lupta ├«mpotriva Imperiului otoman, ceea ce a favorizat chiar ├«ncheierea unor alian╚Ťe.

Oricum, Cnezatul Moscovei, ulterior Imperiul ╚Ťarist, era mai mult preocupat s─â se extind─â spre nordul ╚Öi estul continentului european ╚Öi ├«n Asia ╚Öi s─â-╚Öi men╚Ťin─â teritoriile cucerite. Nu a fost ├«ns─â nici o deosebire ├«ntre politica hr─âp─ârea╚Ť─â ╚Ťarist─â ╚Öi politica de expansiune sovietic─â. Astfel, vecinul nostru de la r─âs─ârit nu a sc─âpat nici un prilej de a se ├«nfrupta din trupul ╚Ť─ârii noastre cu Basarabia, respectiv cu Nordul Bucovinei ╚Öi ╚Üinutul Her╚Ťei, atunci c├ónd conjunctura istoric─â i-a fost favorabil─â, ╚Öi avem ├«n vedere momentele 1812, 1940, 1944. Cu at├ót mai dureros, cu c├ót cotropitorul a avut acordul marilor puteri ale timpului. Datorit─â vecin─ât─â╚Ťii imediate, primii rom├óni celebri, care au ajuns ├«n Rusia au fost cei din Moldova.

Astfel, ├«n anul 1671 sose╚Öte la curtea ╚Ťarului Alexei, Nicolae Milescu Sp─âtarul, un diplomat erudit. Dup─â ce c─âl─âtorise cu diverse ├«ns─ârcin─âri din partea domnitorilor Moldovei pe la mai multe cur╚Ťi domne╚Öti din Europa, i-a fost recomandat ╚Ťarului de c─âtre Mitropolitul Dositei al Constantinopolului, drept ÔÇ×un om foarte ├«nv─â╚Ťat ╚Öi ├«n╚Ťelept, cunosc├ónd latina, slavona ╚Öi mai ales, limba greac─â ╚Öi (care) este ca un cronograf, ├«n care sunt adunate toate lucrurile lumiiÔÇť.

Nicolae Milescu jpg jpeg

├Äntr-adev─âr, eruditul Milescu se impune la curte, ajung├ónd, dup─â cum scria cronicarul Neculce, profesor al copiilor ╚Ťarului, ├«ntre ei fiind ╚Öi cel care va r─âm├óne ├«n istorie sub numele de Petru I! Iar ├«n 1675 ╚Ťarul Alexei ├«l va trimite ├«n fruntea unei solii de mare importan╚Ť─â ├«n China, cu care ocazie va scrie ÔÇ×Jurnalul de c─âl─âtorie ├«n ChinaÔÇť, o descriere minu╚Ťioas─â, interesant─â din punct de vedere documentar ╚Öi literar a Siberiei, de la Tobolsk p├ón─â la portul Nercinsk ╚Öi, evident, a Chinei, ceea ce-i va aduce recunoa╚Öterea pe plan european.

Revenit din c─âl─âtorie, va fi c─âutat de c─âtre solii domnului moldovean pentru a pune o vorb─â bun─â la curtea ╚Ťarului. Urmare a str─âdaniilor sale, Patriarhul Rusiei va oferi ├«n dar o tipografie ca caractere chirilice Mitropolitului Moldovei Dosoftei.

Cantemir și Petru cel Mare

Coinciden╚Ť─â interesant─â, dar cea mai remarcabil─â personalitate politic─â a Evului Mediu rus, Petru I, va avea peste ani, ├«n anturajul s─âu, tot un mare erudit moldovean, pe Dimitrie Cantemir, cea mai mare personalitate umanist─â a Evului Mediu rom├ónesc.

Ajuns domn al Moldovei dup─â o ╚Öedere de aproape 20 de ani la Constantinopol, timp folosit pentru o instruire temeinic─â ├«n domeniul orientalisticii, Dimitrie Cantemir face o ├«ntoarcere de o sut─â optzeci de grade ├«n politica extern─â a Moldovei, orient├óndu-se spre Rusia. Schimbarea cursului politic a fost determinat─â tocmai de ceea ce ar fi trebuit s─â-i garanteze fidelitatea fa╚Ť─â de Poart─â.

├Äns─â cunoa╚Öterea din─âuntru a c├órmuirii turce╚Öti i-a permis s─â-i sesizeze sl─âbiciunile, respectiv putreziciunea sistemului, venalitatea dreg─âtorilor ╚Öi exploatarea inuman─â a supu╚Öilor, ceea ce a provocat sentimente adverse spiritului s─âu luminat. Urcat pe tron, ini╚Ťiaz─â o serie de reforme ├«n scopul statornicirii unui stat domnesc modern, dup─â care, ├«n aprilie 1711, ├«ncheie un tratat de alian╚Ť─â cu Rusia, secret chiar ╚Öi pentru boierii moldoveni.

Principalele prevederi ale tratatului erau eliberarea Moldovei de sub turci, garantarea regimului domnesc absolutist al statului independent ╚Öi p─âstrarea pe cale ereditar─â a tronului ├«n familia Cantemire╚Ötilor. Cum era ╚Öi firesc, marii boieri moldoveni, afecta╚Ťi ├«n privilegiile lor, s-au ├«mpotrivit atunci c├ónd Petru I a venit cu oastea sa la Ia╚Öi, dar p─âturile mijlocii s-au ├«nrolat cu bucurie sub steagul domnitorului.

Sfetnic intim al ╚Ťarului

├Än urma ├«nfr├óngerii de la St─ânile╚Öti a o╚Ötilor aliate (b─ât─âlie magistral descris─â de Ion Neculce ├«n al s─âu Letopise╚Ť), domnul Moldovei, dimpreun─â cu toat─â curtea, cu o ceat─â de o╚Öteni ╚Öi cu cei c├ó╚Ťiva boieri r─âma╚Öi credincio╚Öi, ia calea pribegiei, ├«nso╚Ťindu-l pe ╚Ťar pe drumul de ├«ntoarcere. ├Än speran╚Ťa unei reveniri victorioase cu ajutor de la muscali pentru a-╚Öi rec─âp─âta tronul, D. Cantemir ╚Öi suita sa se opresc o vreme ├«n Ucraina, ├«n regiunea Harkovului, unde, ÔÇ×ca prin╚Ť al Imperiului, fu ├«mpropriet─ârit cu 13 sateÔÇť.

Spirit ascu╚Ťit, fostul domnitor ├«╚Öi d─â seama c─â deocamdat─â aceasta nu este posibil ╚Öi se duce la Petersburg, noua capital─â a Rusiei. ╚Üarul ├«l trateaz─â cu cinstea cuvenit─â ╚Öi ├«i d─â alte mo╚Öii, una ├«n apropierea Moscovei. Noul proprietar ├«mpreun─â cu fiul s─âu, Matei, a construit aici biserica Maicii Domnului Izvorul T─âm─âduirii, ├«n care se mai sluje╚Öte ╚Öi ast─âzi. Ekaterina a II-a va cump─âra de la Serghei Cantemir, str─ânepot al domnitorului moldovean, mo╚Öia, pe care ├«╚Öi va construi re╚Öedin╚Ťa de var─â.

Pe locul fostei mo╚Öii se afl─â ast─âzi parcul ╚Öi complexul muzeal ╚Üari╚Ť├óno, iar raionul din partea de sud a Moscovei poart─â numele fostului domnitor ╚Öi c─ârturar moldovean. Ca semn de ├«nalt─â pre╚Ťuire, ╚Ťarul ├«l face sfetnic intim. ├Än noua sa calitate D. Cantemir ├«╚Öi va dovedi spiritul reformator, contribuind la implementarea de mari reforme ├«n forma de organizare ╚Öi de conducere a imperiului.

├Än 1722, ├«l ├«nso╚Ťe╚Öte pe Petru I ├«n expedi╚Ťia la Marea Caspic─â, conduc├ónd serviciul de informa╚Ťii ╚Öi de propagand─â pentru popoarele din zona Caucazului. ├Än timpul expedi╚Ťiei el str├ónge materiale pentru ├«ntocmirea unui studiu de sintez─â asupra acestei zone, numai c─â nu va reu╚Öi s─â-l redacteze integral, ├«ntruc├ót va muri la c├óteva luni de la ├«ntoarcerea la Petersburg.

Reu╚Öe╚Öte s─â scrie doar ÔÇ×Sistema religiei mahomedaneÔÇť, ce se voia o introducere ╚Ötiin╚Ťific─â la expedi╚Ťie. Studiul trebuia s─â mai cuprind─â rezultatele cercet─ârilor ├«ntreprinse de Cantemir privind arheologia ╚Öi geografia regiunilor pe unde au p─âtruns o╚Ötile ruse╚Öti, locuri necunoscute p├ón─â atunci.

Nu este lipsit de importan╚Ť─â s─â men╚Ťion─âm faptul c─â prin╚Ťesa Maria, una din fiicele domnului moldovean, i-a devenit ibovnic─â lui Petru cel Mare. Aceasta a fost revan╚Öa ╚Ťarului pentru c─â a doua so╚Ťie a sa, Ekaterina, ├«nainte de a ajunge ├«mp─âr─âteasa Rusiei, a fost slujnica ╚Öi ibovnica preotului Gluck din Livonia suedez─â, dup─â care a mai trecut prin patul trompetistului Kruse, al mare╚Öalului ╚śeremetiev, al generalului Men╚Öikov. Dar cine a stat s─â mai numere paturile!

Perioada marilor crea╚Ťii

Perioada petersburghez─â poate fi considerat─â ca cea mai prolific─â din activitatea istoriografic─â a lui Dimitrie Cantemir. ╚śi mai benefic─â pentru istoriografia rom├óneasc─â ╚Öi european─â totodat─â. Aici ├«╚Öi va scrie el - ├«n limba latin─â - lucr─ârile sale fundamentale: ÔÇ×Descrierea MoldoveiÔÇť, ÔÇ×Istoria Imperiului otomanÔÇť, ÔÇ×Hronicul vechimii rom├óno-moldo- vlahilorÔÇť, p─âtrunse de un spirit practic, pragmatic, caracteristic epocii reformelor, dar ╚Öi de un ├«nalt patriotism.

Acceptat pe deplin ├«n via╚Ťa politic─â ╚Öi social─â rus─â, datorit─â pozi╚Ťiei lui la curte, dar ╚Öi ca membru al uneia dintre cele mai bogate familii boiere╚Öti din Rusia ├«n urma c─âs─âtoriei cu nev├óstnica ╚Öi prea frumoasa prin╚Ťes─â Trube╚Ťkaia, D. Cantemir r─âm├óne un mare patriot: la mii de kilometri de ╚Ťar─â, fostul domn ├«nc─â mai spera la eliberarea ╚Ü─ârilor Rom├óne de sub turci cu ajutorul o╚Ötilor ruse╚Öti.

La una din primirile la curte, ├«l pune pe fiul s─âu, ╚śerban, s─â-i recite ╚Ťarului o ÔÇ×├ÄnchinareÔÇť, sub forma de panegiric ├«n limba latin─â, ├«n care ├«i cerea suveranului rus s─â salveze ╚Ü─ârile Rom├óne de la pierirea la care erau condamnate de c─âtre ocupa╚Ťia p─âg├ón─â:

ÔÇ×Dumnezeu, prin dreapta ta nebiruit─â, ├«mp─ârate prea evlavios, a ar─âtat puterea ta pentru redob├óndirea a ceea ce am pierdut noi, fiii dureriiÔÇť.

╚śi, mai departe:

ÔÇ×Socotim c─â a venit vremea pentru eliberarea noastr─âÔÇť.

╚śi din ÔÇ×Istoria Imperiului OtomanÔÇť r─âzbate ideea c─â ╚Ťarul Petru cel Mare va fi eliberatorul Moldovei:

ÔÇ×Dumnezeul p─ârin╚Ťilor no╚Ötri... va trimite pe cineva care va m├óntui pe urma╚Öii no╚Ötri de jugul barbarilor ╚Öi va reda ╚Ť─ârii libertatea ╚Öi puterea eiÔÇť.

╚śi, adres├óndu-se cititorilor europeni:

ÔÇ×Vai, nu cred s─â fie ast─âzi vreun ├«nv─â╚Ťat care s─â nu cunoasc─â tirania mizerabil─â sub care geme MoldovaÔÇť.

Dup─â moartea lui Dimitrie Cantemir, fiul s─âu, Antioh, trimis de Rusia ├«n solie permanent─â la Londra ╚Öi apoi la Paris, se va ├«ngriji de traducerea ╚Öi publicarea ÔÇ×IstorieiÔÇť ├«n limbile englez─â ╚Öi francez─â, contribuind la r─âsp├óndirea acesteia ├«n Europa. De altfel Dimitrie Cantemir era o personalitate cunoscut─â pe plan european, ├«ntruc├ót fusese ales ├«nc─â ├«n anul 1714 membru al Academiei din Berlin, iar ├«mp─âratul german ├«l numise tot atunci principe al Imperiului Roman.

ÔÇ×├Änt├óiul poet modern al RusieiÔÇŁ

Dac─â alian╚Ťa domnitorului moldovean cu ╚Ťarul Rusiei ├«n lupta armat─â ├«mpotriva turcilor a fost sortit─â e╚Öecului, p─âstrarea acestuia la curte va avea urm─âri considerabile ╚Öi pentru... literatura rus─â. Antioh Cantemir va deveni unul din marii poe╚Ťi ru╚Öi precursori ai poeziei moderne. Chiar ÔÇ×├«nt├óiul poet modern al RusieiÔÇť, cum scria George C─âlinescu.

Satirele, sale scrise ├«ntr-o limb─â rus─â curat─â, eliberat─â de arhaismele greoaie, ca urmare a contactului direct cu poezia european─â, al─âturi de crea╚Ťia lui Derjavin, vor constitui o ultim─â etap─â ├«n devenirea limbii ruse literare moderne ├«n care va scrie Pu╚Ökin. Situ├óndu- se pe pozi╚Ťii ilumniste, Antioh Cantemir a militat pentru progresul ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi al culturii, remarc├óndu-se ├«n mod deosebit ├«n domeniul matematicii - este autorul unui tratat de algebr─â, publicat ╚Öi la noi ├«n anul 1844.

Petru Movil─â - Mitropolit al Kievului

Vorbind despre contribu╚Ťia unor vl─âstare ale p─âm├óntului rom├ónesc la dezvoltarea patrimoniului cultural al ╚Ť─ârii vecine, nu-l putem omite pe omul de cultur─â Petru Movil─â, ajuns ├«n prima jum─âtate a secolului al XVII-lea Mitropolit al Kievului. Descendent al unei mari familii de boieri ╚Öi domni moldoveni, a fost uns Mitropolit al Kievului, fiind sus╚Ťinut de Patriarhul Constantinopolului.

Petru Movila jpg jpeg

Ca ├«nalt─â fa╚Ť─â bisericeasc─â, a avut o contribu╚Ťie remarcabil─â la dezvoltarea culturii ├«n fosta capital─â a Rusiei Kieviene. A ├«nfiin╚Ťat astfel o tipografie ╚Öi un colegiu, care se va transforma apoi ├«n academie teologic─â ╚Öi filozofic─â. Nu ╚Öi-a uitat ├«ns─â ob├ór╚Öia moldoveneasc─â, trimi╚Ť├«nd me╚Öteri tipografi pentru ├«nfiin╚Ťarea unei tipografii la Ia╚Öi ╚Öi profesori pentru ╚ścoala domneasc─â (Academia Vasilian─â).

Spirit luminat, a sprijinit deopotriv─â ╚Öi activitatea tipografic─â din ╚Üara Rom├óneasc─â. Este incontestabil c─â ├«n acea perioad─â, c├ónd grani╚Ťele dintre ╚Ť─ârile noastre erau foarte permisibile, a existat o circula╚Ťie ├«n ambele sensuri, mai ales sub forma a ceea ce numim ast─âzi micul trafic de frontier─â.

├Än plus, datorit─â comunit─â╚Ťii de religie, obiceiuri, ritualuri ╚Öi mod de via╚Ť─â, c├ót ╚Öi anumitor afinit─â╚Ťi ce au existat ├«ntre popula╚Ťia moldoveneasc─â, aflat─â ├«n vecin─âtate imediat─â, ╚Öi cea ruseasc─â, predispus─â la comunicare, s-au creat mai lesne leg─âturi umane dec├ót ├«ntre rom├ónii din celelalte provincii istorice rom├óne╚Öti ╚Öi vecinii lor. Toate bune p├ón─â ce tendin╚Ťele expansioniste ale Imperiului rus au afectat integritatea teritorial─â a Moldovei, iar cele ale Imperiului sovietic - integritatea Rom├óniei.

Rusia - preferată de multe familii boierești

Dat─â fiind imensitatea Imperiului ╚Ťarist, Principatele Rom├óne nu ar fi reprezentat o achizi╚Ťie teritorial─â care s─â merite at├ótea eforturi ╚Öi at├óta insisten╚Ť─â pentru a fi cucerite, dac─â nu ar fi fost importan╚Ťa lor strategic─â. ├Än afara consolid─ârii, sau, mai bine zis, a l─ârgirii ÔÇ×ie╚ÖiriiÔÇť la Marea Neagr─â, alipirea Principatelor la Imperiu, sau m─âcar, atragerea lor ├«n sfera proprie de influen╚Ť─â, ar fi ├«nsemnat ├«ndeplinirea unui vis mai vechi al lui Petru I, acela de a face jonc╚Ťiunea slavilor de r─âs─ârit cu slavii de sud.

Pretextul imediat pe care l-au folosit ru╚Öii pentru a-╚Öi justifica preten╚Ťiile ├«n Balcani a fost ├«ns─â cel al unit─â╚Ťii ortodoxiei, n─âscocind planuri fanteziste, ca de exemplu, de a-i alipi ╚Öi pe greci, ╚Öi pe bulgari. Ru╚Öii, ca ╚Öi francezii, au profitat de sl─âbirea Imperiului otoman ╚Öi prin r─âzboaiele purtate cu turcii ├«n secolele al XVIII-lea ╚Öi al XIX-lea ╚Öi-au sporit influen╚Ťa ├«n zona balcanic─â.

Una din primele reu╚Öite a afost ├«ncorporarea - e adev─ârat, temporar─â - a bisericii din Moldova ├«n structura ecleziastic─â rus─â. Din motivele enun╚Ťate mai sus Principatele rom├óne preferau st─âp├ónirea rus─â celei turce╚Öti (dup─â r─âzboiul din 1735-1739 boierii moldoveni au cerut ei ├«n╚Öi╚Öi printr-o scrisoare adresat─â ╚Ťarului alipirea la imperiul rus). De aceea ├«n toate confrunt─ârile ruso-turce Principatele au fost de partea vecinilor de la r─âs─ârit.

După fiecare război, se găseau boieri din Moldova care să urmeze calea deschisă de Dimitrie Cantemir. Astfel în 1794, marile familii boierești Sturdza și Iordache au plecat dincolo de Nistru, unde au fost împroprietărite cu moșii și li s-au promis și alte favoruri. Într-adevăr, în anul 1812, Scarlat Sturdza devine guvernatorul Basarabiei.

Dup─â ruperea Basarabiei din trupul Moldovei (din care a f─âcut parte timp de cinci secole) ╚Öi ├«ncorporarea ei de c─âtre Rusia prin pacea de la Bucure╚Öti ├«n 1812, cam un sfert din familiile boiere╚Öti de pe st├ónga Prutului, pentru a primi titluri de noble╚Ťe ruse╚Öti, au adus ca dovezi faptul c─â au servit ├«n armata rus─â ├«n timpul r─âzboaielor cu Turcia, c─â aveau propriet─â╚Ťi sau c─â tr─âiser─â ├«n Rusia, c─â aveau leg─âturi str├ónse cu persoane din anturajul ╚Ťarului.

Prin tratatul de la Berlin din 1878, Rusia ├«╚Öi des─âv├ór╚Öe╚Öte ocuparea Basarabiei, ├«ncorpor├ónd ╚Öi cele trei jude╚Ťe rom├óne╚Öti din sud, ├«mpreun─â cu ostroavele de la gura bra╚Ťului Chilia. La Marea Unire din 1918 Basarabia, ├«mpreun─â cu celelalte provincii istorice, revine la patria mam─â. Timp de peste o sut─â de ani, rom├ónii din acest teritoriu rom├ónesc tr─âiser─â sub ocupa╚Ťie rus─â. Au circulat ├«ns─â ╚Öi s-au stabilit pe teritoriul Rusiei ├«n func╚Ťie de dorin╚Ťa ╚Öi de interesele proprii.