Revolu╚Ťia Cubanez─â ╚Öi primii ani ai conducerii lui Fidel Castro (1953 1962) jpeg

Revolu╚Ťia Cubanez─â ╚Öi primii ani ai conducerii lui Fidel Castro (1953-1962)

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Teofil Teleuca

Revolu╚Ťia Cubanez─â ╚Öi Administra╚Ťia lui Fidel Castro asupra Cubei(1953-1959 ╚Öi 1959-2008) au reprezentat dou─â momente de o importan╚Ť─â crucial─â ├«n Istoria Contemporan─â a Cubei, ├«ntruc├ót prin lupta organizat─â ╚Öi purtat─â timp de 6 ani,poporul cubanez a reu╚Öit s─â se elibereze de sub domina╚Ťia economic─â ╚Öi politic─â foarte bine voalate de S.U.A. Aceasta era una lucrativ─â ╚Öi convenabil─â, dar ├«n acela╚Öi timp nescrupuloas─â, corupt─â, haotic─â ╚Öi nu de pu╚Ťine ori violent─â a politicienilor ╚Öi chiar a mafio╚Ťilor americani( precum celebrii mafio╚Ťi americani de origine evreiasc─â, Meyer Lansky sau Lucky Luciano, ce de╚Ťineau controlul a 80% din cazinourile din Habana Vieja,centrul istoric al capitalei Cubei). A╚Öadar, dorin╚Ťa poporului cubanez de a avea libertate economic─â, de a-╚Öi gestiona propriile resurse naturale ╚Öi propriile afaceri na╚Ťionale a fost un factor esen╚Ťial ├«n declan╚Öarea ╚Öi dezvoltarea Mi╚Öc─ârii Revolu╚Ťionare Cubaneze.

Mai mult dec├ót at├ót prin imtermediul unui legi particulare, cunoscute sub numele de ,,Amendamentul PlattÔÇŁ, impuse de c─âtre americani cubanezilor pentru a le accepta Constitu╚Ťia a╚Öa cum o voiau cei din urm─â, pe 12 iunie 1901, ace╚Ötia au reu╚Öit s─â controleze ├«n propor╚Ťie de 90% Industria Extractiv─â, a Zah─ârului, Mineritului ╚Öi Romului ╚Öi companiile aferente din Cuba.1 Ba chiar mai mult, prin intermediul acestui act politic au reu╚Öit s─â numeasc─â pre╚Öedin╚Ťi pro-americani, care s─â accepte, ├«n mod facil deciziile Guvernului de la Washington, precum Tomas Estrada Palma (1901-1906), imediat ├«nlocuit dup─â ce s-a manifestat ├«mpotriva conducerii americane ├«n cadrul Revolu╚Ťiei din 1906, cu William Howard Taft, pe atunci Secretar de R─âzboi ├«n Administra╚Ťia Theodor Roosvelt, devenind ├«ntre timp, Guvernatorul Cubei, Mario Garcia Menocal(1913-1921), ce a declarat r─âzboi Germaniei ├«n Primul R─âzboi Mondial pe 7 aprilie 1917, la o zi dup─â ce S.U.A f─âcuse ╚Öi ea acela╚Öi gest sau Alfredo Zayas Y Alfonso(1921-1925) ),cu to╚Ťii fiind agen╚Ťi loiali ai domina╚Ťiei politice americane de pe insul─â2.

Astfel c─â, libertatea socio-politic─â a cubanezilor reprezentat─â sub forma mai multor deziderate precum:dreptul la libera exprimare,dreptul la organizarea de ├«ntruniri, dreptul la organizarea de proteste ├«mpotriva deciziilor guvernului , libertatea presei, libertatea sindicatelor muncitore╚Öti, organizarea unor alegeri libere ╚Öi corect desf─â╚Öurate fiind un al doilea factor esen╚Ťial ├«n declan╚Öarea acestei mi╚Öc─âri, ce s-a desf─â╚Öurat ├«ntre 26 iulie 1953( atacul trupelor de gheril─â ale lui Fidel Castro asupra unit─â╚Ťii militare de la Moncada ) ╚Öi 1 ianuarie 1959, intrarea trupelor lui Che Guevara ├«n Santiago de Cuba, moment ce consfin╚Ťe╚Öte victoria absolut─â a Revolu╚Ťiei Cubaneze .

Nu ├«n ultimul r├ónd, perioada conducerii lui Fidel Castro (1959-2008) a fost una caracterizat─â de numeroase reforme economice, sociale ╚Öi tehnologice ce au transformat ├«n mod extraordinar peisajul politic, cultural ╚Öi social al Cubei, dintr-un stat clientelar economic ╚Öi politic al S.U.A, ├«ntr-unul cu o economie proprie, relativ func╚Ťional─â ╚Öi prosper─â .

 Contextul General -  Conducerea lui Fulgencio Batista ╚Öi declan╚Öarea Revolu╚Ťiei Cubaneze(1940-1953)

Anii 1930-1940 au reprezentat o perioad─â extrem de tumultoas─â ├«n Istoria Cubei,mai mul╚Ťi pre╚Öedin╚Ťi succed├óndu-se la conducerea ╚Ť─ârii. Printre ace╚Ötia s-au num─ârat Carlos Manuel de Cespedes Y Quesada (fiul revolu╚Ťionarului cubanez Carlos Manuel de Cespedes din cadrul R─âzboiului Cubanez de Indepeden╚Ť─â, 1895-1898 ) , ce odat─â ajuns la putere,nu mai conduce dup─â legile constitu╚Ťionale ale ╚Ť─ârii(o propor╚Ťie cov├ór╚Öitoare a acestora fiind realizate ├«n avantajul politic ╚Öi economic al americanilor), ├«ncerc├ónd s─â realizeze o serie de reforme modeste pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi nivelul de trai al poporului cubanez .├Äns─â este dat jos de la putere de inamicii s─âi politici,pe motiv c─â ar fi un aliat prea apropiat al S.U.A. 3Acesta este urmat la conducerea Cubei de Ramon Grau San Martin,ale c─ârui ├«ncerc─âri de reform─â social─â nu au nici ele via╚Ť─â prea lung─â ╚Öi al c─ârui mandat preziden╚Ťial dureaz─â doar 4 luni.4  ├Äntre timp,printr-un tratat din 1934 (parte a ,,Politicii de Bun─â Vecin─âtateÔÇŁ a Pre╚Öedintelui S.UA, Franklin D.Roosvelt), Amendamentul Platt este abrogat,ceea ce ar fi trebuit s─â ├«nsemne c─â poporul cubanez ├«╚Öi putea alege de unul singur propriul lider al ╚Ť─ârii. Acest act politic, a avut ├«ns─â, ├«n realitate ,efecte adverse, na╚Ťiunea cubanez─â fiind ├«ntr-un haos politic absolut,la conducerea Cubei succed├óndu-se 4 pre╚Öedin╚Ťi: Jose Barnet Vinageras (Decembrie 1935-Mai 1936), Miguel Mariano Gomez Y Arias (mai-decembrie 1936) ╚Öi Federico Laredo Bru ( decembrie 1936- octombrie 1940),cu to╚Ťii av├ónd ├«ns─â o putere simbolic─â, ,,eminen╚Ťa cenu╚Öie din spatele puterii politice cubanezeÔÇŁ fiind nimeni altul dec├ót Colonelul Fulgencio Batista Y Zaldivar, care al─âturi de fostul pre╚Öedinte al Cubei, Alfredo Zayas( 20 mai, 1920-20 mai, 1925) reu╚Öe╚Öte s─â ob╚Ťin─â suportul popula╚Ťiei ╚Öi s─â pozeze ├«n ,,campioni ai libert─â╚Ťii cubanezeÔÇŁ ├«mpotriva agresiunii politice americane.

     Astfel ├«n 1940, Fulgencio Batista,pe atunci, doar un colonel , ├«╚Öi depune candidatura ├«n cadrul alegerilor din acel an ╚Öi a reu╚Öit s─â-l ├«nfr├óng─â pe Grau San Martin (ce mai fusese pre╚Öedinte ╚Öi ├«n anii 1930). ├Än timpul primului mandat preziden╚Ťial (1940-1944), Cuba lupt─â ├«n Cel de Al Doilea R─âzboi Mondial de parte Puterilor Na╚Ťiunilor Unite (S.U.A,Marea Britanie ╚Öi U.R.S.S) ╚Öi stabile╚Öte rela╚Ťii diplomatice cu U.R.S.S-ul condus de I.V Stalin, fapt ce duce, pe de o parte, la cre╚Öterea ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťire tehnicii militare a ╚Ť─ârii, dar pe de alta, probabil ╚Öi la r─âsp├óndirea germenilor Comunismului ├«n Cuba. Cu toate acestea, ascensiunea fulminat─â din primul mandat al lui Fulgencio Batista se termin─â brusc, c├ónd acesta (╚Ötiind c─â nu ar putea c├ó╚Ötiga 2 mandate preziden╚Ťiale succesive) ├«l sus╚Ťine pe Carlos Saladrigas y Zayas, fost Prim-Ministru ├«n perioada conducerii sale (1940-1942) ) la Alegerile din 1944, dar, ├«n mod halucinant, acesta pierde ├«n fa╚Ťa lui Ramon Grau San Martin, ce devine pre╚Öedinte al Cubei a doua oar─â(1944-1948).Cu toate acestea, nici acest mandat nu este ├«ns─â, unul extraordinar din punct de vedere politic sau economic, acesta nereu╚Öind reforme notabile. Este urmat de Carles Prio Soccaras (1948-1952), a c─ârui agend─â de reform─â intern─â se ├«mpotmole╚Öte ╚Öi ea, pur ╚Öi simplu,├«n fa╚Ťa nivelului scandalos al corup╚Ťiei ╚Öi a problemelor sociale ╚Öi economice. ├Äntre timp, fostul pre╚Öedinte al Cubei, Batista (de teama de a fi lin╚Öat de popor pentru condi╚Ťiile aspre de trai din timpul r─âzboiului ╚Öi a faptului c─â ├«l sus╚Ťinuse la alegerile preziden╚Ťiale pe unul dintre colaboratorii s─âi din timpul mandatului s─âu de guvernare, a╚Öadar ├«╚Öi dore╚Öte s─â conduc─â ╚Ťara indirect) fuge la Miami,unde se ├«mbog─â╚Ťe╚Öte din afacerile imobiliare ╚Öi jocurile de noroc (pariind la rulet─â), duc├ónd un trai mai mult dec├ót satisf─âc─âtor ╚Öi lipsit de griji.

Fulgencio Batista se ├«ntoarce ├«n ╚Ťar─â, devenind un candidat notabil pentru Alegerile din Iunie 1952. ├Äns─â cum ├«╚Öi anticipeaz─â ├«nfr├óngerea, r─âstoarn─â Guvernul Cubanez de atunci ├«n martie,acela╚Öi an, apoi suspend─â Congresul Cubanez ╚Öi stabile╚Öte alegerile pentru 1954.

El redevine Pre╚Öedintele Cubei, f─âr─â a pre├«nt├ómpina nicio opozi╚Ťie ├«n alegeri,pe un mandat de 4 ani,├«ncep├ónd cu 24 februarie 1955.Acesta este cel de al doilea mandat al s─âu (1955-1959), unul caracterizat de corup╚Ťie, un val extraordinar de mare de arest─âri ╚Öi represiuni,tortur─â, eliminarea drepturilor omului din Cuba,totul culmin├ónd cu ,,Legea Zah─ârului din 1956ÔÇŁ(,,Sugar Act of 1956), prin intermediul c─âreia, Legisla╚Ťia S.U.A reduce,├«n mod brusc, exporturile de zah─âr,aceasta produc├ónd o uria╚Ö─â nemu╚Ťumire pentru arenda╚Öii ╚Öi produc─âtorii interni.5  Cu o industrie a zah─ârului ce urma s─â ├«nfrunte un viitor incert (╚Öi ce reprezenta aproximativ 60% din profiturile statului cubanez), sus╚Ťinerea politic─â ╚Öi cea economic─â a lui Fulgencio Batista se pr─âbu╚Öe╚Öte . Astfel, ├«n toat─â Cuba, apar numeroase grup─âri militare ce contest─â rezultatul Alegerilor din 1955, organiz├ónd ac╚Ťiuni de h─âr╚Ťuire a trupelor lui Batista ╚Öi sabotaj ├«n toate provinciile ╚Ť─ârii.6 Cea mai influent─â dintre ele a fost ,,Mi╚Öcarea 26 iulieÔÇŁ(,,Movimiento de 26 JulioÔÇŁ) din cadrul c─âreia f─âcea partea un t─ân─âr,ambi╚Ťios ╚Öi curajos,fost absolvent al Colegiului Iezui╚Ťilor ╚Öi al Facult─â╚Ťii de Drept al Universit─â╚Ťii din Havana, ce se va remarca ├«n fruntea ei,al─âturi de Ernesto Che Guevara,un t├ón─âr argentinian,fost absolvent al Universit─â╚Ťii de Medicin─â din Buenos Aires, r─âsturn├ónd guvernarea imoral─â ╚Öi s├óngeroas─â a lui Batista,astfel schimb├ónd ╚Öi cursul Istoriei de atunci al Cubei.Numele s─âu era Fidel CastroÔÇŽ

Desf─â╚Öurarea Revolu╚Ťie Cubaneze (1953-1959)

Complet nemul╚Ťumi╚Ťi de conducerea corupt─â, represiv─â ╚Öi s├óngeroas─â a pre╚Öedintelui Batista,precum ╚Öi de m─âsurile politice ╚Öi economice ineficiente ale acestuia,apar la ├«nceputul anilor 1950, numero╚Öi pseudo-revolu╚Ťionari,ce afirmau c─â vor s─â ├«nl─âture infamul regim de extrem─â dreapta(├«n care Cultul Personalit─â╚Ťii, Armata ╚Öi Poli╚Ťia Secret─â Cubanez─â ├«╚Öi puseser─â amprenta ├«n mod ireversibil asupra vie╚Ťii oamenilor) sub care tr─âiser─â p├ón─â atunci.Mai mult dec├ót at├ót, ei afirmau c─â vor realiza numeroase reforme sociale,economice ╚Öi politice a╚Öa cum ne prezint─â Victor Dreke, participant al Revolu╚Ťiei Cubaneze(╚Öi ├«n cadrul documentarului ,,Povestea Cubei LibereÔÇŁ , acest moment extraordinar din Istoria Cubei).Tot el afirm─â c─â mul╚Ťi dintre ace╚Öti revolu╚Ťionari spuneau c─â vor str├ónge banii necesari pentru a cump─âra arme care s─â le fie oferite oamenilor de r├ónd ,iar c─â al╚Ťii d├ęj├á le aveau .Numai c─â,armele promise muncitorilor ╚Öi fermierilor nu au mai ajuns.Chiar ╚Öi a╚Öa, grup─ârile militare ╚Öi-au dorit s─â lupte ├«n continuare,astfel ├«nc├ót,s─â ├«ndep─ârteze Regimul Batista ╚Öi s─â ob╚Ťin─â libertatea ╚Öi reformele democratice mult dorite.7

image

Astfel, Revolu╚Ťia Cubanez─â ├«ncepe la 26 iulie 1953, c├ónd, t├ón─ârul avocat cubanez Fidel Castro dore╚Öte s─â preia controlul asupra Bar─âcii Moncada, a-2-a cea mai important─â garnizoan─â din ╚Ťar─â, pentru a aduna o for╚Ť─â militar─â mai numeroas─â care s─â lupte ├«mpotriva mili╚Ťiilor dictatorului Fulgencio Batista. Atacul a fost un dezastru absolut,├«ntruc├ót for╚Ťele preziden╚Ťiale,cele ale lui Batista erau cu mult superioare numeric ╚Öi militar grup─ârii lui Fidel Castro, reu╚Öind s─â-i asigure o ├«nfr├óngere clar─â acesteia.Confruntarea duce la moartea a 19 solda╚Ťi , de partea trupelor lui Batista ╚Öi a 6 rebeli uci╚Öi, de partea grup─ârii lui Fidel Castro.8

Cei r─âma╚Öi au fugit din zon─â, ├«ns─â nu au reu╚Öit s─â scape, ├«ntruc├ót pentru a-╚Öi demonstra puterea impresionant─â pe care ├«nc─â o mai de╚Ťinea ├«n Cuba, Fulgencio Batista organizeaz─â represalii dure, reu╚Öind s─â-i captureze pe cei 55 de rebeli ╚Öi s─â-i ucid─â pe loc. Fidel Castro,conduc─âtorul acestora ╚Öi Raul,fratele s─âu sunt,la r├óndul lor,aresta╚Ťi ╚Öi judeca╚Ťi, la 16 octombrie, acela╚Öi an. Fiind proasp─ât absolvent al Facult─â╚Ťii de Drept, acesta alege s─â se reprezinte singur ├«n fa╚Ťa instan╚Ťei de judecat─â,rostind celebra replic─â ,,Istoria m─â va absolviÔÇŁ,consider├ónd c─â lupta sa ├«mpotriva conducerii politice din Cuba de la acel moment este o fapt─â m─ârea╚Ť─â ce va ajuta la f─âurirea unui viitor prosper al Cubei.Aceast─â declara╚Ťie,├«ns─â, nu-l ajut─â prea mult, ├«ntruc├ót, Fidel este condamnat la 15 ani de ├«nchisoare,iar fratele s─âu,Raul Castro ╚Öi ceilal╚Ťi rebeli primesc sentin╚Ťe ├«ntre 10 ╚Öi 13 ani.9

├Än continuare, for╚Ťele de ordine ale pre╚Öedintelui Fulgencio Batista strivesc orice ├«ncercare de revolt─â, ├«ns─â num─ârul sus╚Ťin─âtorilor grupului revolu╚Ťionar al lui Fidel Castro cre╚Öte . Astfel, la 8 martie 1955, dorind s─â fie iubit de ├«ntreaga popula╚Ťie(dar,mai ales de mame) ,anun╚Ť─â o s─ârb─âtoare foarte important─â de Ziua Interna╚Ťional─â a Femeii. Cu aceast─â ocazie,face un gest extraordinar(o adev─ârat─â demonstra╚Ťie de empatie, ce-i va dezvolta capitalul de imagine ├«n mod exponen╚Ťial) ╚Öi ├«i elibereaz─â printr-un decret de amnistie,dup─â 18 luni de ├«nchisoare pe Fidel Castro, Raul Castro ╚Öi restul revolu╚Ťionarilor cubanezi implica╚Ťi ├«n Atacul de la Moncada10. Acest moment reprezint─â un pas extraordinar realizat de c─âtre Fidel Castro ├«n lupta pornit─â de el ╚Öi oamenii s─âi pentru alungarea regimului autoritar a lui Batista, dominat de cultul personalit─â╚Ťii, represiune s├óngeroas─â ╚Öi corup╚Ťie,din Cuba. Fidel anun╚Ť─â c─â dac─â nu mai poate continua s─â organizeze revolu╚Ťia de aici, va pleca ├«n Mexic ╚Öi va continua realizarea ei de acolo.

├Än 1955, la 2 ani dup─â Atacul de la Moncada, gruparea castrist─â ├«╚Öi ia denumirea de ,,Movimiento de 26 julioÔÇŁ( Mi╚Öcarea de la 26 iulie) ╚Öi pleac─â ├«n Mexic. Acolo, Fidel Castro ├«l va cunoa╚Öte pe proasp─âtul absolvent al Facult─â╚Ťii de Medicin─â din Buenos Aires ╚Öi lider revolu╚Ťionar argentinian,un marxist convins la r├óndul s─âu, Ernesto Che Guevara,a c─âror prietenie va scrie o pagin─â fascinant─â din Istoria Politic─â Contemporan─â(reprezent├ónd un exemplu de apreciere unul fa╚Ť─â de cel─âlalt, de ambi╚Ťie ╚Öi colaborare extraordinar─â) pentru realizarea idealului lor suprem:crearea unei na╚Ťiuni cubaneze libere(de jure,├«ntruc├ót de facto,se afla sub influen╚Ťa cov├ór╚Öitoare politic─â,dar mai ales economic─â a puterii americane de 53 de ani la acel moment), prospere ╚Öi bine dezvoltate ├«n toate ramurile economice,de al c─ârei progres s─â se bucure to╚Ťi cet─â╚Ťenii.Ace╚Ötia locuiesc ├«ntr-o cas─â din Mexico City ╚Öi pun la cale organizarea viitoarei revolu╚Ťii din Cuba.

Cum autorit─â╚Ťile mexicane nu mai voiau s─â aib─â de a face cu activi╚Ötii ├«narma╚Ťi (a╚Öa cum se ├«nt├ómplase ├«n cazul comunistului spaniol Ramon Mercader, cel care ├«l asasinase pe faimosul comunist exilat, Lev Davidovici Tro╚Ťki, la 21 august 1940) ├«i aresteaz─â pe Ernesto Che Guevara ╚Öi fra╚Ťii Castro, ce ajung din nou la ├«nchisoare.11

Dup─â ce este eliberat (├«n acela╚Öi timp cu fratele s─âu, Raul Castro ╚Öi prietenul s─âu, Che Guevara), Fidel,dorind s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â ╚Öi mai mult idealul revolu╚Ťionar, acela de a scoate Cuba de pe orbita influen╚Ťei politice ╚Öi economice americane), merge ├«n S.U.A pentru a aduna fonduri de la exila╚Ťii cubanezi,astfel ├«nc├ót s─â poat─â organiza Revolu╚Ťia Cubanez─â,iar aceasta s─â fie un succes deplin, primul din cariera sa politic─â. Cu banii str├ón╚Öi ├«n cadrul acestui turneu pentru popularizarea cauzei sale, acesta ├«╚Öi cump─âr─â o nav─â de la un dealer de arme(cunoscut─â de c─âtre el ╚Öi rebelii s─âi drept ,,GranmaÔÇŁ), cu ajutorul c─âreia, reu╚Öe╚Öte, s─â se ├«ntoarc─â la trupele sale de gheril─â, sta╚Ťionate acum ├«n Peninsula Yucatan.La 25 noiembrie 1956, Fidel Castro,al─âturi de cei 82 de solda╚Ťi ai s─âi din Yucatan,se ├«ndreapt─â spre Cuba, urm├ónd s─â ├«nceap─â confruntarea final─â cu for╚Ťele militare ale Pre╚Öedintelui Fulgencio Batista ( aflat ├«nc─â la conducerea Cubei).12

image

O hart─â ce ilustreaz─â desf─â╚Öurarea Revolu╚Ťiei Cubaneze

 ├Än ciuda amplas─ârii strategice aparent favorabile a solda╚Ťilor de gheril─â a lui Fidel Castro, trupele lui Batista afl─â pozi╚Ťia acestora ╚Öi le-au prins ├«n ambuscad─â. Cu toate acestea , Fidel ╚Öi Raul Castro reu╚Öesc s─â traverseze por╚Ťiunea de jungl─â deas─â din zona mun╚Ťilor Sierra Maestra(din sud-estul Cubei) chiar dac─â doar cu o mic─â trup─â de revolu╚Ťionari supravie╚Ťuitori (Ernesto Che Guevara ╚Öi Camilo Cienfuegos, un revolu╚Ťionar cubanez ce fugise ├«n Mexic dup─â ce fusese ├«mpu╚Öcat ├«n 1954, ├«n timpul unui protest ├«mpotriva regimului dictatorial, represiv ╚Öi s├óngeros al lui Batista ╚Öi care se al─âturase, ├«ntre timp, grup─ârii revolu╚Ťionare a lui Castro, afl├óndu-se printre ace╚Ötia), demonstr├ónd astfel c├ót de puternici,uni╚Ťi, dar mai ales determina╚Ťi sunt ├«n privin╚Ťa unei Revolu╚Ťii Cubaneze reu╚Öite ╚Öi eliminarea regimului dictatorial existent la acea vreme ├«n Cuba13.

Oric├ót de mult a ├«ncercat, ,,El Jefe BatistaÔÇŁ nu a reu╚Öit s─â-i dezbine pe solda╚Ťii revolu╚Ťionari cubanezi, ace╚Ötia reu╚Öind s─â se regrupeze,s─â atrag─â noi membri ├«n gruparea revolu╚Ťionar─â, s─â adune arme,iar liderii revolu╚Ťionari, Fidel Castro ╚Öi Che Guevara le permit jurnali╚Ötilor str─âini, mai ales americani(cel mai faimos dintre ace╚Ötia fiind Herbert Matthews, jurnalist la ,,New York TimesÔÇŁ la acea vreme, care va realiza o serie de 3 articole despre Revolu╚Ťia Cubanez─â, primul ├«n februarie 1957, prin care va scoate la lumin─â soarta revolu╚Ťionarilor cubanezi condu╚Öi de Fidel Castro, devenind extrem de faimos ├«n urma acestora) s─â-i viziteze ╚Öi s─â le ia o serie de interview-uri,ce vor fi difuzate ├«n ├«ntreaga lume.14

├Än acela╚Öi timp, gruparea revolu╚Ťionar─â a lui Fidel Castro, Raul Castro ╚Öi Che Guevara prime╚Öte un ajutor decisiv pentru finalizarea cu succes a Revolu╚Ťiei Cubaneze din partea a numeroase grupuri proletare, subterane,din ora╚Öele Cubei (Havana, Santiago de Cuba, Cojimar etc.) care au orchestrat scurte, dar violente ac╚Ťiuni armate, prin care aproape reu╚Öe╚Öc s─â-l asasineze pe Fulgencio Batista, o mare parte dintre acestea raliindu-se mi╚Öc─ârii revolu╚Ťionare cubaneze.15 

Observ├ónd c─â este ├«ncol╚Ťit de trupele revolu╚Ťionare ╚Öi c─â victoria Revolu╚Ťiei Cubaneze este una iminent─â, Batista decide s─â trimit─â o mare parte a trupelor sale , ├«n vara lui 1958, ├«n jungla din sud-estul Cubei, ├«n ├«ncercarea de a-i spulbera visul suprem al lui Fidel Castro( acela de a r─âsturna regimul corupt, represiv ╚Öi violent al lui Fulgencio Batista ╚Öi de a deveni liderul na╚Ťiunii cubaneze) odat─â pentru totdeauna, ├«ns─â opera╚Ťiunea FF( ,,Fin de FidelÔÇŁ) se dovede╚Öte un dezastru incredibil , ├«ntruc├ót rebelii promp╚Ťi ╚Öi bine instrui╚Ťi ├«i ├«nfr├óng prin atacuri de gheril─â extraordinare pe solda╚Ťii lui Batista, mul╚Ťi dintre ei fie dezert├ónd,fie trec├ónd de partea grupului revolu╚Ťionar al lui Fidel Castro.

image

Fidel Castro în timpul războiului de gherilă contra dictatorului Fulgencio Batista

La sf├ór╚Öitul anului 1958, Fidel,comandantul mi╚Öc─ârii revolu╚Ťionare cubaneze le d─â ordinul trupelor sale pentru a porni ofensiva final─â ╚Öi a-l r─âsturna pe pre╚Öedintele ├«n exerci╚Ťiu de la acel moment al na╚Ťiunii,nimeni altul dec├ót Senior Fulgencio Batista. Acesta ├«╚Öi divizeaz─â for╚Ťele, trimi╚Ť├óndu-i pe Che Guevara ╚Öi Cienfuegos,cu un mic grup de solda╚Ťi spre Santiago de Cuba(├«n estul Cubei), ace╚Ötia reu╚Öind s─â captureze toate ora╚Öele ╚Öi satele din calea lor,fiind ├«nt├ómpina╚Ťi ca eliberatori ai poporului cubanez,iar Fidel urm├ónd s─â se ├«ndrepte spre Havana(├«n vestul Cubei), cu restul solda╚Ťilor,astfel ├«nf─âptuind o simpl─â formalitate. ├Än cadrul acestei ofensive finale,revolu╚Ťionarii cubanezi reu╚Öesc 2 victorii decisive:├«n primul r├ónd, gruparea lui Cienfuegos captureaz─â mica garnizoan─â Yagujay pe 30 decembrie, iar cei 300 de solda╚Ťi ai lui Che Guevara realizeaz─â o victorie incredibil─â ├«n fa╚Ťa unei for╚Ťe militare guvernamentale mult mai mari ├«n B─ât─âlia de la Santa Clara( 28-30 decembrie, 1958).

├Än cele din urm─â ├«n seara de 31 decembrie , realiz├ónd c─â victoria revolu╚Ťionarilor cubanezi condu╚Öi de Fidel Castro, Raul Castro ╚Öi Che Guevara este inevitabil─â, Fulgencio Batista decide s─â plece, al─âturi de prietenii s─âi mini╚Ötri ╚Öi ├«mpreun─â cu 300 de milioane de dolari,la bordul unui avion privat, la Malaga, ├«n Spania.

La 2 ianuarie 1959 , for╚Ťele militare ale lui Che Guevara ╚Öi Camillo Cienfuegos intr─â ├«n Santiago de Cuba, f─âr─â a ├«nt├ómpina vreo rezisten╚Ť─â, iar peste o s─âpt─âm├ón─â, la 9 ianuarie 1959, Fidel Castro intr─â la r├óndul s─âu, glorios ├«n Havana. Revolu╚Ťia Cubanez─â se ├«ncheiase cu un deplin succesÔÇŽ!

image

Fidel Castro intrând triumfător în Havana, alături de prietenul și colaboratorul său, Ernesto Che Guevara la 8 ianuarie 1959 (Autor:Alberto Korda )

  Fidel Castro, El Lider Maximo en Cuba16  (1959-1962)

   Odat─â cu victoria revolu╚Ťionarilor cubanezi(╚Öi a Revolu╚Ťie Cubaneze, realizate de ace╚Ötia) asupra for╚Ťelor militare ale lui Fulgencio Batista, Fidel Castro devine liderul incontestabil al Cubei. Prima ac╚Ťiune pe care acesta o realizeaz─â pentru a-╚Öi consolida puterea politic─â este aceea de a le oferi americanilor aparenta imagine a unui guvern revolu╚Ťionar pa╚Önic,reformator ╚Öi prietenos lor, ce dorea s─â lupte pentru dezvoltarea standarului de via╚Ť─â ╚Öi emanciparea na╚Ťiunii cubaneze. Tocmai de aceea, la 11 ianuarie , reporterul Ed Sullivan ├«i ia un interviu lui Fidel Castro la Matanzas, acesta urm├ónd s─â-l difuzeze ├«n cadrul emisiunii sale, The Ed Sullivan Show17. ├Än cadrul acestui interviu, Sullivan ├«i descrie pe Castro ╚Öi prietenii s─âi revolu╚Ťionari drept ,,un minunat grup de tineri revolu╚ŤionariÔÇŁ 18╚Öi eviden╚Ťiaz─â admira╚Ťia acestora pentru Catolicism. Mai mult dec├ót at├ót, pentru a c├ó╚Ötiga ╚Öi mai mult─â apreciere din partea americanilor, el neag─â orice leg─âtur─â existent─â a rebelilor s─âi cu ideologia comunist─â. La c├óteva ore dup─â acest interviu, Fidel Castro va intra triumf─âtor,pe unul din tancurile capturate de la solda╚Ťii lui Batista, pe str─âzile Havanei, capitala Cubei marc├ónd, astfel, sf├ór╚Öitul Revolu╚Ťiei Cubaneze.

O a doua ac╚Ťiune pe care Fidel Castro o realizeaz─â pentru a-╚Öi consolida puterea politic─â ├«n calitate de dictator este aceea de a-i elimina pe to╚Ťi colaboratorii fostului regim dictatorial de extrem─â-dreapta al lui Fulgencio Batista. Astfel, sute de spioni, poli╚Ťi╚Öti sau solda╚Ťi din perioada lui Batista au fost judeca╚Ťi ├«n cadrul unor procese publice, fiind acuza╚Ťi de crime de r─âzboi, abuzuri cu privire la Drepturile Omului sau torturi aplicate solda╚Ťilor castri╚Öti ├«n timpul Campaniei din Sierra Maestra (1956-1959; b─ât─âi ne├«ntrerupte, mutil─âri ale corpului, privarea de hrana ╚Öi apa necesare prizonierilor de r─âzboi , de╚Ťinerea acestora ├«n condi╚Ťii absolut mizere ╚Öi inumane , ├«n subsolul caselor rechizi╚Ťionate, folosite drept ├«nchisori sau lega╚Ťi de copaci.etc)19. A╚Öadar,roata se ├«ntorsese,acum fiind r├ónd lui Fidel ╚Öi al colaboratorilor lui s─â le ofere pedeapsa bine-meritat─â ╚Öi s─â le arate, la r├óndul s─âu, o mostr─â din ,,justi╚Ťia sa exemplar─âÔÇŁ. Aproximativ 200 dintre fo╚Ötii colaboratori ai lui Batista sunt acuza╚Ťi de crime politice de c─âtre tribunalele revolu╚Ťionare populare, condamna╚Ťi la moarte ╚Öi executa╚Ťi de c─âtre plutoane de solda╚Ťi, al╚Ťii fiind condamna╚Ťi la lungi sentin╚Ťe de ├«nchisoare.20 La r├óndul lor, fratele s─âu, Raul Castro ╚Öi prietenul s─âu, Ernesto Che Guevara joac─â ╚Öi ei un rol important ├«n cadrul acestui proces, o ├«ncercare la scar─â larg─â de a elimina din for╚Ťele de securitate pe oricare dintre fo╚Ötii colaboratori ai lui Batista sau poten╚Ťiali oponen╚Ťi non-comuni╚Öti (precum revolu╚Ťionarii de marc─â Pedro Luiz Diaz Lanz, Ministru al For╚Ťelor Aeriene at├ót ├«n timpul, c├ót ╚Öi dup─â Revolu╚Ťia Cubanez─â, demis la 29 iunie 1959 ╚Öi Huber Matos Benitez) , pentru a forma un nou guvern revolu╚Ťionar, complet loial ideilor lui na╚Ťionaliste ╚Öi comuniste. Mai mult dec├ót at├ót, pentru a cre╚Öte gradul de coeziune social─â din cadrul societ─â╚Ťii cubaneze, Fidel Castro anun╚Ť─â ├«n cadrul unui discurs , ├«n martie 1959, c─â vrea s─â pun─â cap─ât discrimin─ârii rasiale printr-un plan,├«n cadrul c─âruia, ├«╚Öi exprim─â dorin╚Ťa de a aduce popula╚Ťia neagr─â ╚Öi alb─â din Cuba, ├«mpreun─â ├«n acelea╚Öi gr─âdini╚Ťe,╚Öcoli,facult─â╚Ťi ╚Öi alte institu╚Ťii din ╚Ťar─â, prin politica ,,egalit─â╚Ťii de ╚ÖanseÔÇŁ.21  Cu toate acestea, mai t├órziu,tot el avea s─â declare, ├«ntr-un alt discurs televizat, c─â acest plan fusese conceput doar pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi condi╚Ťiile economice ale negrilor cubanezi,Fidel ne├«ncuraj├ónd integrarea social─â total─â.

Chiar ╚Öi a╚Öa, ╚Öcolile private, care p├ón─â ├«n 1959, aveau ├«n majoritate clase de elevi albi, se confrunt─â cu o cre╚Ötere spectaculoas─â a num─ârului de elevi negri sau mulatri, plajele private ale antreprenorilor albi (americani) au fost deschise tuturor cet─â╚Ťenilor, precum ╚Öi cluburile de divertisment. Rasismul a fost catalogat drept ,,contrarevolu╚ŤionarÔÇŁ22, iar criticii conducerii lui Castro au fost cataloga╚Ťi drept rasi╚Öti. ├Än acela╚Öi timp, pentru a dezvolta standardele de trai ale societ─â╚Ťii cubaneze, Fidel Castro realizeaz─â(dup─â ce se numise pe sine ├«nsu╚Öi, pre╚Öedinte al Institutului Na╚Ťional de Reform─â Agrar─â- Instituto Nacional de Reforma Agraria) la 17 mai 1959, Prima Reform─â Agrar─â, prin intermediul c─âreia reu╚Öe╚Öte s─â exproprieze terenurilor marilor companii agricole americane (precum United Fruit Company, ce a de╚Ťinut 137.000 de hectare ├«n Cuba p├ón─â la venirea lui Fidel la putere, ├«n 1959) ╚Öi s─â limiteze suprafa╚Ťa propriet─â╚Ťii funciare la 4,02 km de proprietar. Marile suprafe╚Ťe de teren au fost divizate ╚Öi redistribuite, 200.000 de ╚Ť─ârani cubanezi primind ,,titluri de proprietateÔÇŁ , devenind astfel st─âp├óni pe propriul lor mijloc economic de a-╚Öi asigura o via╚Ť─â decent─â, acest act reprezent├ónd un pas extraordinar ce marca sf├ór╚Öitul domina╚Ťiei economice nescrupuloase a marilor proprietari americani ╚Öi reprezenta o oportunitate de a estompa diferen╚Ťele economice extraordinare ├«ntre lumea urban─â ╚Öi cea rural─â din Cuba. 23 

├Än plan cultural, regimul comunist al lui Fidel Castro ├«╚Öi propune eradicarea analfabetismului ( mo╚Ötenire a regimului colonial spaniol, ce le-a oferit copiilor de proprietari de p─âm├ónturi,avoca╚Ťi,doctori,afaceri╚Öti un statut economic extraordinar, permi╚Ť├óndu-le aib─â o educa╚Ťie superioar─â, pe c├ónd copii muncitorilor de pe planta╚Ťii nu reu╚Öeau s─â termine nici m─âcar ciclul primar ╚Öcolar, astfel c─â, nu erau capabili s─â scrie sau s─â citeasc─â), realiz├ónd din aprilie p├ón─â ├«n decembrie 1961, o masiv─â campanie de alfabetizare, ├«n urma c─âreia popula╚Ťia literat─â ajunge aproape de 100%.

           ├Än cele din urm─â,├«n planul politicii externe, regimul comunist al lui Fidel Castro se confrunt─â cu 2 crize politice dificile, ce vor pune ├«n pericol stabilitatea acestuia,primul dintre acestea purt├ónd numele de ,, Invazia din Golful PorcilorÔÇŁ(19-20 aprilie 1961),aceast─â opera╚Ťiune militar─â fiind rezultatul politicii sale din cadrul Campaniei Electorale din 1961, c├ónd pentru a c─âp─âta voturile anticomuni╚Ötilor, declar─â c─â nu era ostil unei invazii americae ├«n Cuba, pentru a potoli atitudinea vindicativ─â a lui Fidel Castro, ce devenise aliatul URSS-ului,dup─â ce se ├«nt├ólnise cu Anastasi Mikoian, ╚śeful Prezidiul Suprem al Sovietelor la 13 februarie 1960.24 Urm─âtorul pas spre realizarea acestei invazii este constituirea unui Front Democratic Revolu╚Ťionar, format din exila╚Ťi cubanezi burghezi ╚Öi liberali, pe care CIA-ul nu ezit─â s─â-I pun─â ├«n leg─âtur─â cu solda╚Ťii lui Batista, iar discu╚Ťiile pre╚Öedintelui J.F.Kennedy cu Allen Dulles, directorul CIA, ce ├«l informeaz─â pe acesta ├«n leg─âtur─â cu faptul c─â popula╚Ťia rural─â cubanez─â era mereu ostil─â ac╚Ťiunilor lui Castro, to╚Ťi ace╚Öti factori duc la o singur─â concluzie:o interven╚Ťie militar─â american─â ├«n Cuba trebuie s─â aib─â loc imediat. 25Pe 5 aprilie 1961, pre╚Öedintele Kennedy ├«╚Öi d─â acordul pentru planul final al CIA, ce prevedea debarcarea ├«n Golful Porcilor(,,Bahia de Los CochinosÔÇŁ) ╚Öi nu ├«n regiunea Escambray, a╚Öa cum se discutase ├«ntre pre╚Öedintele Kennedy ╚Öi Consiliul Revolu╚Ťionar Cubanez ( ce nu credea ├«n asigurarea pre╚Öedintelui cu privire la faptul c─â for╚Ťele americane nu vor interveni, Consiliul ╚Ötiind c─â americanii vor trebui s─â intervin─â ├«n for╚Ť─â c─â s─â instaleze un regim liberal, a╚Öa cum ├«╚Öi doreau),la 15 aprilie ├«ncep bombardamentele americane asupra Cubei,iar pe 17 aprilie, are loc debarcarea for╚Ťelor militare americane.26 ├Än cele din urm─â, Debarcarea din Golful Porcilor se dovede╚Öte ├«n doar 2 zile,un e╚Öec ru╚Öinos al for╚Ťelor militare americane,al unit─â╚Ťilor de exila╚Ťi cubanezi instruite ╚Öi finan╚Ťate de C.I.A,pe 19 aprilie,acestea fiind arestate pe plaj─â de solda╚Ťii lui Fidel Castro.

     Cea de a doua criz─â politic─â la care Regimul Comunist al lui Fidel Castro va fi martor─â, dar peste care va reu╚Öi s─â treac─â nev─ât─âmat─â este Criza Rachetelor Cubaneze.Aceasta ├«ncepe pe 16 octombrie 1962, c├ónd pre╚Öedintele J.F.Kennedy este informat(├«n urma unei misiuni de recunoa╚Ötere efectuate de un avion U2 cu 2 zile ├«n urm─â, pe 14 octombrie) ├«n leg─âtur─â cu prezen╚Ťa unei ├«nc─ârc─âturi de rachete nucleare cu raz─â medie de ac╚Ťiune ╚Öi construirea unei rampe de lansare a acestora. Mesajul era c├ót se poate de clar din partea lui Hru╚Öciov ╚Öi a oamenilor s─âi:,,ori l─âsa╚Ťi Cuba ├«n pace, pe orbita puterii sovietice, ori puterea voastr─â militar─â ╚Öi echilibrul ├«ntregii lumi vor fi f─âcute praf ╚Öi pulbere.Voi alege╚Ťi!ÔÇŁ. Pre╚Öedintele J.F Kennedy realizeaz─â c─â se afl─â la un pas de dezastrul nuclear mondial, a╚Öa c─â ├«╚Öi convoac─â oamenii de ├«ncredere:pe Robert Kennedy, fratele s─âu(ce de╚Ťinea func╚Ťia de Procuror General),pe Robert Mcnamara (Ministrul Ap─âr─ârii al S.U.A), Paul Nitze (Secretarul Adjunct al Ap─âr─ârii),Dean Rusk (Secretarul de Stat al S.U.A), Douglas Dillon (╚śeful Trezoreriei),etc .realiz├ónd un ,,Executive Committee of National Security Council(NSC)ÔÇŁ,practic un mini-cabinet de r─âzboi,├«n cadrul c─âruia s-au analizat 3 strategii :1.o invazie masiv─â a for╚Ťelor militare americane ├«n Cuba, o variant─â deloc pe placul pre╚Öedintelui Kennedy ce avea ├«nc─â proasp─ât ├«n minte e╚Öecul Invaziei din Golful Porcilor din aprilie 1961 ; 2.s─â nu aib─â loc nicio invazie a for╚Ťelor americane ├«n Cuba, dar s─â fie bombardate rampele de lansare, dificultatea acestei strategii const├ónd ├«n faptul c─â oamenii din jurul Pre╚Öedintelui Kennedy(dar mai ales el ), nu puteau fi siguri de eficien╚Ťa militar─â a unor bombardamente ale avioanelor americane, ba mai mult dec├ót at├ót o interven╚Ťie american─â, ar fi dus la o interven╚Ťie sovietic─â de ripost─â mult mai periculoas─â, din moment ce era vorba de o interven╚Ťie a americanilor ; 3. O blocad─â par╚Ťial─â a Cubei, aceast─â cea de a treia solu╚Ťie fiind pe placul majorit─â╚Ťii membrilor din Cabinetul Pre╚Öedintelui Kennedy,├«ntruc├ót, ├«n acela╚Ťi timp se putea lansa un ultimatum prin care s─â li se cear─â sovieticilor s─â renun╚Ťe la rampele de lansare,iar marina american─â de╚Ťinea superioritatea militar─â ╚Öi comercial─â ├«n zona Caraibelor, put├ónd for╚Ťa cargoboturile sovietice ce tocmai se ├«ndreptau spre Cuba s─â fie inspectate sau s─â renun╚Ťe la aceast─â rut─â.27

├Än cele din urm─â, pe 26 octombrie,Hru╚Öciov propune printr-un intermediar oficial, ├«ncheierea conflictului cu urm─âtoarele condi╚Ťii: sovieticii ├«╚Öi iau angajamentul s─â-╚Öi retrag─â rachetele nucleare ╚Öi s─â nu le mai reintroduc─â ├«n Cuba, ├«n timp ce americanii trebuie s─â angajeze c─â nu vor mai invada vreodat─â Cuba ╚Öi s─â-╚Öi retrag─â rachetele ,,JupiterÔÇŁ din Turcia ╚Öi Italia. At├ót Kennedy, c├ót ╚Öi Hru╚Öciov ajung la o ├«n╚Ťelegere, iar Criza Rachetelor Cubaneze ia sf├ór╚Öit, aceasta reprezent├ónd ultimul conflict ├«n care suveranitatea na╚Ťiunii cubaneze este amenin╚Ťat─â.

├Äncep├ónd din acel moment, 26 octombrie 1963, Fidel Castro va fi liderul absolut Cubei ╚Öi al Partidului Comunist Cubanez (ap─ârut la 3 octombrie 1965, ├«n urma transform─ârii Partidului Cubanez al Revolu╚Ťiei Socialiste) p├ón─â ├«n februarie 2008(c├ónd fratele s─âu, Raul Castro ├«i va lua locul ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte), respectiv 2011, murind ├«n cele din urm─â, la 26 noiembrie 2016.

├Än concluzie, de╚Öi este o misiune extrem de dificil─â aceea de a analiza evolu╚Ťia uni regim comunist precum cel din Cuba, al lui Fidel Castro, putem spune c─â acesta a avut at├ót elemente pozitive, precum ╚Öi elemente negative. Pe deoparte, Fidel Castro a reu╚Öit, ├«n timpul celor 49 de ani de conducere ├«n func╚Ťia de Prim-Ministru, apoi cea de Pre╚Öedinte al Cubei (1959-1976;1976-2008) s─â transforme Cuba dintr-o ,,colib─â s─âr─âcioas─âÔÇŁ ├«ntr-un stat cu o industrie relativ dezvoltat─â, cu o armat─â bine instruit─â ╚Öi echipat─â din punct de vedere militar,├«n timpul s─âu au fost construite numeroase spitale, ╚Öcoli,institu╚Ťii publice,afaceri.Mai mult dec├ót at├ót, a transformat economia eminamente agrar─â a Cubei, interdependent─â de importurile de alimente realizate de americani (├«n special pentru zah─âr ╚Öi banane) ├«ntr-una industrial─â, relativ puternic─â atr─âg├ónd actori economici importan╚Ťi din Sistemul Financiar Interna╚Ťional precum Italia,Spania,Fran╚Ťa sau Olanda, a reu╚Öit s─â asigure un sistem de s─ân─âtate accesibil tuturor cubanezilor, reu╚Öind totodat─â, ├«n plan educa╚Ťional, s─â alfabetizeze popula╚Ťia Cubei ├«ntr-un procent de aproape 100%.

Pe de alt─â parte, Regimul lui Fidel Castro a fost marcat de la bun ├«nceput de numeroase arest─âri, execu╚Ťii ale opozan╚Ťilor s─âi politici( mai ales dup─â Revolu╚Ťia Cubanez─â, ├«n anul 1959, c├ónd tribunalele revolu╚Ťionare populare au realizat o serie de simulacre de procese prin care cet─â╚Ťenii,fie colaboratori ai fostului regim Batista sau nu au fost executa╚Ťi f─âr─â mil─â). Consider c─â aceasta a fost o strategie complet gre╚Öit─â de consolidarea a puterii sale, el trebuind s─â-╚Öi arate o oarecare compasiune fa╚Ť─â de to╚Ťi fo╚Ötii colaboratori ai lui Fulgencio Batista( solda╚Ťi,poli╚Ťi╚Öti, avoca╚Ťi,func╚Ťionari,antreprenori sau politicieni) ╚Öi s─â-i exileze exact acolo unde plecase ╚Öi liderul lor, la Malaga. Mai mult dec├ót at├ót cenzura presei, limitarea libert─â╚Ťii de expresie a cet─â╚Ťenilor, un cult al personalit─â╚Ťii de multe ori exagerat, toate aceste instrumente cultural-politice ar fi trebuit dac─â nu eliminate, m─âcar drastic reduse dup─â dispari╚Ťia sistemului comunist al U.R.S.S-ului , la 25 decembrie 1991, ├«ntruc├ót aceste elemente politico-culturale de men╚Ťinere a puterii nu-╚Öi mai aveau rostul odat─â ce principalul s─âu aliat politic ╚Öi economic, U.R.S.S se evaporase complet, iar toate aceste elemente de men╚Ťinere a puterii sale politice, dar ├«n special cultul exagerat al personalit─â╚Ťii ├«l f─âceau s─â-╚Öi piard─â popularitatea ├«n r├óndul popula╚Ťiei cubaneze. El ar fi trebuit s─â se bazeze pe retorica sa, pe vastele cuno╚Ötiinte de Drept,Filozofie,Politologie ╚Öi Istorie pe care le de╚Ťinea, fermitatea declara╚Ťiilor sale ╚Öi strategiilor sale de solu╚Ťionare a unor crize politice sau economice ├«n locul folosirii mili╚Ťiilor populare cubaneze atunci c├ónd se confrunta cu acuza╚Ťii din partea adversarilor politici ╚Öi s─â le ofere anumite drepturi cubanezilor precum cel de a c─âl─âtori ├«n afara Cubei, ceea ce totu╚Öi a f─âcut, l─âs├ónd o mare parte a popula╚Ťiei Cubei, ├«n anii 1980 s─â emigreze masiv pe Coasta de Est a S.U.A.

     Astfel,av├ónd ├«n vedere argumentele prezentate mai sus, Fidel Castro a fost, cu toate imperfec╚Ťiunile sale, omul potrivit la locul potrivit ╚Öi ├«n momentul potrivit, av├ónd ├«n vedere c├ót de puternic─â, corupt─â ╚Öi nescrupuloas─â ajunsese s─â fie domina╚Ťia economic─â ╚Öi politic─â a americanilor ├«n Cuba, reu╚Öind s─â realizeze o revolu╚Ťie ├«n beneficiul poporului,prin care s─â le ofere acestora propria lor ╚Ťar─â ╚Öi numeroase reforme economice,sociale,educa╚Ťionale, expuse ╚Öi mai sus, care au dus la o dezvoltare social─â,economic─â,tehnologic─â ╚Öi cultural─â relativ impresionant─â ├«n compara╚Ťie cu mizeria,violen╚Ťa ╚Öi corup╚Ťia atotprezente din timpul domina╚Ťiei americane sau spaniole a ╚Ť─ârii.

                                                                 Bibliografia

          Surse secundare online(pagini web,documente,studii ╚Öi c─âr╚Ťi ├«n format pdf)

      1.https://www.britannica.com/event/Cuban-Revolution

      2. Documentarul ,,Povestea Cubei LibereÔÇŁ,Anul apari╚Ťiei:2016,Produc─âtori:Emmanuel Amara, Kai Christensesn,Florian Dedio, Studio: LOOKSfilm, Episodul 5 ,,O revolu╚Ťie dezorganizat─âÔÇŁ

      3. https://www.thoughtco.com/the-cuban-revolution-2136372

      4. https://en.wikipedia.org/wiki/Aftermath_of_the_Cuban_Revolution

       5. file:///C:/Users/USEr/Desktop/Duroselle,%20Jean-Baptiste%20,%20Istoria%20relatiilor%20internationale%20vol.%20II.pdf

NOTE