Republica Centrafrican─â, de la colonialism la r─âzboi civil jpeg

Republica Centrafrican─â, de la colonialism la r─âzboi civil

Dup─â un r─âzboi civil ce a durat o lun─â de zile, guvernul ╚Öi rebelii dintr-una din cele mai s─ârace ╚Ť─âri din Africa ÔÇô Republica Centrafrican─â ÔÇô au ├«ncercat s─â pun─â cap─ât ostilit─â╚Ťilor prin formarea unui guvern de uniune na╚Ťional─â.

Background-ul istoric, f─âr─â de care nu putem ├«n╚Ťelege aceast─â situa╚Ťie complicat─â, e considerat unul din cele mai complexe din lume. ├Än continuare, tensiunile existente inflameaz─â nelini╚Ötile privind instabilitatea cronic─â din unele regiuni ale continentului african.

Ce se ├«nt├ómpl─â de fapt ├«n Republica Centrafrican─â, o ╚Ťar─â bogat─â ├«n uraniu, diamante ╚Öi, probabil, petrol, este un proces fragil de ├«mp─âr╚Ťire a puterii, ├«n care rebelii ╚Öi alte elemente ale opozi╚Ťiei au primit controlul unor domenii-cheie ├«n stat (ap─ârarea, comunica╚Ťiile, minele, educa╚Ťia). ├Än schimb, Fran├žois Boziz├ę (fostul pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii:el a fugit din ╚Ťar─â ├«n martie 2013), p─âstra controlul finan╚Ťelor ╚Öi al afacerilor externe. Dup─â ├«ncheierea acestui acord, speciali╚Ötii sperau c─â pre╚Öedintele ╚Öi fo╚Ötii rebeli vor reu╚Öi s─â ├«mpart─â puterea ├«ntr-un mod amiabil. ├Äns─â acum c├óteva luni, dup─â ce rela╚Ťiile dintre cei doi actori politici s-au deteriorat din nou, sf├ór╚Öind cu un atac al for╚Ťelor rebele asupra capitalei, pre╚Öedintele a p─âr─âsit ╚Ťara, locul fiindu-i luat de Michel Djotodia.

Instabilitate cronică și diviziuni culturale

Republica Centrafrican─â a fost caracterizat─â de o instabilitate cronic─â ├«nc─â de la momentul ob╚Ťinerii independen╚Ťei, ├«n urm─â cu 55 de ani. ├Än doar cinci decenii, aici au avut loc 17 lovituri de stat, rebeliuni sau interven╚Ťii str─âine. ├Äntrebarea evident─â este de ce? De unde aceast─â instabilitate?

Traiectoria istoric─â a Republicii Centrafricane a fost, p├ón─â la un anumit punct, determinat─â de geografie. ├Än Africa, cele mai mari centre de popula╚Ťie se afl─â la cel mult 160 de kilometri de mare. Astfel, dezvoltarea lor a fost sus╚Ťinut─â prin comer╚Ť (de obicei cu negustorii europeni). Republica Centrafrican─â ├«n schimb, aflat─â la 650 de kilometri de coast─â, nu a cunoscut niciodat─â o cre╚Ötere demografic─â important─â. Ast─âzi, aceast─â ╚Ťar─â, care e de aproape 5 ori mai mare dec├ót Anglia (ca suprafa╚Ť─â), are o popula╚Ťie de doar 4.5 milioane de oameni. Ca atare, densitatea sc─âzut─â nu a ├«ncurajat nici dezvoltarea infrastructurii necesare pentru reducerea s─âr─âciei sau pentru promovarea ╚Öi dezvoltarea economiei locale.

F─âr─â ie╚Öire la mare, Republica Centrafrican─â ├«mparte grani╚Ťe cu ╚Öase state, iar acest factor a contribuit de asemenea la nelini╚Ötile politice constante. ├Än alte zone ale lumii, o ╚Ťar─â ce se ├«nvecineaz─â cu mai multe state poate c├ó╚Ötiga mult la nivel comercial. ├Äns─â ├«n zonele caracterizate prin instabilitate, aceste grani╚Ťe pot fi un blestem, ├«n condi╚Ťiile ├«n care grupurile armate de rebeli tind s─â nu le respecte. Este ╚Öi cazul Republicii Centrafricane, aflate ├«ntr-o zon─â care e, din punct de vedere istoric, printre cele mai afectate de r─âzboaie. De fapt, 80% din toate r─âzboaiele ╚Öi conflictele cu victime din Africa din ultimii cincizeci de ani au avut loc ├«n ╚Ť─âri imediat adiacente Republicii Centrafricane sau ├«n ╚Ť─âri aflate ├«n apropiere. 14 state africane s-au confruntat cu r─âzboaie sau violen╚Ťe politice soldate cu peste 100.000 de victime ├«n ultimele cinci decenii. Din aceste 14 ╚Ť─âri, opt formeaz─â un bloc unitar l├óng─â sau ├«n apropiere de Republica Centrafrican─â.

africa maps gif gif

Una din cauzele pe termen lung al acestor conflicte s├óngeroase este falia etnic─â ╚Öi cultural─â din aceast─â regiune. Aici se ├«nt├ólnesc Africa de Nord arab─â ╚Öi Africa neagr─â, subsaharian─â. De-a lungul timpului, aceast─â ├«nt├ólnire a avut un impact important ÔÇô ╚Öi, cel mai adesea, destabilizator ÔÇô ├«n regiune.

Nordul arab a v─âzut ├«n Africa subsaharian─â o surs─â de sclavi. De aceea, ├«n aceast─â regiune, multe state au ap─ârut ca urmare a ÔÇô ╚Öi av├ónd ca principal─â activitate economic─â ÔÇô comer╚Ťului cu sclavi (trata). Astfel, ├«ntre secolele IX-XIX, circa 9 milioane de negri africani au fost captura╚Ťi ╚Öi integra╚Ťi ├«n comer╚Ťul cu sclavi c─âtre pie╚Ťele arabe/asiatice. ├Äntre secolele XVI-XIX, cel pu╚Ťin 11 milioane de negri au fost v├óndu╚Ťi ca sclavi ├«n comer╚Ťul transatlantic.

Un mileniu dominat de comer╚Ťul cu sclavi a f─âcut ca aceast─â regiune s─â fie caracterizat─â, ├«nainte de toate, prin violen╚Ť─â, transformat─â ├«n realitate politic─â ╚Öi social─â. Aceast─â mo╚Ötenire afecteaz─â ╚Ť─ârile din zon─â chiar ╚Öi ├«n zilele noastre.

Sosirea coloni╚Ötilor europeni, ├«n secolul al XIX-lea, nu a dus la ameliorarea situa╚Ťiei. Din contr─â:consecin╚Ťele regimului colonial au fost catastrofale.

Citește și Sclavia și cursa pentru Africa

Pentru c─â  Africa ecuatorial─â e dominat─â de malarie, meningit─â ╚Öi febr─â galben─â, puterile europene nu au putut stabili aici un regim colonial ├«n adev─âratul sens al cuv├óntului, aduc├ónd aici o popula╚Ťie alb─â numeroas─â, deoarece aceasta era lipsit─â de ap─ârare ├«n fa╚Ťa bolilor tropicale. ├Än consecin╚Ť─â, ├«n cadrul unui ÔÇ×sistem concesionarÔÇŁ, statele au oferit unor companii private (de╚Ťinute de un num─âr mic de europeni dispu╚Öi s─â-╚Öi asume riscurile) drepturi exclusive de exploatare a unor teritorii, implicit ╚Öi a popula╚Ťiei indigene. ╚śi pentru ca aceste companii s─â poat─â exploata la maxim teritoriile, ele primeau ╚Öi puteri administrative ╚Öi libertatea de a-╚Öi crea propriile for╚Ťe armate.

Aceasta era o form─â mai ieftin─â de colonialism, care nu a presupus cheltuieli prea mari din partea statelor europene. A dus ├«ns─â la apari╚Ťia unor entit─â╚Ťi comerciale cvasi-independente care au pus bazele unor regimuri coloniale extrem de violente. Sistemul a fost inaugurat ├«n Congo, colonie belgian─â de╚Ťinut─â de Regele Leopold, dar a fost ├«n cur├ónd adoptat ╚Öi ├«n alte colonii.

Sistemul concesionar ╚Öi goana dup─â profituri c├ót mai mari a dus la instaurarea unui sistem de opresiune la scar─â industrial─â:munc─â for╚Ťat─â, execu╚Ťii, tortur─â ╚Ö.a. Ca ╚Öi ├«n perioada tratei, popula╚Ťii ├«ntregi ÔÇô inclusiv cea din zona Republicii Centrafricane de azi-s-au obi╚Önuit cu violen╚Ťa ├«n mas─â continu─â.

Republica Centrafrican─â ╚Öi-a c├ó╚Ötigat independen╚Ťa fa╚Ť─â de Fran╚Ťa ├«n 1960, dar oamenii de aici au continuat s─â sufere din cauza violen╚Ťelor din regiune. A urmat regimul lui Jean-Bedel Bokassa, autoproclamat ├Ämp─ârat al ╚Ť─ârii, ├«n care popula╚Ťia a fost victima a numeroase atrocit─â╚Ťi.

bokassa 1301044352 jpg jpeg

├Än ultimele decenii, ╚Ťara a suferit de pe urma unor interven╚Ťii str─âine. Spre exemplu, ├«n 1983, rebelii din Sudanul de Sud ╚Öi-au stabilit tab─âra pe teritoriul Republicii Centrafricane, situa╚Ťie reluat─â mai recent ├«n urma conflictului din Uganda. ├Än 2001, rebelii congolezi au p─âtruns pe teritoriul ╚Ť─ârii dup─â ce un fost guvern al Republicii le ceruse ajutor pentru rezolvarea unor probleme interne.

Din nefericire, situa╚Ťia economic─â precar─â a Republicii Centrafricane nu a f─âcut altceva dec├ót s─â ├«nr─âut─â╚Ťeasc─â situa╚Ťia. Guvernele din ultimii ani nu au avut resursele necesare pentru a-i r─âspl─âti pe care care i-au ajutat s─â vin─â la putere, pentru a-i cump─âra pe rivali sau pentru a finan╚Ťa armata corespunz─âtor, astfel c─â instabilitatea ╚Ť─ârii s-a perpetuat.

David Keys, A victim of its past, ├«n ÔÇ×BBC History MagazineÔÇŁ, vol. 14, nr. 3, 2013