Regele Mihai va participa la parada militară de la Moscova din 9 mai jpeg

Regele Mihai va participa la parada militară de la Moscova din 9 mai

Anunţul a fost făcut iniţial de liderul moldovean al Alianţei Moldova Noastră (ANM), Serafim Urechean. “La paradă (n.red.-Ziua Victoriei, 9 mai, Moscova) va participa şi Regele Mihai, şi şefi de state europene. Pentru noi ar fi o onoare să participăm la aceste manifestaţii”, a declarat Urechean, care insistă ca şi preşedintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu să onoreze invitaţia autorităţilor de la Moscova. “El reprezintă Republica Moldova şi poporul, dar nu este din capul lui”.

Decizia Moldovei de a participa cu soldaţi la parada militară de la Moscova de Ziua Victoriei a aprins dispute în societatea moldoveană, iar refuzul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu de a merge în Rusia a pus gaz pe foc şi a starnit noi controverse.

"Cum să particip la paradă alături de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea şi ne-a deportat în Siberia? Astăzi ea se află în cetatea lui Stefan cel Mare. Aceasta armată a stat şi la baza formării Transnistriei", a declarat Mihai Gimpu la Radio Vocea Basarabiei.

Regele Mihai şi lupta împotriva Germaniei naziste

În august 1944, pe măsură ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estică a României, Regele Mihai s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaţilor, care îi includea pe comunişti. La 23 august 1944  Regele Mihai a organizat o lovitură de stat contra mareşalului  Antonescu, pe care l-a arestat. În aceeaşi noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sănătescu, l-a încredinţat pe Antonescu comuniştilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944.

 Într-un apel radiodifuzat către naţiune şi armată, Mihai a proclamat loialitatea României faţă de Aliaţi, a acceptat un pretins armistiţiu oferit de aceştia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaţilor şi a declarat război Germaniei.

 Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupaţie sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duşi ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulţi au pierit în lagăre de muncă forţată. Armistiţiul cu Aliaţii a fost semnat trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, „în termeni impuşi aproape în întregime de Uniunea Sovietică”, ca o consecinţă, între altele, şi a faptului că aceasta îşi desfăşurase forţele armate pe tot teritoriul României.

Regele Mihai a evitat soarta unui alt fost aliat german, prinţul Kiril, regentul Bulgariei, executat de sovietici în 1945, şi a fost ultimul monarh din spatele Cortinei de fier care şi-a pierdut tronul.

Întoarcerea armelor contra Germaniei naziste se estimează a fi scurtat Al Doilea Război Mondial cu şase luni, salvând sute de mii de vieţi omeneşti. Totodată, aceasta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupaţia ungară.

Întoarcerea armelor contra Germaniei naziste se estimează a fi scurtat Al Doilea Război Mondial cu şase luni, salvând sute de mii de vieţi omeneşti. Totodată, aceasta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupaţia ungară.

Pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei a avut loc la cartierul general sovietic din Berlin. Astfel s-terminat cel De-al II-lea Război Mondial pe continentul european.

La sfârşitul războiului, regele Mihai a fost decorat de preşedintele SUA Harry S. Truman cu Legiunea de Merit în cel mai înalt grad (Comandant Şef). Mihai a mai fost decorat şi de Iosif V. Stalin cu Ordinul sovietic Victoria cu diamante, „pentru actul curajos al cotiturei hotărîte a politicei României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite, în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea Germaniei”, potrivit descrierii oficiale a decoraţiei.