R─âzboiul din Vietnam   de la ┬źescaladare┬╗ la ┬źvietnamizare┬╗ jpeg

R─âzboiul din Vietnam - de la ┬źescaladare┬╗ la ┬źvietnamizare┬╗

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Cornel Ilie

Consfin╚Ťirea oficial─â a ÔÇ×escalad─âriiÔÇŁ de c─âtre Statele Unite a r─âzboiului din Vietnam a fost rezolu╚Ťia asupra Golfului Tonkin, votat─â de c─âtre Congres la 7 august 1964. ├Än cuv├óntul s─âu adresat na╚Ťiunii, Johnson a anun╚Ťat c─â dou─â distrug─âtoare americane fuseser─â atacate de vase nord ÔÇô vietnameze pe 2 ╚Öi 4 august, ├«n Golful Tonkin, ├«n largul coastelor Vietnamului de Nord. De╚Öi Johnson a descris atacurile ca fiind neprovocate, adev─ârul era c─â distrug─âtoarele americane monitorizau raidurile sud - vietnameze ├«mpotriva nordului, raiduri pl─ânuite de consilierii americani.

Opera╚Ťiunea Rolling Thunder

Rezolu╚Ťia asupra Golfului Tonkin autoriza pre╚Öedintele ÔÇ×s─â ia toate m─âsurile necesare pentru respingerea oric─âror atacuri ╚Öi prevenirea altor agresiuniÔÇŁ. Pe parcursul anului 1964 aveau s─â fie luate hot─âr├óri ce trebuiau s─â modeleze politica american─â cu privire la Vietnam pentru urm─âtorii 4 ani. La 5 februarie 1965, for╚Ťele de gheril─â Viet-cong au ucis 8 americani ╚Öi r─ânit al╚Ťi 126 la Pleiku. Dou─â zile mai t├órziu unul din artizanii politicii americane ├«n Vietnam, McGeorge Bundy, afirma ├«ntr-un memoriu trimis pre╚Öedintelui Johnson (foto sus) c─â ÔÇ×pentru a avea succes ├«n Vietnam trebuie s─â duci o politic─â de represalii ├«mpotriva Vietnamului de Nord... lucru ce necesit─â opera╚Ťiuni continue. Aceste ac╚Ťiuni vor avea efect negativ asupra moralului cadrelor Viet- cong din Vietnamul de SudÔÇŁ.

├Än aceste condi╚Ťii, dar ╚Öi din cauza producerii unor noi atacuri asupra for╚Ťelor americane, Johnson a ordonat ├«nceperea opera╚Ťiunii Rolling Thunder, prima serie de bombardamente americane masive asupra Vietnamului de Nord, menite s─â opreasc─â mi╚Öcarea trupelor ╚Öi aprovizionarea for╚Ťelor Viet-cong din sud. ├Än 1965, la cerea noului comandant american din Vietnam, William C. Westmoreland, num─ârul solda╚Ťilor americani a crescut la 184.000, pentru ca ├«n 1966 s─â ajung─â la 385.000.

Aceste cifre dep─â╚Öeau chiar ╚Öi a╚Ötept─ârile lui Robert McNamara, care, ├«n iulie 1965, recomanda m─ârirea num─ârului de solda╚Ťi americani la 175.000 ├«n anul 1965 ╚Öi la 275.000 un an mai t├órziu. Escaladarea r─âzboiului ├«ncep├ónd cu 1964 a dus ├«ns─â la erodarea suportului public pentru politica lui Johnson, at├ót ├«n Statele Unite, c├ót ╚Öi ├«n restul lumii, demonstra╚Ťiile anti r─âzboinice din ora╚Öele americane, europene sau asiatice devenind evenimente la ordinea zilei. Pre╚Öedintele american ├«ncerca, de c├óte ori avea ocazia, s─â sus╚Ťin─â c─â interven╚Ťia american─â este p├ón─â la urm─â ╚Öi o chestiune de onoare.

ÔÇ×Ne afl─âm acolo pentru c─â trebuie s─â ne ╚Ťinem o promisiune. A l─âsa Vietnamul ├«n voia sor╚Ťii sale ar ├«nsemna s─â zdruncin─âm ├«ncrederea tuturor acelor popoare ├«n valoarea angaj─ârii americaneÔÇŁ.

Scopul Americii nu era s─â c├ó╚Ötige r─âzboiul ├«n sensul conven╚Ťional al cuv├óntului, prin cucerirea teritoriului inamic, ci s─â ├«mpiedice c├ó╚Ötigarea r─âzboiului de c─âtre nord-vietnamezi ╚Öi forma╚Ťiunile Vietcong. Aceasta ├«nsemna c─â Statele Unite trebuiau s─â-╚Öi men╚Ťin─â prezen╚Ťa militar─â, care ├«n 1969 ajunsese la 543.000 de solda╚Ťi, at├óta vreme c├ót inamicul persist─â ├«n dorin╚Ťa de a lupta.

Popularitatea lui Johnson scade cu 35 %

Americanii au subestimat ├«ns─â dorin╚Ťa de lupt─â ╚Öi de victorie a comuni╚Ötilor vietnamezi. Henry Kissinger spunea c─â americanii vor pierde r─âzboiul pentru c─â exist─â mult mai mul╚Ťi vietnamezi gata s─â moar─â pentru Vietnam dec├ót americani, indiferent de c├ót de mult ar dura r─âzboiul, ad─âug├ónd ╚Öi faptul c─â pentru unificarea Vietnamului, Hanoiul a luat modelul lui Bismarck ÔÇô ÔÇ×prin fier ╚Öi s├óngeÔÇŁ. ├Än anul 1967 americanii au avansat ideea negocierilor.

La 29 septembrie, la Conferin╚Ťa Alia╚Ťilor S.U.A. de la San Antonio, era propus─â o formul─â de compromis care prevedea c─â americanii vor ├«nceta bombardamentele dac─â se ajunge la o solu╚Ťie fructuoas─â ╚Öi nord-vietnamezii nu profit─â de acest lucru. La sf├ór╚Öitul aceluia╚Öi an, generalul Westmoreland ├«l asigura pe pre╚Öedintele Johnson, ╚Öi opinia public─â american─â, c─â for╚Ťele sale erau pe cale s─â ob╚Ťin─â victoria ├«n Vietnam.


Vietnam 2 jpg jpeg

Numai c─â aceste previziuni optimiste au fost date peste cap la ├«nceputul anului urm─âtor c├ónd, nord-vietnamezii ├«nc─âlc├ónd armisti╚Ťiul ├«ncheiat de s─ârb─âtori al lansat o ofensiv─â surprinz─âtoare ╚Öi extrem de puternic─â, cunoscut─â sub numele de ofensiva Tet. Vechea capital─â vietnamez─â, Hue, a fost cucerit─â ╚Öi pentru scurt timp comuni╚Ötii au ocupat incinta ambasadei americane din Saigon. R─âspunsul american a venit prompt, nord-vietnamezii ╚Öi unit─â╚Ťile Viet-cong fiind respinse cu pierderi uria╚Öe.

├Än ciuda acestui lucru, impactul psihologic asupra opiniei publice a fost extraordinar. Manifesta╚Ťiile ╚Öi protestele anti r─âzboinice s-au intensificat, iar popularitatea lui Johnson a sc─âzut brusc cu 35%. Anul 1968 a simbolizat cel mai bine criza guvernamental─â, cel mai semnificativ fapt fiind renun╚Ťarea lui Johnson de a-╚Öi mai depune candidatura pentru un nou mandat de pre╚Öedinte. Acest an a marcat ├«ns─â ╚Öi ├«nceputul negocierilor directe de la Paris ├«ntre Statele Unite ╚Öi R.D.V. (mai t├órziu al─âtur├óndu- li-se F.N.E.-ul ╚Öi Vietnamul de Sud) pentru solu╚Ťionarea conflictului.

Nixon ╚Öi ÔÇ×vietnamizareaÔÇŁ conflictului

Noul pre╚Öedinte american, Richard Nixon, a avut trei op╚Ťiuni: retragerea unilateral─â, continuarea confrunt─ârii politico ÔÇô militare cu Hanoi-ul, sau ÔÇ×vietnamizareaÔÇŁ conflictului. ├Än cele din urm─â se va decide pentru ultima variant─â. Nixon a avut ├«n vedere mai multe obiective: negocierea unei p─âci onorabile cu nord ÔÇô vietnamezii, retragerea for╚Ťelor americane (dar ├«n a╚Öa m─âsur─â ├«nc├ót s─â nu sl─âbeasc─â Vietnamul de Sud), distrugerea punctelor inamice ╚Öi a centrelor de revigorare din Laos ╚Öi Cambodgia, asigurarea sudului de ajutor militar ├«n continuare pentru a face fa╚Ť─â atacurilor comuni╚Ötilor. Prin vietnamizarea conflictului, Nixon a c─âutat s─â transfere majoritatea misiunilor militare unit─â╚Ťilor vietnameze ╚Öi reducerea drastic─â a trupelor terestre americane angajate ├«n r─âzboi.

De altfel, num─ârul solda╚Ťilor americani din Vietnamul de Sud avea s─â scad─â de la 543.000 ├«n 1969 la doar 50.000 ├«n 1973. Concomitent cu vietnamizarea, Nixon a hot─âr├ót ├«nte╚Ťirea bombardamentelor aeriene, din dorin╚Ťa de a determina inamicul s─â cad─â la o ├«n╚Ťelegere. ├Än cadrul ÔÇ×opera╚Ťiunii MenuÔÇŁ au fost aruncate asupra taberelor comuniste din Cambodgia 100.000 de tone de bombe, de patru ori mai multe dec├ót cele folosite ├«n al doilea r─âzboi mondial pentru bombardarea Japoniei.


Vietnam 1 jpg jpeg

Pre╚Öedintele american ├«╚Öi prezint─â propunerile cu privire la modalit─â╚Ťile de terminare a r─âzboiului din Vietnam pe 14 mai 1969 c├ónd spune c─â trupele americane se vor retrage din Vietnam ├«n decurs de un an de la semnarea unui acord. ├Äntr-o alt─â interven╚Ťie, din noiembrie 1969, Nixon arat─â c─â Statele Unite trebuie s─â ias─â cu fruntea sus din acest conflict. Fiecare parte implicat─â ├«n conflict a avut propriile propuneri de pace.

Pe 26 iunie 1971, R. D. Vietnam venea cu un plan de pace ├«n 9 puncte: retragerea for╚Ťelor americane ╚Öi a alia╚Ťilor lor p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 1971, eliberarea prizonierilor, formarea unei noi administra╚Ťii la Saigon (├«ndep─ârtarea lui Thieu), Statele Unite s─â-╚Öi asume ├«ntreaga responsabilitate pentru distrugerile provocate ╚Öi s─â pl─âteasc─â desp─âgubiri, s─â respecte acordurile de la Geneva cu privire la Indochina ╚Öi Laos, rezolvarea problemelor Indochinei de c─âtre indochinezi, supravegherea interna╚Ťional─â a ├«ncet─ârii focului, garan╚Ťii interna╚Ťionale pentru respectarea neutralit─â╚Ťii Vietnamului, Laosului ╚Öi Cambodgiei.

Planurile de pace

Americanii au r─âspuns cu plan ├«n 8 puncte: retragerea for╚Ťelor str─âine ├«n decurs de un an de la semnarea acordurilor, crearea unor organisme interna╚Ťionale de control pentru a verifica retragerea, alegeri sub supraveghere interna╚Ťional─â, eliberarea prizonierilor de r─âzboi, respectarea acordurilor de la Geneva. ├Äntre cele dou─â planuri apar diferen╚Ťe evidente, ├«n primul r├ónd ├«n ceea ce prive╚Öte ├«ndep─ârtarea liderului de la Saigon, Thieu, ╚Öi formarea unui nou guvern dominat de comuni╚Öti, prevedere care nu avea cum s─â plac─â americanilor.

Exist─â propuneri ale Frontului Na╚Ťional de Eliberare ╚Öi ale Guvernului Revolu╚Ťionar Provizoriu al Vietnamului de Sud (primul ├«n 10 puncte, al doilea ├«n 7 puncte) care nu difer─â mult de propunerile R.D.V. Treptat ├«ns─â se va ajunge la un numitor comun, cu at├ót mai mult cu c├ót, la sf├ór╚Öitul anului 1972, Nixon a ordonat, ├«n momentul ├«ntreruperii convorbirilor secrete de la Paris, dintre Kissinger ╚Öi reprezentantul Vietnamului de Nord, Le Duc Tho, bombardamente n─âprasnice asupra teritoriului nord - vietnamez. ├Än ciuda protestelor pe care le-au st├órnit ├«n lumea ├«ntreag─â, atacurile americane ╚Öi-au dovedit eficacitatea, negocierile fiind reluate ├«n scurt timp.

Comuni╚Ötii au renun╚Ťat s─â mai cear─â americanilor ├«nlocuirea lui Thieu ╚Öi au acceptat s─â se ├«ntoarc─â la masa tratativelor. Kissinger spunea c─â nord - vietnamezii au fost de acord cu ├«ncheierea r─âzboiului, deoarece credeau c─â Nixon avea s─â fie reales pre╚Öedinte ╚Öi c─â se va implica ╚Öi mai mult ├«n r─âzboi. La ├«nceputul anului 1973, dup─â nu mai pu╚Ťin de 173 de ├«nt├ólniri cvadri - partide, ╚Öi mai multe runde de negocieri secrete, s-a semnat la Paris acordul de ├«ncetare a focului ├«n Vietnam, pe 27 ianuarie, la ora 11 ╚Öi 27 de minute.

Acordul a fost semnat de reprezentan╚Ťii Statelor Unite (├«n numele guvernului Vietnamul de Sud), R.D. Vietnam, ╚Öi Guvernul Revolu╚Ťionar Provizoriu. Prevederile de pace erau structurate ├«n 9 articole:

1. Drepturi na╚Ťionale fundamentale ale poporului vietnamez;
2. ├Äncetarea ostilit─â╚Ťilor ╚Öi retragerea trupelor;
3. Returnarea personalului militar capturat, a civililor captura╚Ťi, a personalului civil vietnamez capturat ╚Öi de╚Ťinut; 
4. Realizarea dreptului la autodeterminare a poporului sud ÔÇô vietnamez;
5. Reunificarea Vietnam ╚Öi rela╚Ťiile dintre nord ╚Öi sud;
6. Comisiile militare mixte, Comisia Interna╚Ťional─â de Control ╚Öi Supraveghere;
7. Cu privire la Cambodgia și Laos;
8. Rela╚Ťiile dintre R.D.V. ╚Öi S.U.A.;
9. Alte dispozi╚Ťii.

Astfel lua sf├ór╚Öit cel mai lung r─âzboi din istoria american─â, ╚Öi unul dintre cele mai mari conflicte ale secolului XX, prin prisma a tot ceea ce a ├«nsemnat el, din punct de vedere militar, politic, diplomatic ╚Öi economic. R─âzboiul dus pentru a demonstra lumii puterea Statelor Unite n-a f─âcut dec├ót s─â-i despart─â mai drastic, dec├ót orice alt eveniment, de la r─âzboiul civil ├«ncoace. R─âzboiul din Vietnam a costat na╚Ťiunea american─â 57.000 de vie╚Ťi ╚Öi 157.000.000 de dolari, iar na╚Ťiunea vietnamez─â peste un milion de vie╚Ťi ╚Öi numeroase distrugeri materiale.