R─âzboiul din Bosnia 1992 1995: ├«ntre regionalizare, islamizare ┼či genocid  jpeg

R─âzboiul din Bosnia 1992-1995: ├«ntre regionalizare, islamizare ┼či genocid

ÔÇ×La ├«nceputul anilor ÔÇś90, puteam opune ÔÇ×balkanizareaÔÇŁ, ├«n┼úeleas─â ca o tendin┼ú─â de dezintegrare a statelor pe motive etnice, construc┼úiei europene care, dup─â Maastricht, devenea din ce ├«n ce mai puternic─â. Aceste diferen┼úe nu mai sunt at├ót de nete ├«n prezent.

Ast─âzi, c├ónd multe state europene se confrunt─â cu probleme de redefinire a grani┼úelor ca urmare a unor regiuni care se doresc independente putem spune ca ÔÇ×balkanizareaÔÇŁ a devenit un fenomen caracteristic ├«ntregii EuropeÔÇŁ1.

Caracteristici geografice

Situat ├«n partea central-vestic─â a Peninsulei Balcanice, teritoriul Bosniei prezint─â ├«n principal un relief muntos ┼či o clim─â temperat-continental─â, cu influen┼úe mediteraneene, care ├«┼či las─â amprenta asupra vegeta┼úiei. At├ót pozi┼úia geopolitic─â, c├ót ┼či evenimentele istorice care s-au succedat ├«n regiune au condus la apari┼úia unei diversit─â┼úi etnico-religioase complexe.

├Än Evul Mediu, a existat un stat al Bosniei, cucerit ulterior de ├«naintarea otoman─â. Drept urmare, s-a putut constata o serie de muta┼úii religioase, o mare parte a slavilor trec├ónd la islam. Aceast─â mi┼čcare are la baz─â dou─â motive principale: preexisten┼úa unor practici religioase u┼čor diferite de ortodoxismul oficial (r─âsp├óndirea bogomilismului ┼či p─âstrarea unor practici p─âg├óne), pe de o parte, ┼či acordarea unor beneficii economice pentru cei ce ├«mbr─â┼úi┼čau religia profetului, pe de alt─â parte.

Anexat─â de la otomani de Imperiul Habsburgic, Bosnia a reprezentat un m─âr al discordiei ┼či pentru izbucnirea Primului R─âzboi Mondial. Nici cea de-a doua conflagra┼úie mondial─â nu a ferit Bosnia de confrunt─âri armate, teritoriul acesteia a fost scena unor lupte at├ót ├«mpotriva ocupa┼úiei germane, c├ót ┼či a unor confrunt─âri interetnice.

Spre deosebire de restul statelor ex-iugoslave unde se putea distinge o majoritate etnic─â bine-definit─â, Bosnia cuprindea la ├«nceputul anilor ÔÇś90 un adev─ârat mozaic de popoare, unde  musulmanii reprezentau o majoritatea relativ─â (43,5% din totalul popula┼úiei), s├órbii constituiau 31,2%, croa┼úii 17,4%, restul fiind reprezentat de cet─â┼úeni ce s-au declarat iugoslavi 5,5% ┼či c├óteva procente de alte na┼úionalit─â┼úi (inclusiv evreii din Sarajevo ce locuiau acolo de secole).

Caracteristicile etnice nu se opreau aici. Musulmanii, respectiv acei etnici trecu┼úi la islam ├«n perioada otoman─â ┼či al c─âror statut de na┼úionalitate fusese recunoscut de c─âtre Tito2, locuiau ├«n principal zona urban─â. S├órbii, de┼či minoritari ├«n compara┼úie cu preceden┼úii, ocupau un teritoriu mai extins, ├«n special ├«n regiunile rurale. Croa┼úii se situau ├«n regiunile din zona grani┼úei de vest ┼či ├«n mici enclave din ├«n nordul provinciei.

Cursa spre r─âzboi

C─âderea comunismului, precum ┼či declan┼čarea conflictelor pentru independen┼ú─â ├«n Slovenia ┼či Croa┼úia, marcate de un adev─ârat efect al dominoului pentru statele ex-Iugoslave, nu puteau s─â nu se r─âsfr├óng─â ┼či asupra complexit─â┼úii Bosniei. De┼či nu exist─â o dovad─â evident─â, se pare c─â ├«ntre cei doi lideri autoritari ai Croa┼úiei ┼či Serbiei: Franjo Tudjman ┼či, respectiv, Slobodan Milosevic ar fi existat un acord tacit privind ├«mp─âr┼úirea spa┼úiului bosniac ├«n dou─â zone de influen┼ú─â, urm├ónd apoi anexarea fiec─ârui teritoriu de c─âtre cele dou─â state3.


1 jpg jpeg

Nici Bosnia nu a fost ferit─â de apari┼úia unui lider extremist. Astfel, la alegerile postcomuniste din 1990 c├ó┼čtig─â noile partide etnice. Prin acordul primelor trei partide, Alija Izetbegovic devine pre┼čedintele ┼ú─ârii, s├órbul Momcilo Krajsnic pre┼čedintele Parlamentului, iar croatul Jure Pelivan primul ministru. Cu mult ├«nainte de alegeri, noua revist─â VOX publica articole ├«n care se anun┼úa c─â s├órbii vor tr─âi ├«ntr-o ┼úar─â musulman─â ca ni┼čte cet─â┼úeni de categoria a doua. ├Än acela┼či timp, revista VOX publica o serie de articole prin care i se aduceau insulte autorului Ivo Andric, bosniac laureat al premiului Nobel, un bun ilustrator al rela┼úiilor interetnice bosniace de-a lungul vremurilor4.

Dar cine era Alija Izerbegovic? N─âscut ├«n 1925, ├«n tinere┼úea sa, a f─âcut parte din temutele unit─â┼úi naziste formate din musulmani, pe teritoriul Bosniei, numite Handschar Division, ata┼čate Waffen SS. Aceste unit─â┼úi au participat at├ót ├«n cadrul crimelor comise ├«n Balcani, c├ót ┼či pe frontul de est. ├Än timpul lui Tito, acela┼či Alija avea s─â fie protagonistului unui scandal prin apari┼úia c─âr┼úii ÔÇ×Islamul ├«ntre Est ┼či VestÔÇŁ, ├«n care se sus┼úinea c─â musulmanii bosniaci au fost asimila┼úi de c─âtre popula┼úia s├órbo-croat─â. Protestele ce au avut loc inclusiv ├«n r├óndul intelectualilor musulmani din Bosnia au fost urmate de arestarea grupului condus de Alija, sub acuza┼úia de complot ├«n scopul transform─ârii Bosniei ├«n stat islamic5. Conform altor surse, fostul lider bosniac ar fi declarat c─â :ÔÇťNu poate fi pace sau coexisten┼ú─â ├«ntre credin┼úa islamic─â ┼či institu┼úiile sociale ┼či politice non-islamice!ÔÇŁ6. Mai mult dec├ót at├ót, regizorul de origine bosniac─â Emir Kusturica (musulman trecut ulterior la ortodoxie), ├«n memoriile sale, men┼úioneaz─â, pe l├óng─â acuza┼úiile de extremism religios, ┼či planul lui Izerbegovic de a crea un stat pur musulman, av├ónd ca model schimburile de popula┼úie din 1922 dintre Grecia ┼či Turcia. Acestea urmau s─â fie realizate cu Serbia propriu-zis─â, de┼úin─âtoare a unei importante minorit─â┼úi musulmane ├«n regiunea Sandjak-ului7.

De partea cealalt─â a baricadei, politicianul Radovan Karad┼żi─ç reprezint─â o alt─â personalitate cu vederi extremiste. N─âscut ├«n Muntenegru dintr-un tat─â cetnic8, Radovan urmeaz─â cursurile Universit─â┼úii de Medicin─â din Sarajevo unde se va specializa ├«n psihiatrie. Cursurile sale vor fi urmate de o specializare ├«n S.U.A., la Universitatea Columbia din New York. Dup─â 1989, acesta pune bazele Partidului Democratic S├órb din Bosnia. ├Än anii urm─âtori militeaz─â, adeseori recurg├ónd la un limbaj violent, pentru p─âstrarea identit─â┼úii s├órbe, ├«mpotriva unei Bosnii independente. Al─âturi de generalul ex-iugoslav Ratko Mladi─ç, Karad┼żi─ç va pune bazele unei noi armate a s├órbilor bosniaci pe fondul mo┼čtenirii at├ót a unui arsenal, c├ót ┼či a unor resurse umane din fosta armat─â iugoslav─â sta┼úionat─â ├«n Bosnia. Ambii se afl─â actualmente la Haga, ├«n custodia Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie (TPIY), fiind acuza┼úi, printre altele, de genocid9.

Evenimentele se precipit─â

Vara anului 1991 se prezint─â pentru spa┼úiul ex-iugoslav una extrem de tensionat─â. ├Än plin conflict de secesiune al Croa┼úiei, evenimentele ├«ncep s─â se precipite ┼či ├«n Bosnia. ├Än luna august, Alija Izerbegobic anun┼ú─â organizarea unui referendum privind independen┼úa. La 21 august au loc o serie de ciocniri ├«ntre armata iugoslav─â ┼či musulmani, ├«n localit─â┼úile Caplijna ┼či Mostar. La r├óndul ei, popula┼úia s├órb─â anun┼ú─â, la data de 21 septembrie, voin┼úa de a ├«┼či manifesta suveranitatea ┼či de a ob┼úine secesiunea ├«n regiunile majoritar s├órbe┼čti, acestea urm├ónd s─â r─âm├ón─â ├«n Federa┼úia Iugoslav─â al─âturi de Kraijna (regiune a Croa┼úiei predominant s├órb─â aflat─â ├«n plin r─âzboi), Serbia ┼či Muntenegru10.

Tot ├«n septembrie 1991 a avut loc la Haga Conferin┼úa C.E. referitoare la pacea din Iugoslavia. S-a propus astfel recunoa┼čterea republicilor iugoslave care doreau acest lucru. La data de 15 noiembrie, Parlamentul Bosniei-Her┼úegovina, bucur├óndu-se de o majoritate musulman─â ┼či a croat─â, a votat independen┼úa. Ca reac┼úie, parlamentarii s├órbi au p─âr─âsit sala ├«n semn de protest11.

├Änceputul anului 1992 aduce o serie de noi provoc─âri. La 14 ianuarie, Comunitatea European─â anun┼ú─â c─â noul stat nu ├«ndepline┼čte toate condi┼úiile pentru a fi recunoscut. O zi mai t├órziu ├«ns─â, Bulgaria devenea primul stat ce recuno┼čtea Bosnia-Her┼úegovina. S├órbii ├«┼či reclam─â din nou dreptul de a r─âm├óne ├«n Iugoslavia. Tentativele Comunit─â┼úii Europene de a mijloci o ├«n┼úelegere ├«ntre cele trei etnii ├«n cadrul summit-ului de la Lisabona e┼čueaz─â12.

La 29 februarie 1992 a fost organizat un referendum ├«n Bosnia. Cu aceast─â ocazie, reprezentan┼úii celor trei etnii trebuiau s─â r─âspund─â la ├«ntrebarea: ÔÇťSunte┼úi pentru o Bosnia-Her┼úegovina suveran─â ┼či pentru o uniune statal─â a celor trei popoare constitutive suverane- croat, musulman ┼či s├órb ├«n regiunile (cantoanele na┼úionale)?ÔÇŁ ├Än timp ce musulmanii ┼či croa┼úii au votat masiv pentru independen┼ú─â, s├órbii au boicotat alegerile.

Declan┼čarea ostilit─â┼úilor

Referendumul a fost urmat de mi┼čc─âri violente provocate de toate cele trei etnii, ├«n mai multe centre urbane ale ┼ú─ârii. Evenimentul ce marcheaz─â ├«ns─â declan┼čarea ostilit─â┼úilor armate a fost reprezentat de deschiderea focului de c─âtre un grup de musulmani asupra unei nun┼úi s├órbe┼čti ├«n Sarajevo. A fost ucis tat─âl mirelui iar un preot a fost r─ânit. Musulmanii ┼či-au justificat crima prin faptul c─â nunta┼čii afi┼čau ostil steagul Serbiei.

Nici ├«n al 13 lea ceas nu au ├«ncetat tratativele de pace. La data de 3 martie, Alija Izerbegovic ┼či Radovan Karadi─ç se ├«nt├ólnesc ├«n cazarma armatei iugoslave, ├«ns─â f─âr─â efect. Dou─â zile mai t├órziu au loc mi┼čc─âri importante pentru pace ├«n Sarajevo. Politicienii afla┼úi ├«n interiorul hotelului Holiday Inn sunt asalta┼úi de mase mari de oameni ce se opuneau na┼úionalismului. Sunt afi┼čate portrete ale lui Tito ┼či steaguri iugoslave ┼či se strig─â ÔÇťJos Guvernul!ÔÇŁ. La ordinul lui Karadi─ç, luneti┼čtii s├órbi afla┼úi ├«n zon─â deschid focul ├«n plin. Liderul s├órbilor bosniaci avea s─â afirme mai t├órziu ├«ntr-un documentar c─â era o fals─â manifesta┼úie pentru pace.

O serie de for┼úe paramilitare, ├«ntre care ┼či grupuri infrac┼úionale, pun ├«n urm─âtoarele zile st─âp├ónire pe ora┼č. ├Än timp ce musulmanii st─âp├ónesc centrul, s├órbii se refugiaz─â ├«n cartierul lor majoritar, Garbavica ┼či pe ├«n─âl┼úimile din jur. ├Än estul provinciei ├«┼či fac apari┼úia brig─âzi paramilitare s├órbe, denumite Tigrii lui Arkan, conduse de temutul interlop ┼Żeljko Ra┼żnatovi─ç Arkan. Reprezentan┼úii interna┼úionali vorbesc despre purificare etnic─â cu scopul elimin─ârii popula┼úiei musulmane din zon─â.


Colapsul

La 23 aprilie 1992 ├«ncepea asediul ora┼čului Sarajevo, cunoscut drept cel mai lung asediu din istoria contemporan─â. Acesta avea s─â dureze mai bine de 3 ani, dep─â┼čind ca perioad─â asediul ora┼čelor sovietice Leningrad ┼či Stalingrad ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial.

Pentru a ├«┼či coordona mai bine ac┼úiunile ├«mpotriva ora┼čului, Radovan Karad┼żi─ç ┼či-a stabilit cartierul general ├«n ora┼čul Pale, o fost─â sta┼úiune construit─â pentru Jocurile Olimpice de iarn─â din 1984. Printre primele ac┼úiuni armate, nu pot fi trecute cu vederea capturarea de c─âtre s├órbi a ┼čefului statului, Alija Izerbegovi─ç, ┼či a fiicei sale, pe aeroportul ora┼čului Sarajevo, la ├«ntoarcerea dintr-o vizit─â de lucru. Eliberarea lor s-a f─âcut ├«n urma unor tratative prin intermediul for┼úelor ONU, primindu-se ├«n schimb retragerea for┼úelor armatei iugoslave asediate de c─âtre musulmani, ├«n cazarma din centrul ora┼čului.

├Än timpul asediului, pe l├óng─â priva┼úiunile legate de lipsa utilit─â┼úilor curente ┼či o serie de bombardamente sistematice, popula┼úia civil─â a fost ├«n permanen┼ú─â ┼úinta luneti┼čtilor afla┼úi pe dealurile din ├«mprejurimi. Deplasarea prin anumite sectoare ale ora┼čului a devenit o adev─ârat─â rulet─â ruseasc─â pentru pietoni:


Restul regiunilor au devenit un permanent teatru de r─âzboi pentru for┼úele celor trei na┼úionalit─â┼úi. S├órbii au ├«ncercat s─â masacreze sau s─â alunge popula┼úia civil─â musulman─â din zonele situate ├«n sud-estul provinciei cu scopul de a forma aici o regiune c├ót mai omogen─â etnic. Enclavele Zepa, Gora┼żde ┼či Srebrenica au trecut prin lungi asedii.

Evenimentele s-au precipitat ┼či mai tare odat─â cu declararea independen┼úei provinciei croate Herceg-Bosna, locuite ├«n majoritate de croa┼úi ┼či av├ónd ca obiectiv unificarea cu noul stat ap─ârut la grani┼úa de vest.  Pretextul a fost oferit de apari┼úia, ├«n ianuarie 1993, a planului de pace Vance-Owen ce acorda trei districte popula┼úiei croate. Liderii regiunii au cerut etnicilor musulmani s─â se retrag─â de sub ordinele mili┼úiilor croate. Refuzul acestora a determinat izbucnirea unui nou conflict marcat ┼či aici de epurare etnic─â13. Un simbol al acestuia ├«l reprezint─â asediul ora┼čului Mostar precum ┼či distrugerea podului otoman de aici, aflat ├«n patrimoniul UNESCO.

Musulmanii au beneficiat din plin de un mare num─âr de mujahedini veni┼úi din ┼ú─ârile arabe, nici ei nu au fost str─âini de masacre ┼či abuzuri asupra celorlalte entit─â┼úi.


Evenimentele au devenit cu at├ót mai tragice cu c├ót ├«n 1993 a izbucnit ┼či un conflict ├«ntre for┼úele musulmane, conduse de Alija Izerbegovi─ç, ┼či cele conduse de fostul s─âu colaborator din partidul musulman cu vederi moderate, Fikret Abdi─ç. Acesta din urm─â ├«┼či creeaz─â un propriu fief ├«n regiunea Biha─ç, ora┼čul Velika Kladusa. Pe fondul unei politici economice ├«n dezacord cu cea oficial─â, el ├«┼či creeaz─â o nou─â autoritate ce tinde s─â o eclipseze pe cea a liderului de la Sarajevo. La ├«nceputul lunii august a anului 1994, regiunea neafectat─â de r─âzboi p├ón─â atunci este atacat─â de for┼úele musulmane guvernamentale ┼či ocupat─â ├«ntr-un timp scurt. Fikret Abdi─ç se retrage ├«n Croa┼úia14.

Anarhia domne┼čte peste Bosnia, peste tot se petrec atrocit─â┼úi greu de crezut pentru omul secolului XX: au loc acte de tortur─â, execu┼úii, masacre sau violuri ├«n mas─â15. Din p─âcate senza┼úionalismul creeaz─â un mediu prielnic pentru presa de scandal, reporteri ai televiziunilor din toat─â lumea creeaz─â ┼čtiri pe fondul tragediei unor persoane aflate ├«n grea suferin┼ú─â. Un element edificator al acestui aspect a fost reprezentat de filmul: No ManÔÇÖs Land, pus ├«n scen─â ┼či sub forma unei piese de teatru la Teatrul Na┼úional din Bucure┼čti. Tragedia este cu at├ót mai mare cu c├ót fo┼čti prieteni sau, ├«n unele cazuri, membri ai aceleia┼či familii ajung s─â se priveasc─â prin dispozitivul de ochire al armelor.

Nu au ├«ncetat nici tentativele de pacificare a zonei. Sunt impuse sanc┼úiuni economice Iugoslaviei, precum ┼či o serie de sanc┼úiuni privind livrarea armamentul tuturor taberelor aflate ├«n conflict. O serie de planuri ale marilor puteri privind federalizarea ├«n entit─â┼úi na┼úionale cu o larg─â autonomie e┼čueaz─â (Planul Vance-Owen 1993).

La 11 noiembrie 1993, ca urmare a unei rezolu┼úii ONU, a fost inaugurat la Haga, Tribunalul pentru Penal Interna┼úional pentru crimele de r─âzboi din fosta Iugoslavie (TPIY), ce continu─â s─â ├«┼či desf─â┼čoare activitatea p├ón─â ├«n zilele noastre. Acesta este primul tribunal penal interna┼úional ├«ns─ârcinat cu judecarea responsabililor pentru s─âv├ór┼čirea de crime de r─âzboi, de la crearea tribunalului de la N├╝rnberg.

Dac─â la ├«nceputul conflictului Statele Unite au decis s─â r─âm├ón─â neutre, amploarea acestuia a determinat implicarea lor ├«n r─âzboi. Evenimentele care au gr─âbit interven┼úia Statelor Unite ├«n noi etape ale r─âzboiului au fost reprezentate, ├«n principal, de explozia a dou─â obuze ├«n pia┼úa Markale din Sarajevo, ├«n februarie 1994 ┼či, respectiv, august 1995. De┼či s-a contestat inclusiv de c─âtre reprezentan┼úi ai for┼úelor de men┼úinere a p─âcii faptul c─â cele dou─â obuze ar fi fost trase dinspre tab─âra s├órbeasc─â16, evenimentele ce au cauzat numero┼či mor┼úi ┼či r─âni┼úi au avut un impact emo┼úional deosebit asupra opiniei interna┼úionale.

├Än 1994, SUA amenin┼ú─â Croa┼úia cu sanc┼úiuni similare celor impuse Iugoslaviei, pentru implicarea ├«n conflict. Prin intermediul pre┼čedintelui Clinton, se ajunge la o alian┼ú─â ├«ntre Franjo Tudjman ┼či Alija Izerbegovic. ├Än acela┼či timp, s├órbilor li se d─â un ultimatum de 10 zile s─â ├«┼či ridice armamentul greu din jurul capitalei bosniace. Ulterior, la 29 martie 1994, Statele Unite, ├«n urma recunoa┼čterii noului stat, ├«┼či deschid o ambasad─â la Sarajaevo.

Viaţa cotidiană în Sarajevo în timpul conflictului

Tragedia ora┼čului Sarajevo a fost intens ilustrat─â ├«n toate domeniile artei, ├«ncep├ónd cu melodia forma┼úiei irlandeze U2 al─âturi de tenorul Luciano Pavaroti, ÔÇ×Miss SarajevoÔÇŁ ┼či ajung├ónd p├ón─â la best sellerul interna┼úional ÔÇ×Violoncelistul din SarajevoÔÇŁ. ├Än acest roman, scriitorul canadian, Steven Galloway, ilustreaz─â prin intermediul mai multor personaje fictive aspecte ale vie┼úii cotidiene din ora┼č ├«n timpul asediului. Centrul ac┼úiunii a fost ├«ns─â reprezentat de un fapt real, ├«n urma exploziei din strada Vase Miskina ├«n care 22 de persoane au fost ucise ├«n timp ce st─âteau la coad─â la p├óine. Violoncelistul Vedran Smajlovic ia decizia de a c├ónta timp de 22 de zile sub amenin┼úarea luneti┼čtilor ├«n locul desf─â┼čur─ârii masacrului17.

O alt─â poveste a fost reprezentat─â de cea a cuplului cunoscut ├«n presa vremii: Romeo ┼či Julieta din Sarajevo. El s├órb, ea musulman─â, pe numele lor real Bo┼íko Brki─ç ┼či Admira Ismi─ç. Un cuplu de tineri ce au ├«ncercat s─â fug─â ├«mpreun─â din ora┼č de frica represaliilor musulmanilor ├«mpotriva s├órbilor afla┼úi ├«n ora┼čul asediat de ai lor. La data de 18 mai 1993, cei doi au fost uci┼či de un lunetist necunoscut (fiecare dintre cele dou─â p─âr┼úi acuz├ónd-o pe cealalt─â de oribila crim─â). Corpurile ├«mbr─â┼úi┼čate ale celor doi aveau s─â stea ├«n zona de no manÔÇÖs land timp de c├óteva zile. Nici o persoan─â nu a avut curajul s─â intervin─â de frica luneti┼čtilor afla┼úi ├«n cl─âdirile din jur.

Un alt episod legat de o veche prietenie dintre un s├órb ┼či un musulman este relatat ├«n memoriile regizorului Emir Kusturica. Protagoni┼čtii sunt doi prieteni ai autorului din copil─ârie, un musulman cu numele de Pa┼ía ┼či un s├órb r─âmas ├«n ora┼čul controlat de musulmani, pe nume Njego A─çimovi─ç:

ÔÇťNjego A─çimovi─ç a petrecut primele zile ale r─âzboiului terorizat ┼či baricadat ├«n apartamentul lui din strada Kalemova nr.2. Se ├«ngrozea la cel mai mic zvon de glasuri ├«n casa sc─ârii. Amenin┼ú─ârile telefonice, ├«njur─âturile ┼či b─ât─âile ├«n u┼č─â deveniser─â o practic─â obi┼čnuit─â ale celor care voiau s─â ├«l scoat─â din apartament ca s─â se mute ├«n locul lui. (...)
Dup─â ce trecea prin tirul de baraj al franctirorilor, Pa┼ía ajungea la prietenul s─âu cu m├óncare. Prietenia lor e o poveste pe care nu a difuzat-o nici un canal de televiziune. De la ├«nceputul r─âzboiului, pe aceste canale nu se vedea ┼či nu se auzea nimic despre prietenia dintre s├órbi ┼či musulmani.
Pa┼ía s-a ivit ├«n v├órful dealului Gorica, s-a oprit s─â-i lase ceva de m├óncare surorii lui, Azemina, ┼či a cobor├ót ├«n fug─â c─âtre cl─âdirea din strada Kalemova nr 2. A gonit un grup de ri┼čcari din fa┼úa u┼čii blocului lui Njego, apropiindu-se de cel mai ├«nalt dintre ei:
-  ┼×terge-o de aici dac─â nu vrei s─â-ncasezi o scatoalc─â!
Panicat, g─âliganul ┼či-a luat banii ┼či a luat-o la fug─â.(...)
De team─â s─â nu fie altcineva care imita glasul lui Pa┼ía, Njego nu a r─âspuns imediat la u┼č─â. ├Än cele din urm─â s-a hot─âr├ót s─â se apropie, ┼či-a recunoscut prietenul prin vizor ┼či a deschis. A fost cuprins de un sentiment de siguran┼ú─â ├«n prezen┼úa tovar─â┼čului s─âu. Un sentiment mai puternic dec├ót foamea care ├«l chinuia de c├óteva zile.(...) Dup─â care cei doi amici au plecat s─â cumpere p├óine de la brut─ârie. Au trecut de mai mul┼úi oameni care st─âteau la coad─â de o bun─â bucat─â de vreme. Pa┼ía a observat un tip care ├«l privea chior├ó┼č, oft├ónd. I-a tras o palm─â pe loc:
-  B─âi, idiotule, l-a repezit el, vrei s─â-┼úi dau una de s─â-┼úi sar─â ochii din cap? Tu ai b─âtut la u┼ča lui Njego, a┼ča-i? (...)
A┼ča ├«i f─âcea Pa┼ía pe oameni s─â ┼čtie ce-i a┼čteapt─â, dac─â se iau de casa ori de via┼úa prietenului s─âu. Nu putea fi altfel. Trecutul ├«i obliga. Amintirile ├«i ├«ndatorau reciproc. Nici unul dintre ei nu putea uita cum se ├«nfiripase prietenia lor, pe caldar├óm, cum ├«nv─â┼úaser─â ├«mpreun─â regulile ┼či morala str─âzii.ÔÇŁ 18

┼×i nu au fost pu┼úine astfel de cazuri. O dovad─â ├«n plus a acestui aspect este reprezentat─â de m─ârturiile str├ónse de c─âtre nepoata fostului lider Iugoslav Tito, pe numele ei Svetlana Broz ├«n lucrarea cu titlul ÔÇťGood people in an Evil Time. Portraits of complicity and resistance in the bosnian warÔÇŁ19.

Apogeul conflictului, masacrul de la Srebrenica

La fel cum pentru mul┼úi, Al Doilea R─âzboi Mondial se confund─â imediat cu imaginea Auschwitz-ului, r─âzboiul bosniac ├«i trimite pe mul┼úi cu g├óndul la generalul Ratko Mladi─ç ┼či masacrul b─ârba┼úilor ┼či b─âie┼úilor musulmani din enclava Srebrenica. 

Ora┼čul, cunoscut ├«nainte de r─âzboi ca o important─â sta┼úiune balneoclimateric─â, devenise ├«nc─â din primii ani ai conflictului un refugiu pentru musulmanii din regiune. Asediul enclavei Srebrenica a ├«nceput ├«nc─â din prim─âvara anului 1993, c├ónd s├órbii au declan┼čat aici o ofensiv─â puternic─â. ├Än aceste condi┼úii, deplasarea generalului ONU, Philippe Morillon, prin liniile s├órbe, ├«n interiorul enclavei a fost urmat─â de sechestrarea acestuia de c─âtre popula┼úia musulman─â ├«nfrico┼čat─â de posibilitatea unui viitor m─âcel s├órbesc. Presat de evenimente, generalul promite popula┼úiei c─â Srebrenica va deveni o zon─â de protec┼úie a ONU.

├Äntre timp, au avut loc noi negocieri de pace, ├«ncepute sub bune auspicii la Atena, ├«n mai 1993. La acestea particip─â, din partea s├órbilor bosniaci, Radovan Karad┼żi─ç, al─âturi de pre┼čedintele iugoslav, Slobodan Milosevi─ç. Ini┼úial, Karad┼żi─ç este de acord cu Planul Vance-Owen privind transformarea Bosniei ├«ntr-o mic─â confedera┼úie pe baze etnice. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat rezolu┼úia 824 prin care ora┼čele Sarajevo, Tuzla, Zepa, Bihac, Gorazde ┼či Srebrenica erau declarate oficial ÔÇ×zone de securitateÔÇŁ20. ├Äntoarcerea liderului s├órbilor bosnieci la Pale a fost urmat─â de o schimbare radical─â ├«n ceea ce prive┼čte planurile de pace. Lucrurile s-au precipitat atunci c├ónd generalul Ratko Mladi─ç a prezentat o nou─â hart─â cu regiunile ocupate de s├órbi ┼či cu ceea ce le-ar reveni ├«n urma conflictului. ├Än aceste circumstan┼úe au loc schimb─âri importante, Radovan se r─âzg├ónde┼čte, fapt ce determin─â o tensionare a rela┼úiilor lui cu Milosevi─ç. ├Än anii urm─âtori, acestea vor duce treptat la retragerea sprijinului iugoslav pentru s├órbii bosniaci.

Anul 1994 a reprezentat ├«ns─â apogeul conflictului, acesta a debutat cu prima explozie a unui obuz ├«n Pia┼úa Markale din Sarajevo, ucig├ónd o serie de civili ├«n luna februarie. Momentul a fost urmat  de o tensionare a rela┼úiilor ├«ntre s├órbii ce asediau ora┼čul ┼či trupele ONU ce ├«i for┼úeaz─â s─â ├«┼či retrag─â armamentul greu din jur. Un factor important de presiune a fost interven┼úia ├«n anumite zone a avia┼úiei NATO, de pe portavioanele situate ├«n Marea Adriatic─â. ├Än acela┼či timp, nu au fost pu┼úine momentele ├«n care s├órbii au atacat ┼či chiar au luat ostatici membri ai for┼úelor de men┼úinere a p─âcii. Unii dintre ace┼čtia au fost lega┼úi de cl─âdirile ce puteau reprezenta obiective militare pentru NATO.

La sf├ór┼čitul lunii aprilie, s-a constituit Grupul de Contact pentru fosta Iugoslavie, alc─âtuit din SUA, Marea Britanie, Fran┼úa, Germania ┼či Rusia. Toate demersurile pentru pace ├«ns─â e┼čueaz─â. Un aspect demn de men┼úionat este faptul c─â, pe perioada r─âzboiului au fost semnate peste 60 de acorduri de ├«ncetare a focului ┼či patru planuri interna┼úionale de reglementare a situa┼úiei ├«n regiune21.

├Äntre timp, pe frontul musulmano-croat se ajunge la o nou─â ├«n┼úelegere mijlocit─â de Bill Clinton. Acesta amenin┼ú─â Croa┼úia cu m─âsuri de embargo, situa┼úie ce ar fi fost cu at├ót mai dezastruoas─â pentru croa┼úi cu c├ót se preg─âteau de declan┼čarea unei noi ofensive pentru recuperarea zonelor ocupate de s├órbi ├«nc─â din 1991 (Opera┼úiunea Oluja)22. ├Äntrevederea dintre pre┼čedintele croat Franjo Tudjman ┼či Alija Ierbegovi─ç a fost urmat─â de incheierea unei noi alian┼úe ├«mpotriva s├órbilor.

Evenimentele de la Srebrenica se precipit─â. De┼či a fost declarat─â zon─â de securitate a ONU, localitatea este asediat─â ├«n continuare de for┼úele s├órbe. Motiva┼úia a fost reprezentat─â de existen┼úa aici a unor forma┼úiuni paramilitare ce terorizau localit─â┼úile s├órbe┼čti din jur, prin crime ┼či jafuri asupra popula┼úiei civile. De┼či exist─â m─ârturii referitoare la acest aspect, comandantul militar al musulmanilor, pe numele lui Naser Ori─ç, adus de cur├ónd ├«n fa┼úa TPI a fost declarat nevinovat23.

La 4 iunie 1995 generalul Bernard Javier, comandantul francez al FORPRONU (For┼úa de protec┼úie a ONU) s-a ├«nt├ólnit cu Ratko Mladi─ç ┼či generalul iugoslav Persi─ç cu scopul de a negocia pre┼úul ostaticilor de la Srebrenica. Mladi─ç formuleaz─â trei puncte: 1. S├órbii din Bosnia nu vor ataca nici un soldat FORPRONU, 2. FORPRONU renun┼ú─â la atacurile aeriene pe teritoriul s├órb din Bosnia, 3. Imediat dup─â semnarea acestui acord ostaticii vor fi elibera┼úi24.

Trei zile mai t├órziu, generalul francez se ├«nt├ólne┼čte la Split cu generalul Ruper Smith, ┼čeful for┼úelor ONU la Sarajevo ┼či cu reprezentantul politic al Na┼úiunilor Unite, Yasushi Akashi. Se ia decizia de a ceda ├«n fa┼úa cererilor lui Mladi─ç25.

La data de 11 iunie 1995, s├órbii ocup─â localitatea Srebrenica, batalionul olandez al FORPRONU nu riposteaz─â. Generalul Javier ordon─â retragerea de pe c├ómpul de lupt─â, av├ónd ca argument num─ârul mare de militari ce ┼či-ar fi pierdut via┼úa pe c├ómpul de lupt─â. Ac┼úiunile de lupt─â se m─ârginesc la raiduri aeriene ├«mpotriva s├órbilor bosniaci ├«n luna urm─âtoare. ├Än diminea┼úa de 12 iulie un num─âr de peste 30.000 refugia┼úi musulmani invadeaz─â baza militar─â a ONU din localitatea Potocari, aflat─â ├«n apropiere de Srebrenica. ├Än aceea┼či zi, Ratko Mladi─ç ocup─â baza. Film─ârile ni-l arat─â jovial, oferind clemen┼ú─â ┼či chiar dulciuri copiilor afla┼úi ├«n baz─â. ├Än zilele urm─âtoare, femeile ┼či copiii sunt l─âsa┼úi s─â plece cu autocare spre zonele controlate de musulmani. Toate persoanele de sex masculin cu v├órsta de peste 14 ani sunt re┼úinute ┼či ucise sistematic ├«ntr-o cl─âdire din apropiere motiv├óndu-se participarea acestora la lupte ca terori┼čti. Masacrul de la Srebrenica reprezint─â cea mai neagr─â pagin─â a r─âzboaielor iugoslave, lui i-au c─âzut victime peste 8.000 de persoane. A fost cea mai mare crim─â ├«n mas─â din Europa dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än data de 16 iulie, liderul s├órbilor bosniaci, Radovan Karad┼żi─ç, ├«ntrebat de un reporter al  ├«n ziarului spaniol ÔÇ×El PaisÔÇŁ dac─â va da socoteal─â la Haga pentru ac┼úiunile sale r─âspundea cinic: ÔÇ×├Ämi vine s─â r├ód. Acest tribunal este o ru┼čine pentru comunitatea interna┼úional─âÔÇŁ26.

De┼či masacrul, precum ┼či inten┼úia de genocid nu pot fi puse la ├«ndoial─â, au existat ┼či  evenimente care au ┼čubrezit imaginea de victime a musulmanilor. Astfel, dup─â ├«nfr├óngerea de la Donji Vakuf ┼či ei au lansat atacuri asupra c─â┼čtilor albastre britanice din enclava Gorazde. Englezii au ripostat ucig├ónd doi agresori. ├Än acela┼či timp, un raport al for┼úelor franceze FORPRONU atr─âgea aten┼úia asupra faptului c─â luneti┼čtii musulmani continu─â s─â ├«mpu┼čte civili musulmani pentru a provoca o reac┼úie occidental─â ├«mpotriva s├órbilor27.

R─âspunsul NATO are loc ├«n condi┼úiile exploziei unui nou obuz ├«n Pia┼úa Markale din Sarajevo, soldat cu nu mai pu┼úin de 37 de mor┼úi ┼či 90 de r─âni┼úi. ├Än lunile urm─âtoare, alian┼úa declan┼čeaz─â opera┼úiunea Deliberate Force av├ónd ca obiective distrugerea ├«ntregii capacit─â┼úi militare a Republicii Srpska. Bombardamentele ├«ncurajeaz─â alian┼úa croato-musulman─â ce organizeaz─â puternice atacuri la sol. La 12 octombrie, s├órbii sunt nevoi┼úi s─â semneze un acord de ├«ncetare a focului pentru urm─âtoarele dou─â luni. Aceasta urma s─â preg─âteasc─â bazele tratativelor de pace de la Dayton.

Acordurile de la Dayton

La sf├ór┼čitul lunii noiembrie, conduc─âtorii Croa┼úiei, Serbiei ┼či Bosniei s-au ├«ntrunit la Dayton, o baz─â militar─â american─â din statul Ohio pentru ├«nceperea negocierilor de pace.

Acestea nu au fost ├«ns─â lipsite de dificult─â┼úi. O serie de tensiuni au ap─ârut ├«ntre cele dou─â p─âr┼úi pe fondul coridorului ce urma s─â lege enclava musulman─â Gorazde de restul federa┼úiei ┼či a coridorului Br─Źko. Bosnia urma s─â r─âm├ón─â ├«n continuare un stat unitar, desp─âr┼úit p├ón─â ast─âzi ├«n trei entit─â┼úi: musulman─â, croat─â ┼či s├órb─â. ├Än acela┼či timp, ├«n interiorul statului urmau s─â se creeze dou─â entit─â┼úi: Federa┼úia Croato-Musulman─â ┼či Republica Srpska. Fiecare dintre ele se bucur─â de autonomie ┼či constitu┼úie proprie, c├ót ┼či de posibilitatea de a stabili raporturi privilegiate, prima cu Croa┼úia, a doua cu Serbia28.

Musulmanii, ├«mpreun─â cu croa┼úii au primit 51% din teritoriu ├«n timp ce s├órbii au ob┼úinut 49%. ├Än acela┼či timp, musulmanii au primit suburbiile ora┼čului Sarajevo ┼či un coridor spre localitatea Gorazde, ├«n timp ce s├órbii au primit Srebrenica ┼či Zepa. For┼úele NATO urmau s─â asigure pacea ┼či securitatea ├«n teritoriu. La 14 decembrie 1995 liderii care declan┼časer─â acest r─âzboi semnau acordul de pace29. La 20 decembrie for┼úele FOR ajungeau ├«n Bosnia. Se sf├ór┼čea cel mai s├óngeros conflict din Europa dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial.

Conflictul a provocat ├«n total peste 200.000 de mor┼úi, peste trei milioane de refugia┼úi ┼či un num─âr greu de calculat au fost r─âni┼úi.

Bosnia ast─âzi

R─âzboiul din Bosnia, poate fi considerat mai degrab─â un conflict ├«nghe┼úat dec├ót o societate func┼úional─â care s─â se a┼čeze pe principii democratice. Conform statisticilor, o mare parte din popula┼úie consider─â c─â se afl─â mai aproape de un r─âzboi dec├ót o integrare ├«n structurile uniunii europene30.

Dup─â ce s-a ascuns o perioad─â de 14 ani, Ratko Mladi─ç, comandantul statului major al Armatei s├órbilor din Bosnia, a fost de cur├ónd condamnat pentru genocid, crime contra umanit─â┼úii ┼či crime de r─âzboi. 

Mladi─ç, a fost condamnat ├«n primul r├ónd pentru conducerea campaniilor violente de purificare etnic─â ├«n Bosnia-Her┼úegovina, din 1992 p├ón─â ├«n 1995. ├Än al doilea r├ónd, a fost declarat vinovat pentru dirijarea campaniei de crime comise ├«n cursul asediului ora┼čului Sarajevo. ├Än al treilea r├ónd, a fost condamnat pentru genocidul comis ├«n Srebrenica, ├«n 1995. De asemenea, Ratko Mladi─ç a fost declarat vinovat de utilizarea for┼úelor aflate sub comanda sa pentru a lua ostatici dintre for┼úele ONU ├«ns─ârcinate cu men┼úinerea p─âcii, av├ónd ca obiectiv descurajarea NATO de a proceda la atacuri aeriene.

Astfel, Ratko Mladi─ç a fost condamnat la ├«nchisoare pe via┼ú─â. Procurorul TPIY, Serge Brammertz, respinge cu t─ârie opinia referitoare la faptul c─â aceast─â decizie de condamnare ar fi contra ├«ntregului popor s├órb. Conform declara┼úiei acestuia din 22 noiembrie anul curent, aceast─â decizie trebuie interpretat─â ca re┼úin├ónd culpabilitatea lui Ratko Mladi─ç ┼či numai a lui. Pe de alt─â parte, procurorul TPIY afirma c─â opinia conform c─âreia Ratko Mladi─ç va fi amintit ca erou este complet fals─â, iar istoria ├«┼či va aminti de el pentru numeroasele comunit─â┼úi ┼či vie┼úi distruse31.

O mare parte a s├órbilor v─âd ├«ns─â arestarea lui Mladi─ç drept un act ├«mpotriva poporului lor. De men┼úionat c─â o mare parte dintre persoanele cercetate pentru crime de r─âzboi at├ót ├«n Croa┼úia (Generalul Ante Gotovina) c├ót ┼či ├«n Bosnia (Naser Ori─ç) au fost achita┼úi ├«n procesele avute la Haga. Acest lucru nu va face dec├ót s─â ad├ónceasc─â pr─âpastia ├«ntre cele dou─â entit─â┼úi.

Un alt factor pe care ├«l putem lua ├«n considerare ├«l reprezint─â implicarea ├«n zon─â a unor puteri externe. Turcia pre┼čedintelui Erdogan se implic─â a┼čadar ├«ntr-o politic─â economic─â neo-otoman─â ├«n Balcani. De men┼úionat c─â acesta a felicitat personal Compania Turc─â de Radio ┼či Televiziune pentru serialul numit ÔÇťAlijaÔÇŁ, o ecranizare a vie┼úii lui Izerbegovic32.

Un fenomen ├«ngrijor─âtor at├ót pentru musulmanii de r├ónd c├ót ┼či pentru Europa Occidental─â ├«l reprezint─â leg─âturile unei p─âr┼úi a comunit─â┼úii musulmane cu Statul Islamic. Bosnia marcat─â de violen┼úele anilor 90 reprezint─â un important spa┼úiu de recrutare pentru militan┼úii islami┼čti. Aceste lucruri devin cu at├ót mai ├«ngrijor─âtoare cu c├ót ├«n anumite localit─â┼úi din Bosnia au fost afi┼čate inclusiv steaguri ┼či simboluri ale Statului Islamic.


Serbia r─âm├óne de partea cealalt─â a baricadei, cel mai important partener pentru popula┼úia aflat─â ├«n regiunea Republicii Srpska. De┼či nu a recunoscut oficial genocidul, Serbia a avut o atitudine pozitiv─â prin arestarea ┼či trimiterea la Haga a celor doi criminali de r─âzboi: Ratko Mladi─ç ┼či Radovan Karad┼żi─ç. ├Än timpul mandatului pre┼čedintelui Boris Tadi─ç, Serbia ├«ncepe s─â se oriente c─âtre Uniunea european─â. Actualul pre┼čedinte al Serbiei, Alexandar Vuci─ç, a ├«ncercat un gest de reconciliere ├«n 2015 c├ónd, ├«n calitate de prim ministru s-a aflat ├«n fruntea unei delega┼úii s├órbe ce urma s─â participe la comemor─ârile victimelor de la Srebrenica. Av├ónd ├«n vedere apropierea din trecut a premierului de Slobodan Milosevic, Vuci─ç a devenit ┼úinta unui tir cu pietre din partea rudelor victimelor de r─âzboi:


Tot de partea etnicilor sârbi, un actor important în zonă îl reprezintă Rusia. Aceasta s-a declarant de curând nemulţumită de atitudinea părtinitoare a tribunalului de la Haga33.

Na┼úionalismul exacerbat, r─âzboiul, manipularea, implicarea puterilor externe au determinat divizarea pentru urm─âtorii ani a societ─â┼úii ex-iugoslave. Exist─â ├«ns─â ┼či germeni ai speran┼úei prin na┼čterea ┼či dezvoltarea unei genera┼úii tinere ce nu a luat contact cu r─âzboiul ├«n ├«ntreg spa┼úiul iugoslav. Actualmente, exist─â ├«ns─â dou─â forma┼úii de rock alternativ ce critic─â actele de corup┼úie ale politicienilor, s─âr─âcia c├ót ┼či manipularea la care este supus─â popula┼úia de r├ónd. Una bosniac─â, numele ei fiind  Dubioza Kolektiv ┼či cealalt─â s├órb─â, S.A.R.S. Cele dou─â au organizat de cur├ónd un concert ├«mpreun─â ├«n localitatea Zenica.


ÔÇ×R─âzboiul a distrus imaginea Iugoslaviei ca o comunitate de popoare, de entit─â┼úi politice distincte ┼či capabile s─â tr─âiasc─â ├«mpreun─â ├«n interiorul aceleia┼či forme de stat. ├Änc─â ne├«ncheiatul r─âzboi de secesiune iugoslav este expresia cea mai dramatic─â a conflictului dintre localism ┼či globalizare.ÔÇŁ 34

Note:

1. Jacques Rupnik, ┬ź Union europ├ęenne et Balkans, du contaminent ├á lÔÇÖint├ęgration ┬╗, dans ┬ź G├ęopolitique de la d├ęmocratisation : lÔÇÖEurope et ses voisins ┬╗, Editura Presses de Sciences Po, 21 noiembrie 2001, p. 201-226
2. Florin Cristescu, ÔÇ×R─âd─âcinile unui r─âzboi aproape uitatÔÇŁ, 1 mai 2017
3. Clara Us├│r, ÔÇ×Fiica EstuluiÔÇŁ, Editura Polirom, Bucure┼čti, 2017, p. 139
4. Emir Kusturica, ÔÇ×Unde sunt eu ├«n toat─â povestea asta?ÔÇŁ, Editura Polirom, Bucure┼čti, 2012, p. 215 
5. Radu Ciobotea, ÔÇ×R─âzboi f─âr─â ├«nving─âtoriÔÇŁ, Timi┼čoara, Editura Meridian 21 Delta, 1998, p. 66 
6. Apud: C.I. Christian, ÔÇ×S├óngeroasa destr─âmare, IugoslaviaÔÇŁ, Editura Silvy, Bucure┼čti, 1994 p. 299 
7.  Emir Kusturica, op.cit., p.223 
8. Lupt─âtor paramilitar s├órb ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial 
9. Clara Us├│n, ÔÇ×Fiica EstuluiÔÇŁ, Editura Polirom, Bucure┼čti, 2017 
10. C.I. Christian, ÔÇ×S├óngeroasa destr─âmare, IugoslaviaÔÇŁ, Editura Silvy, Bucure┼čti, 1994, p. 301 
11. Ioan Popoiu, Statele din sud-estul Europei 1804-1999, Editura Pro Universitaria, edi┼úia a II-a, Bucure┼čti, 2017, p. 493 
12. C.I. Christian, op. cit., p.302 
13. Stefano Bianchini, Problema Iugoslav─â, Editura All, Bucure┼čti, 1992, p.164 
14. Radu Ciobotea, op.cit, p. 208 
15. THE HUMAN RIGHTS WATCH,  GLOBAL REPORT ON WOMEN'S HUMAN RIGHTS, Human Rights Watch Women's Rights Project, p. 8-25, 
16. Raico Cornea, ÔÇ×Limbajul Urii, Exprimarea mediatic─â ├«n conflictul din fosta IugoslavieÔÇŁ, Timi┼čoara, 2015 p.150 
17. Steven Galloway, ÔÇ×Violoncelistul din SarajevoÔÇŁ,  Editura Litera, Bucure┼čti, 2010 
18.  Emir Kusturica, op.cit, p.241-242 
19. Svetlana Broz, ÔÇ×Good people in an Evil Time. Portraits of complicity and resistance in the bosnian warÔÇŁ, Editura Laurie Kain Hart, 2002 
20. Ioan Popoiu, op. cit., p.495 
21. Ibidem 
22. Cristescu Florin, ÔÇ×R─âzboiul pentru independen┼úa Croa┼úieiÔÇŁ, 2 iulie 2017
23. BBC, ÔÇ×Srebrenica defender Naser Oric cleared of war crimes in SarajevoÔÇŁ, 9 octombrie 2017 
24. Radu Ciobotea, op. cit., p. 245
25. Ibidem 
26. Apud: Radu Ciobotea, op.cit., p. 248 
27. Idem, p.250-256 
28. Stefano Bianchini, op.cit., p. 171 
29. Ioan Popoiu, op. cit., p.496 
30. Corina Stratulat(editor), Andrew Konitzer, Marko Sosi─Ź, Jovana Marcovi─ç, Igor Bandovi─ç, Marko Vuja─Źi─ç, Simionida Karcaska, Bodo Weber, ÔÇ×EU integration and party politics in the Balkans, European Policy CenterÔÇŁ, septembrie 2014, p. 106 
31. Declara┼úia lui Serge Brammertz, procurorul TPIY, privind hot─âr├órea pronun┼úat─â ├«n dosarul Mladic, 22 noiembrie 2017 
32. TRT, Erdogan a mul┼úumit companiei TRT pentru serialul dedicat vie┼úii lui Alija Izetbegovic, 23 octombrie 2017 
33. Oleg Cojocaru, ÔÇ×Ministerul rus de Externe a acuzat Tribunalul de la Haga de ┬ź politizare ┼či p─ârtinire┬╗ÔÇŁ, 23 noiembrie 2017 
34. Sergio Bianchini, ÔÇ×Problema Iugoslav─âÔÇŁ, Editura All, Bucure┼čti, 2003


|