ÔÇťPrincipeleÔÇŁ lui Machiavelli sau primul tratat modern de politic─â png

ÔÇťPrincipeleÔÇŁ lui Machiavelli sau primul tratat modern de politic─â

Sistemele politice ╚Öi conduc─âtori ai statelor au existat ├«nc─â din Antichitate, relief├ónd nevoia oamenilor de organizare. Unele state au reu╚Öit s─â-╚Öi men╚Ťin─â statutul de mari  puteri (Imperiul Otoman, Imperiul Vene┼úian), ├«n timp ce altele au disp─ârut rapid (Imperiul Mongol). ├Än principal, aceasta s-a datorat ac╚Ťiunilor conduc─âtorilor statului, care aplicau politicile dup─â cum credeau de cuviin╚Ť─â, sau dup─â cum cerea cutuma. Toate acestea se vor schimba dup─â publicarea c─âr╚Ťii ÔÇťPrincipeleÔÇŁ(1532), de c─âtre Niccolo Machiavelli.

Niccolo Machiavelli s-a n─âscut ├«n ora┼čul Floren┼úa, ┼či a tr─âit ├«ntre anii 1469-1527. A fost un diplomat, om politic, filosof ┼či scriitor Italian. Personalitate marcant─â a Rena┼čterii italiene, acesta a scris o serie de lucr─âri printre care amintim Istorii Florentine, M─âtr─âguna, Arta r─âzboiului ┼či veritabilul Principe.

Norme ┼či sfaturi pentru ÔÇťnoul principeÔÇŁ

├Än lucrarea sa, Niccolo Machiavelli, vorbe╚Öte despre cum un principe poate dob├óndi ╚Öi men╚Ťine puterea politic─â.  Contemporani ai lui Machiavelli, dar ╚Öi oameni din zilele noastre, consider─â c─â lucrarea a avut ca scop principal sprijinirea tiraniei unor conduc─âtori precum Cesare Borgia. Totu╚Öi, ├«n lucrarea sa Machiavelli ilustreaz─â ├«n mod clar c─â un conduc─âtor nu este constr├óns de normele morale, dup─â care ├«╚Öi ghideaz─â ac╚Ťiunile oamenii de r├ónd. C├ónd pune ├«n balan╚Ť─â situa╚Ťia de a fi iubit sau de a fi temut de c─âtre supu┼či, autorul florentin precizeaz─â c─â ÔÇťeste mult mai sigur pentru tine s─â fii temut dec├ót iubitÔÇŁ.

portrait of niccolo machiavelli by santi di tito jpg jpeg

├Än ceea ce prive╚Öte preg─âtirea militar─â a principelui, ├«n capitolul XIV g─âsim toate aceste informa╚Ťii. Un suveran trebuie s─â-╚Öi canalizeze toate obiectivele spre ÔÇť╚Ötiin╚Ťa r─âzboiuluiÔÇŁ. Astfel, trebuie s─â ├«nve╚Ťe s─â fie organizat ╚Öi disciplinat, calit─â╚Ťi vitale unui comandant militar. Mai important, subliniaz─â Machiavelli, faptul de a fi implicat permanent ├«n via╚Ťa militar─â, nu numai c─â ├«i men╚Ťine puternici pe principi, dar de multe ori aceast─â activitate ├«i promoveaz─â la aceast─â treapt─â pe oamenii simpli. Demersul autorului ├«n acest capitol se ├«ncheie cu un semnal de alarm─â:Suveranul care nu este capabil de a fi un bun comandant militar, ├«╚Öi va pierde f─âr─â ├«ndoial─â domnia.

├Änsu╚Öirile principelui care ├«┼či men╚Ťine puterea politic─â

├Än concep┼úia  lui Machiavelli, faptul de a fi o persoan─â bun─â, nu este echivalent cu a fi un conduc─âtor bun. Personalitatea principelui trebuie s─â includ─â ╚Öi caracteristici precum viclenia ╚Öi puterea. Astfel, ofer─â exemplul vulpii pentru viclenie, ╚Öi al leului pentru putere.  Acesta nu va fi loial ├«n mod necesar, dac─â aceast─â loialitate amenin┼ú─â s─â ├«l distrug─â. Scopul, conform cuvintelor sale devenite deja proverbiale, este acela de a ob╚Ťine victoria ┼či de a men┼úine puterea, iar mijloacele prin care se urm─âre┼čte acest scop vor fi, oricum, primite cu admira╚Ťie. De-a lungul timpului, aceast─â tehnic─â politic─â a fost interpretat─â ┼či reinterpretat─â dincolo de semnifica┼úia original─â, simplific├óndu-se ├«n fraza:ÔÇ×scopul scuz─â mijloaceleÔÇŁ. 

├Ämpotrivirea ├«n fa╚Ťa sor╚Ťii

Pentru a conferi o aur─â de principe st─âp├ón pe situa╚Ťie, ├«n capitolul XXV, este tratat─â ├«n mod inedit, rela╚Ťia soart─â-oameni. Soarta trebuie s─â fie st─âp├ón─â pe jum─âtate din ac╚Ťiunile noastre, astfel ├«nc├ót s─â lase cealalt─â jum─âtate la latitudinea noastr─â. Astfel, se ├«ncearc─â o separare ├«ntre soart─â ╚Öi faptele oamenilor.

Un exemplu elocvent ├«n acest sens, este scena inunda╚Ťiilor:├Än cazul unei inunda╚Ťii, locuitorii unui sat sunt sorti╚Ťi e╚Öecului (pieirii). Din cauza deznod─âm├óntului, acest eveniment ar fi descris prin sintagmaÔÇťa╚Öa le-a fost soartaÔÇŁ. ├Äns─â, oamenii pot ac╚Ťiona pentru ca soarta s─â nu fie a╚Öa crud─â.Astfel, ei pot preveni inunda╚Ťiile dac─â ridic─â diguri, z─âgazuri etc. care s─â ├«i apere din calea naturii dezl─ân┼úuite.

Bibliografie:

Niccolo Machiavelli, ÔÇ×PrincipeleÔÇŁ, Editura ╚śtiin╚Ťific─â, Bucure╚Öi, 1960

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cine-este-niccolo-machiavelli-i-ce-i-dator-m

http://revistascena.ro/performing-arts/eseu/machiavelli-i-principele-jucator