Povestea Oraşului de Floci, locul unde s-a născut domnitorul Mihai Viteazul

Vestigiile uneia dintre cele mai înfloritoare aşezări medievale vor fi reabilitate şi vor deveni un punct de atracţie pentru turişti. Aici, în oraşul dispărut de lângă localitatea ialomiţeană Giurgeni, s-a născut în anul 1558 domnitorul Mihai Viteazul.

Oraşul de Floci a avut un rol important în istoria economică şi politică a statului medieval din Ţara Românească – conform documentelor istorice, cele mai importante lucruri care se vindeau în singurul oraş medieval din Bărăgan erau blănurile de animale. Unica aşezare urbană din estul Câmpiei Române, în cursul secolelor XIV-XVIII a avut o importanţă strategică în controlul graniţei de est a ţării.

„Mihail Viteazul a avut o legătură directă cu Oraşul de Floci, conform cronicilor lui Ştefan Samuscovi, un cronicar luat la Curte de Mihai Viteazul în momentul în care a trecut în Transilvania, care consemnează următoarele lucruri: Măriei Sale îi plăcea întotdeauna să spună că este din oraşul de la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, adică de la Oraşul de Floci. Îi mai plăcea să spună că mama lui este de aici şi o chema Tudora. Atât el, cât şi mama sa erau nişte oameni bogaţi şi se îndeletniceau cu comerţul. Despre Mihai Viteazul sunt scrise foarte multe lucrări, iar pe cei neîncrezători îi invit să le citească“, a explicat Florin Vlad, managerul Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Lână de oaie şi piei de capră, bovine şi porcine erau mărfurile cele mai căutate în acea perioadă, care se tranzacţionau în aşezarea din Bărăgan. Deşi era un oraş medieval înfloritor, de multe ori, locuitorii au avut parte de conflicte militare care făceau pagube însemnate.

Pe parcursul a mai multor secole, oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ. Abia în 1976, un colectiv de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie întreprinde săpături în vatra oraşului. Imediat după 1990, locul ajunsese o ruină.

Printre ultimele descoperiri arheologice se află şi cele din campania anului 2017, când specialiştii au scos la iveală ruinele unei clădiri administrative din Evul Mediu. Construcţia, de peste 100 de metri pătraţi, avea ziduri groase din cărămidă şi acoperişul din olane. Era împărţită în trei încăperi unde îşi desfăşura activitatea Sfatul orăşenesc alcătuit din 12 pârgari. Aceştia erau aleşi de târgoveţi din rândul celor mai buni negustori şi meseriaşi, oferindu-li-se puterea de a judeca neînţelegerile dintre locuitorii oraşului şi de a oficializa vânzările şi cumpărările ce aveau loc pe teritoriul aşezării. 

Descoperirea contribuie la întregirea imaginii de ansamblu asupra aşezării de la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, ca important centru comercial al Ţării Româneşti în secolul al XV-lea. Edificiul adus la lumină de arheologi este cu atât mai important cu cât aici, în oraşul dispărut de lângă Giurgeni, s-a născut în 1558 domnitorul Mihai Viteazul. Parcul arheologic de la Giurgeni se întinde pe 7 hectare, loc unde pot fi admirate vestigiile unor biserici, ateliere de prelucrarea osului şi locuinţe medievale.

Campania anului 2017 a adus descoperiri importante care demonstrează importanţa acestui oraş medieval. Astfel, în urmă cu patru ani, aici a fost investigat un edificiu civil de mari dimensiuni, 14,80 x 6,80 metri, cu fundaţii din piatră, ce a avut cel puţin două etape de refacere.

„Tehnica de construcţie, maniera îngrijită de lucru denotă importanţa deosebită a acestei construcţii, a cărei funcţionalitate o punem în legătură cu întrunirile pe care le avea conducerea autonomă a oraşului. Materialul ceramic şi întreg inventarul arheologic sunt destul de rafinate, fiind indicii care ne sugerează prezenţa unor boieri de vază, oameni care aveau o anumită stare materială şi socială, importanţi în hotărârile oraşului, administrative şi fiscale, de organizare, ei reprezentau oraşul în raport cu domnul“, spune Dana Mihai, responsabil ştiinţific al Şantierului Arheologic Oraşul de Floci.

Documentele care au fost scrise în această reşedinţă, în secolul al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, ne indică faptul că această construcţie era foarte importantă şi pune pe harta oraşului un rost administrativ foarte important. Construcţii de zidărie nu au mai fost descoperite în Oraşul de Floci de aproximativ 30 de ani.

I

Monumentul istoric Oraşul de Floci va fi modernizat cu aproximativ 13 milioane de lei, prin grija autorităţilor judeţene, care doresc astfel să reînvie zona şi să atragă cât mai mulţi vizitatori. Consiliul Judeţean Ialomiţa a semnat contractul de achiziţie publică pentru proiectul de reabilitare şi punere în valoare a monumentului istoric. Reabilitarea face parte dintr-o serie de trei proiecte pe zona de cultură şi reabilitare a patrimoniului cultural, respectiv biserica de lemn din zona Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia şi conacul Bolomey de la Cosâmbeşti, lucrări care, în prezent, sunt în desfăşurare.

Astfel, în următorii doi ani, până în luna martie 2023, aici se vor restaura şi consolida ruinele edificiului cu contraforturi, cele ale bisericii, vor fi înfiinţate drumuri de legătură între toate obiectivele sitului şi o platformă de observaţie în punctele înalte ale acestuia.

De asemenea, se vor construi pavilioane închise sau deschise, muzeul va fi dotat cu vitrine necesare expunerii obiectelor arheologice descoperite în sit, dar şi cu sisteme de iluminat pentru punerea în valoare a patrimoniului mobil.

În plus, vor fi amplasate panouri explicative, de informare, pentru fiecare monument în parte, panouri de direcţionare, va fi asigurat iluminatul public arhitectural, va fi realizat un drum colector, va fi reamenajat accesul existent în dreptul bazei de cercetare şi expunere muzeală, se vor face amenajări peisagistice şi sistematizare verticală, va fi delimitat situl arheologic, va fi îndiguit firul de vale ce se suprapune vechiului curs al râului Ialomiţa, cu scopul conservării patrimoniului arheologic.

Totodată, vor fi construite poduri/pasarele de traversare a firului de vale, vor fi dotate cu mobilier urban, se va construi un punct de belvedere spre zona declarată sit Natura 2000 şi spre situl arheologic şi vor fi realizate pavilioane expoziţionale cu platforme de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi cu trepte de acces.