Povestea exilului portughez al regelui Carol al II-lea: Viața în vila „Mar y Sol” din Estoril
Regimul monarhic autoritar, inaugurat de Carol la 10 februarie 1938, s-a prăbușit în primele zile ale lunii septembrie 1940. În dimineața zilei de 7 septembrie, la ora 3, Carol al II-lea pleca în exil din gara Băneasa, însoțit de Elena Lupescu, cu un tren special, compus din 12 vagoane.
Nu se știe exact ce a luat Carol al II-lea la plecarea în exil, însă mai multe surse confirmă că regele a încărcat în tren bunuri de valoare. Ajuns în Elveția, Carol a poposit cu Elena Lupescu la Lugano. S-au îndreptat, apoi, către Portugalia. În Spania, însă, din ordinul lui Franco, au fost siliți să se instaleze la Sitges, o stațiune lângă Barcelona, de unde au fugit în martie 1941, temându-se de extrădare. Ajunși în Portugalia, s-au îmbarcat pe un pachebot american cu destinația Cuba. După un periplu prin Caraibe, Carol și Duduia s-au așezat, până în vara lui 1944, la Ciudad de Mexico. La începutul anului 1945, Carol al II-lea și Elena Lupescu au sosit la Rio de Janeiro.
Căsătorit civil din iulie 1947 cu Elena Lupescu, Carol a primit permisiunea autorităților portugheze să se stabilească la Estoril, în octombrie același an, după aproape trei ani de așteptare la Rio de Janeiro.
În vila „Mar y Sol” din Estoril, în vara lui 1949, a avut loc cununia religioasă a cuplului, într-o dublă ceremonie, în cursul căreia s-a căsătorit și Ernest Urdăreanu, controversata mână dreaptă a regelui, cu Monique Urdăreanu, cea care avea să moștenească vila, la moartea Elenei Lupescu, în 1977.
La două luni după instalarea la Estoril, fostul suveran român a primit vestea abdicării regelui Mihai. Reacția din însemnările sale zilnice indică prăbuşirea oricărei umbre de speranţă de a mai reveni la putere:
„M-a apucat o furie auzind această ştire; cine dracul l-a pus pe Mihăiţă să se întoarcă, ca, după o săptămână, să plece în condiţiile cele mai urâte şi dând către popor o proclamaţie ruşinoasă. Nu numai că abdică pentru el şi urmaşii săi, dar spune, în proclamaţie, că lasă poporului grija de a-şi alege felul cum doreşte să fie guvernat, considerând că monarhia este un obstacol serios în calea dezvoltării democratice a Ţării. Mă sufocă ideea că fiul meu, ca suveran, să poată să-şi puie iscălitura sub un document astfel redactat”.
De la părăsirea tronului, la 6 septembrie 1940, și, a doua zi, a țării, într-un tren urmărit și atacat, în drum spre granița iugoslavă, de legionari, Carol căutase permanent motive pentru a-și hrăni iluzia întoarcerii.
În alegerea Portugaliei ca loc de exil au contat nu doar neutralitatea ei, regimul lui Salazar și poziţia geografică prielnică părăsirii Europei în caz de pericol. Casa Regală a României era, de la urcarea pe tron a lui Ferdinand, înrudită cu dinastia portugheză de Braganca. Mama regelui Ferdinand, infanta Antonia, fusese fiica reginei Maria a II-a a Portugaliei. Aşadar, Carol al II-lea era strănepotul familiei domnitoare la Lisabona până la începutul secolului al XX-lea, dinastie înrudită, prin căsătoria bunicilor săi, cu Casa de Habsburg.
„Rei Carol” al României a locuit în vila „Mar y Sol” din Estoril timp de cinci ani, până la sfârșitul brusc, la 4 aprilie 1953, intervenit în urma unui atac de cord.
În 2003, rămăşiţele regelui Carol al II-lea au fost repatriate şi înhumate într-o capelă în curtea mănăstirii din Argeş, Regele Mihai neparticipând la ceremonie. Familia Regală a României a dorit reînhumarea osemintelor regelui în Noua Catedrală din Curtea de Argeș, eveniment care a abut loc la 9 martie 2019.
Pe 9 martie 2019, la TVR1, în ziua reînhumării Regelui Carol al II-lea, emisiunea „Ora Regelui” a spus povestea exilului portughez al regelui Carol al II-lea (video jos).
