Porcul ├«n co┼čciug ┼či fasolea de trei feluri: strategii de supravie┼úuire ├«n timpul ocupa┼úiei germane jpeg

Porcul ├«n co┼čciug ┼či fasolea de trei feluri: strategii de supravie┼úuire ├«n timpul ocupa┼úiei germane

Imaginea nefardat─â a Bucure╚Ötilor acelor ani scoate la iveal─â scene dramatice, care au ├«n prim-plan lupta pentru subzisten╚Ť─â. O mare parte din popula╚Ťie este pauperizat─â peste noapte, mai ales c─â ├«n acea perioad─â b─ârbatul cap de familie ╚Öi unic aduc─âtor de venituri ├«ntr-o gospod─ârie, ├«n cele mai dese cazuri, era mobilizat.

Sfânta Pâine.

P├óinea a fost alimentul de baz─â ├«n timpul ocupa╚Ťiei pentru majoritatea popula╚Ťiei urbane ÔÇô la sate era interzis─â comercializarea sa, fiind ├«nlocuit─â cu o ra╚Ťie de 500 grame de m─âlai de persoan─â. Cozile din fa╚Ťa magazinelor de panifica╚Ťie au fost endemice, de multe ori cantitatea disponibil─â nefiind suficient─â pentru to╚Ťi doritorii. A╚Öa se ├«nt├ómpl─â ├«n vara lui 1918, c├ónd situa╚Ťia ajunge intolerabil─â, fiind raportat─â premierului Alexandru Marghiloman: ÔÇ×Nu g─âsesc dec├ót pl├óngeri: lips─â de p├óine; se fur─â chiar asupra ra╚Ťiei reduse; solda╚Ťii germani, unguri, etc. ╚Ťin r├óndul sau trec direct la brutari, iau un sac cu p├óini ╚Öi ceilal╚Ťi nu mai au nimic, ÔÇô dar prin ├«mprejurimi se g─âse╚Öte p├óine cu un leuÔÇŁ. Administra╚Ťia german─â a impus pre╚Ťuri maximale accesibile ╚Öi a ├«ncercat tot timpul s─â g─âseasc─â formula surogat ideal─â. Pe 4 februarie 1917 se anun╚Ť─â prima cartelare a p├óinii, fiind reglementate ╚Öi pre╚Ťul sau greutatea: 440 grame ÔÇô 15 bani; 300 grame ÔÇô 10 bani; 140 grame ÔÇô 5 bani.  

Spre sf├ór╚Öitul perioadei de ocupa╚Ťie, p├óinea se dorea a fi ├«nlocuit─â cu pesmetul, acesta, ce-i drept, fiind preparat din f─âin─â integral─â. ├Äns─â costul unui kilogram, 20 lei, era aproape prohibitiv pentru clientul de r├ónd.

├Än loc de p├óine surogat, unii prefer─â m─âm─âliga, dar nici m─âlaiul nu e marf─â acesibil─â, cum ne demonstreaz─â Vasile Cancicov: ÔÇ×Personal, am umblat din pr─âv─âlie ├«n pr─âv─âlie, din hal─â ├«n hal─â, ca s─â cump─âr pu╚Ťin m─âlai ╚Öi de 10 zile ├«nc─â n-am reu╚Öit s─â g─âsescÔÇŁ. ├Än prim─âvara lui 1918, cantitatea de m─âlai permis de cartele scade de la 750 de grame la 500. Aprovizionarea cu f─âin─â de gr├óu a Bucure╚Ötilor s-a realizat ini┼úial prin moara ÔÇ×ZehenderÔÇŁ, ├«n timp ce necesarul trupelor era suportat prin manutan╚Ť─â militar─â. Dup─â aceea, a fost ├«ncredin╚Ťat─â unor panificatori de╚Ťin─âtori de mori moderne: Sternbach, Schwartz, Zentler, Pauker ╚Öi Simmons. 

 ÔÇ×E o mare lips─â de alimente. Nem┼úii car─â ├«n fiecare zi, car─â cumplit. Gr├óne, vite mari, vite mici, untur─â, uleiuri vegetale, unt, p─âs─âri t─âiate, f─âin─â, ou─â, l├ón─â, fier, bronz, s─âpun, coloniale, conserve. Trenuri ├«ntregi pornesc, zi ┼či noapte, spre Germania. M├ónc─âm fasole de trei feluri, ca s─â avem iluzia unei varia┼úii. Fasole fiart─â, iahnie ┼či sleit─â. P├óinea nu se poate defini. Are un gust vag de m─âlai muced, de paie umede ┼či de magazie igrasioas─â. Fug pe la to┼úi b─âcanii pe care-i cunosc, s─â cap─ât c├óte o pung─â de m─âlai. N─âdejdea e la m─âm─âlig─â. Din c├ónd ├«n c├ónd, mai prind c├óte o bucat─â de carne, adus─â prin contraband─â la Bucure┼čti. Nem┼úii au instalat posturi de control la toate barierele ora┼čului. Dar nimeni nu poate dejuca iste┼úimea dob├óndit─â prin veacuri de ├«ncerc─âri a ┼ú─âranului rom├ón.  
Porcul e a┼čezat ├«n co┼čciug, unde face de-a binelea pe mortul. ┼×i co┼čciugul a┼čezat ├«n c─âru┼ú─â. Bocitoarele satului ├«nso┼úesc cortegiul. M─âcelarii sunt ┼či ei al─âturi, tri┼čti la g├óndul c─â pot s─â piard─â paralele investite ├«n defunct dac─â sunt prin┼či. C├óte un trec─âtor salut─â impresionat. Armata german─â salut─â ┼či ea. A┼ča izbutesc ┼či eu s─â m─â ├«nfrupt uneori cu un kil sau dou─â din cartea r─âposatuluiÔÇŁ. 
(Ion Valjan, Cu glasul timpului. Amintiri, Editura Humanitas, Bucure┼čti, 2013) 

Cele 18 plicuri ale familiei Giurescu.

Unii dintre bucure┼čtenii r─âma┼či ├«n Capitala ocupat─â au fost foarte prev─âz─âtori, precum familia istoricului Constantin Giurescu. Acesta adunase cele c├óteva salarii oferite anticipat de c─âtre autorit─â╚Ťile rom├óne ├«nainte de retragerea lor ├«n Moldova, plus alte sume provenite din ├«mprumuturi, totalul ├«mp─âr╚Ťindu-l ├«n 18 p─âr╚Ťi egale, puse ├«n tot at├ótea plicuri, reprezent├ónd rezervele afectate num─ârului de luni preconizate de istoric pentru durata r─âzboiului.  


1 3 jpg jpeg

Contribu╚Ťia doamnei Giurescu la crearea mecanismului de supravie╚Ťuire familial a fost la fel de important─â: ÔÇ×mama avea o lad─â de zah─âr de 25 de kg ╚Öi vreo trei cutii de c├óte 5 kg fiecare ÔÇô rememoreaz─â fiul s─âu, istoricul Constantin C. Giurescu. Ne-a declarat ├«ns─â c─â nu d─â niciun dram nem╚Ťilor. ╚śi pentru ca s─â nu contravin─â ordonan╚Ťei Kommandaturii, care pretindea ca ╚Öi celelalte ordonan╚Ťe, c─â ne├«ndeplinirea dispozi╚Ťiilor se va pedepsi cu ╚Öase luni ├«nchisoare sau 3000 de lei amend─â sau ambele ├«mpreun─â ÔÇô a hot─âr├ót ca s─â transforme ├«ntreaga cantitate, minus cele 5 kilograme premise, ├«n sirop. ╚śi astfel, timp de o zi ├«ntreag─â s-a procedat la transformarea acestei provizii ╚Öi turnarea ei ├«n sticle. La ceaiul de diminea╚Ť─â, ├«n loc de zah─âr puneam siropÔÇŁ.

Rarităţi: carne, zahăr, unt, lapte.

Procurarea alimentelor devine foarte anevoioas─â pentru toat─â lumea. Afar─â de ra╚Ťionalizarea p├óinii, ╚Öi alte alimente de baz─â au fost distribuite pe cartel─â. ├Än privin╚Ťa c─ârnii, de exemplu, ajuns─â ╚Öi a╚Öa o ÔÇ×legend─âÔÇŁ, dup─â cum noteaz─â Vasile Cancicov, bucure╚Ötenii trebuie s─â se mul╚Ťumeasc─â cu 220 de grame pe s─âpt─âm├ón─â, p├ón─â la 1 aprilie 1917, dup─â aceast─â dat─â ra╚Ťia reduc├óndu-se la 150 grame s─âpt─âm├ónal.  

Zah─ârul trebuia por╚Ťionat pe cap de familie: 1 kg pe lun─â; acesta era produs doar la fabrica ÔÇ×ColentinaÔÇŁ, distrus─â ├«nainte de predarea Bucure╚Ötilor, dar ref─âcut─â mai apoi de germani. Iar untul era, de asemenea, cartelat ÔÇô ├«n epoc─â era ingredient indispensabil al sosurilor de tot felul. Dar ╚Öi a╚Öa e de neg─âsit. Laptele, la r├óndul lui, a fost pus ├«n v├ónzare numai pe cartel─â, singurii beneficiari fiind copiii, b─âtr├ónii ╚Öi bolnavii spitaliza╚Ťi. ├Än cofet─ârii sau alte locante, era disponibil numai ├«ntre orele 7-9. Magazinele se ├«nchideau la 7 seara, consumul curentului electric fiind ╚Öi acesta limitat, civilii fiind nevoi╚Ťi a se mul╚Ťumi cu un kilowatt de persoan─â pe s─âpt─âm├ón─â.

P├óine m├ónjit─â cu mu┼čtar ÔÇô ┼či sugestii cinice pentru consumul c─ârnii de cioar─â ┼či a trifoiului.

Nici nu e bine cucerit Bucure┼čtiul, evoc─â ambasadorul SUA ├«n Rom├ónia la acea vreme, A. Vopicka, c─â 7.000 de femei din Capital─â fac o pl├óngere la Lega╚Ťia american─â prin care cer s─â fie asistate, declar├óndu-se ├«n imposibilitate de a-╚Öi putea procura cele necesare subzisten╚Ťei. Sensibilizat de aceste cazuri dramatice, diplomatul ├«ncearc─â s─â le ajute, dar, pentru o solu╚Ťie pe termen lung, apeleaz─â la administra╚Ťia de ocupa╚Ťie, dup─â ce P.P. Carp refuz─â s─â intervin─â, invoc├ónd motive de ...v├órst─â. Autorit─â╚Ťile germane expediaz─â problema, oferind doamnelor cu pricina ajutoare b─âne╚Öti ├«ntre 3 ╚Öi 13 lei de persoan─â. De altfel, o ordonan╚Ť─â ├«ncearc─â s─â dea iluzia unei clarific─âri a problemei, stabilind ca limitele acestor ajutoare se situau ├«ntre 25 de lei pentru un major ╚Öi 15 lei pentru un copil sub 14 ani. 


1 2 jpg jpeg

Pia Alim─âne╚Öteanu ├«╚Öi aminte╚Öte c─â o ÔÇ×doamn─â de bun─â condi╚ŤieÔÇŁ a venit s─â-i cear─â ajutorul, dup─â o lun─â de suplicii, ├«n care singura sa hran─â au constituit-o p├óinea, usturoiul ╚Öi ceapa. Magazinele alimentare, de multe ori, r─âm├ón neaprovizionate, iar ceea ce mai r─âm├óne prin rafturi sunt m─ârfuri scumpe ╚Öi de proast─â calitate. Un alt martor a vremii ├«╚Öi aminte╚Öte c─â b─âc─âniile etalau ├«ntr-o vreme doar mu╚Ötar, ÔÇ×o combina╚Ťie oribil─â ╚Öi la vedere ╚Öi la gustÔÇŁ, ╚Öi pesme╚Ťi. Alt produs alimentar accesibil l-au reprezentat pastele f─âinoase. Toamna, se mai g─âseau ╚Öi prune.

Chiar ╚Öi lumea bun─â, dac─â la ├«nceput aproape c─â nu resimte penuria alimentar─â, spre finalul perioadei de ocupa╚Ťie ajunge s─â se mul╚Ťumeasc─â chiar ╚Öi cu p├óine ÔÇ×m├ónjit─âÔÇŁ cu mu╚Ötar. Un apropiat al lui Marghiloman, economistul Gh. M. Dobrovici, prime╚Öte ÔÇ×dou─â ╚ÖunciÔÇŁ din partea colonelului Albert, sensibilizat de lacrimile de disperare v─ârsate de acesta. ├Än pres─â apar acum ╚Öi articole ce ├«ncearc─â s─â fac─â propuneri extravagante pentru gusturile culinare ale rom├ónilor; astfel, ziaristul Alexandru Ciurcu, ├«n publica╚Ťia proprie, ÔÇ×AgrarulÔÇŁ, recomanda consumul c─ârnii de cioar─â sau a trifoiului, pe care ├«l prezint─â ca av├ónd acelea╚Öi calit─â╚Ťi precum spanacul. ├Ändemnul cuprindea ╚Öi o doz─â de cinism apreciabil─â, ziaristul fiind posesorul uneia din cele mai moderne ╚Öi performante ferme din Muntenia.

ÔÇ×9 iunie 1917
Ni se rechizi╚Ťioneaz─â ╚Öi o cot─â din ou─âle de la g─âini, ca ╚Öi cum toate ou─â zilnic. G─âinile au fost num─ârate ╚Öi, fiec─âreia, i s-a pus un inel la picior cu num─ârul respectiv trecut ├«ntr-un catalog. Azi au venit s─â ridice 20 de ou─â. Din fericire le preg─âtisem de diminea╚Ť─â, ├«ntre ele pun├ónd vreo zece de la clo╚Ötile noastre ╚Öi de la vecini. Parc─â o s─â ╚Ötie c─â sunt de la mine, c─âci ei le pun de-a valma ├«ntr-un co╚Öule╚Ť. C├ót─â prevedere au germanii ╚Öi c├óte n─âscociri le d─â ├«n g├ónd! Bietele g─âini, mirate, toat─â ziulica ├«╚Öi ciugulesc piciorul.
De aceea recurgem ╚Öi noi la fraude ca s─â mai avem dreptul s─â t─âiem vreo g─âin─â. Astfel, una moart─â a trecut din cas─â ├«n cas─â ╚Öi dus─â la comandatur─â. Am ├«mprumutat-o ╚Öi eu ╚Öi am pus-o de cu sear─â ├«n cotinea╚Ť─â. De diminea╚Ť─â am profitat de ocazie c─â era ordonan╚Ťa neam╚Ťului prin curte ca s─â deschid─â Iordache cotinea╚Ťa ├«n fa╚Ťa lui ╚Öi ├«n prezen╚Ťa mea ca s─â ridic ou─âle. Ne-am mirat cu to╚Ťii g─âsind-o moart─â. L-am rugat pe el s-o duc─â la comandatur─â, eu ne╚Ötiind unde trebuie ├«nregistrat─â moartea ei.
Am opinat s─â stop─âm ac╚Ťiunea s─â nu bage ╚Öi ei de seam─â c─â este una ╚Öi aceea╚Öi g─âin─â. Am ├«nscris la revizie 16 g─âini, pentru c─â ╚Öase le-am ascuns ├«n pod, a╚Öa c─â din avutul nostru a trebuit s─â recurgem la fraude ca s─â putem m├ónca ╚Öapte g─âini.
Ieri, fiind la comandatur─â pentru a ├«ntreba dac─â nu mai am o scrisoare din ╚Ťar─â, c─âci veniser─â c├óteva, a venit o nenorocit─â de femeie cu 14 ou─â. Un comisar le ia ╚Öi cum erau proaspete, trei se sp─ârseser─â. ┬źEi, ei ÔÇô exclam─â neam╚Ťul ÔÇô alle sind caput┬╗. Femeia, care ╚Ötia c─â erau proaspete, se revolt─â ╚Öi, adres├óndu-mi-se, ├«mi spune: ┬źVai de mine, cuconi╚Ť─â, cum s─â put─â c─â doar sunt de trei zile ouate!┬╗ C├ót eram de m├óhnit─â v─âz├ónd cum se ia ╚Öi s─âracului hrana zilnic─â de la gur─â, am r├ós totu╚Öi. Acas─â am povestit la ai mei ├«nt├ómplarea ╚Öi to╚Ťi au f─âcut hazÔÇŁ.
(Elena Negrescu, Jurnal de r─âzboi. 1916-1918, Editura Detectiv, Bucure┼čti, 2006)

 Culmea lipsei: pr─âjituri cu fasole.

Alimentul de baz─â al perioadei a fost fasolea, care a ajuns s─â fie g─âtit─â ├«n toate felurile posibile; Virgil Dr─âghiceanu pretinde c─â o cafea turceasc─â o con╚Ťinea obligatoriu ca ingredient, la fel ╚Öi preten╚Ťiosul ÔÇ×marghilomanÔÇŁ. De asemenea, devenise indispensabil─â pentru dulciurile de tot felul, torturi sau pr─âjituri. Chiar ╚Öi a╚Öa, unii g─âsesc motive de mul╚Ťumire: ÔÇ×Copiii crescuser─â ├«ntre timp ca plantele tinere ╚Öi erau gra╚Öi ╚Öi trandafirii, de╚Öi fuseser─â hr─âni╚Ťi, de la intrarea germanilor, mai mult cu fasole, ceap─â ╚Öi m─âm─âlig─â. Hrana aceasta le priiseÔÇŁ. 

Dulciurile de tot felul au ajuns aproape s─â fie prohibite, folosirea zah─ârului sau a ou─âlor ajung├ónd s─â fie reglementat─â prin ordonan╚Ť─â ÔÇô o birocra╚Ťie cu viziune farmaceutic─â vizeaz─â cantit─â╚Ťile ╚Öi ingredientele re╚Ťetelor ╚Öi zilele permise pentru g─âtirea acestora.


1 jpg jpeg

Fenomenul cer╚Öetoriei ia o amploare f─âr─â precedent, pe care ├«l surprind mul╚Ťi martori ai vremii, apelul la mila public─â fiind f─âcut, de multe ori, ╚Öi de c─âtre persoane neobi╚Önuite p├ón─â atunci cu lipsurile materiale. C─âr╚Ťi po╚Ötale emise de autorit─â╚Ťile de ocupa╚Ťie surprind ╚Öi ele acest fenomen, cu mali╚Ťie, ca parte a unei imagini de col╚Ť balcanic nesupus civiliza╚Ťiei. Unul dintre semnele pauperiz─ârii unei p─âr╚Ťi importante a popula╚Ťiei bucure╚Ötene e ╚Öi apari╚Ťia ├«nc─âl╚Ť─âmintei cu talp─â de lemn, a c─âror confec╚Ťionare devine o activitate comun─â pentru me╚Öterii cizmari ai vremii; ├«ntr-o reclam─â, o firm─â de profil pretindea c─â produce t─âlpi de lemn ÔÇ×flexibile ╚Öi articulateÔÇŁ. Fenomenul datora, mai ales, lipsei acute a pielii, care a fost supus─â rechizi╚Ťiilor.

Contrabanda cu alimente: inventivitate la cote maxime.

Penuria alimentar─â a generat c─âutarea de solu╚Ťii extreme pentru asigurarea num─ârului de calorii zilnice. Una dintre cele mai originale metode de ├«n╚Öelare a vigilen╚Ťei cerberilor de la intrarea ├«n ora╚Ö ÔÇô p─âtrunderea de alimente de provenien╚Ť─â rural─â ├«n ora╚Öe era interzis─â, f─âr─â autorizarea autorit─â╚Ťilor militare ÔÇô a fost n─âscocit─â de c─âtre un l─âptar din Afuma╚Ťi, care a pus ├«n scen─â o ├«nmorm├óntare butaforic─â, ├«n sicriu fiind introdus─â o bovina t─âiat─â; so╚Ťia acestuia ÔÇ×boceaÔÇŁ ├«n spatele ÔÇ×cortegiuluiÔÇŁ. Stratagema, se pare, a fost descoperit─â p├ón─â la urm─â, iar protagoni╚Ötii amenda╚Ťi.  

Alte ├«ncerc─âri ├«ndr─âzne╚Ťe s-au derulat sub forma improviz─ârii de nun╚Ťi, botezuri sau cumetrii. Printre cele mai eficiente metode, uzitate predilect de femei, s-a num─ârat simularea sarcinii ╚Öi ascunderea produselor alimentare sub haine. Anibal Stoenescu, comisar de poli╚Ťie, pretinde c─â agentul cel mai potrivit de contraband─â alimentar─â era l─âptarul, care putea foarte u╚Öor dosi buc─â╚Ťi de carne pe fundul bidonului cu lapte.

Dar cel mai sigur mod prin care vigilen╚Ťa santinelelor de la intr─ârile urbane era adormit─â o reprezenta mita. Acest fenomen a devenit o obi╚Önuin╚Ť─â ├«n acei ani, mul╚Ťi ├«nal╚Ťi deciden╚Ťi militari germani pl├óng├óndu-se de coruperea moral─â a solda╚Ťilor din subordine ├«n timpul ╚Öederii ├«n Capital─â.

Acest text a ap─ârut ├«n Historia Special nr. 16, disponibil─â acum ├«n format digital, pe paydemic.com 


Cump─âr─â Acum