Planul Naţional de Restaurare în 2012   Joc politic sau o nefericită distribuire a fondurilor pentru restaurare? jpeg

Planul Naţional de Restaurare în 2012 - Joc politic sau o nefericită distribuire a fondurilor pentru restaurare?

Am ├«ncercat ├«ntotdeauna s─â vedem patrimoniul de pe teritoriul Rom├óniei ca pe un tot unitar, un bun cultural comun, care ne ofer─â o pozi┼úie distinct─â ├«n cadrul culturii europene. Din acest motiv, prezentarea obiectivelor de patrimoniu ├«n paginile revistei noastre nu a ┼úinut ┼či nici nu va ┼úine cont vreodat─â de criterii politice, etnice sau de alt─â natur─â, ├«n m─âsur─â s─â avantajeze/discrimineze pe unele sau pe celelalte. Ridicate de rom├óni, evrei, greci, unguri, germani, turci, ru┼či sau de alte popula┼úii, cl─âdirile istorice ale Rom├óniei de azi ├«ntregesc un pitoresc ce ar trebui s─â fie o adev─ârat─â carte de vizit─â. Totu┼či, la prima vedere, ceva le desparte:finan┼úarea.

Planul Na┼úional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul Rom├óniei poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ┼ú─ârii. Potrivit legii, Ministerul Culturii, ├«n baza unor recomand─âri f─âcute de Institutul Na┼úional al Patrimoniului, ├«ntocme┼čte o list─â a monumentelor ce urmeaz─â a fi finan┼úate, ┼úin├óndu-se cont de dou─â principii de baz─â:stadiul de degradare ┼či importan┼úa cl─âdirii.

Dar, a┼ča cum am mai ar─âtat ┼či ├«n alte cazuri, se pare c─â aceste criterii, absolut normale ┼či legale, nu sunt singurele. Ne oprim, de data aceasta, ├«n jude┼úul Bihor.

Stop-cadru:judeţul Bihor

Pentru aceast─â regiune, prin Planul Na┼úional de Restaurare (P.N.R.), s-a alocat pentru anul acesta un total de 705.750 lei pentru cinci obiective de patrimoniu:Cetatea Oradea, Castelul Stubenberg ┼či trei biserici (Abram, Parhida ┼či Fughiu). Prin intermediul acestei rubrici am mai c─âl─âtorit cu ochii min┼úii prin jude┼úul Bihor, prezent├ónd cu alte ocazii starea deplorabil─â ├«n care se afl─â mai multe castele ┼či conace ungure┼čti, hotelul Parc, precum ┼či numeroase biserici de lemn:C─âp├ólna, Cociuba Mic─â, Du┼če┼čti, Hinchiri┼č, Hotar ┼či Gheghie. Ultimele dou─â fac parte, din fericire, dintr-un proiect transfrontalier, coordonat de Direc┼úia de Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Bihor, ┼či urmeaz─â a fi restaurate. Aceste biserici din lemn-pe care Ministerul Culturii nu le-a considerat demne de a fi finan┼úate prin Planul Na┼úional de Restaurare-sunt ├«ncadrate at├ót la categoria A (importan┼ú─â na┼úional─â), c├ót ┼či la categoria B (importan┼ú─â local─â). Aceasta, spre deosebire de mai norocoasele biserici de la Abram, Fughiu ┼či Parhida, care apar┼úin doar ultimei categorii, fapt ce, din punct de vedere legislativ, constituie un factor important de diferen┼úiere. Gradul de degradare, ca ├«n cazul celor mai multe dintre monumentele istorice din Rom├ónia, este cel pu┼úin comparabil.

Click aici pentru mai multe fotografii:

image

Totu┼či, ce au ├«n comun cele trei biserici care sunt incluse ├«n P.N.R., dincolo de criteriile cerute de lege? Toate apar┼úin comunit─â┼úilor maghiare. Celelalte pe care le aminteam, construite din lemn, un material cu mult mai perisabil dec├ót piatra, ┼či care sunt fie enumerate mai sus (C─âp├ólna, Cociuba Mic─â, Du┼če┼čti, Hinchiri┼č, Hotar, Gheghi), fie cuprinse ├«n acest articol la capitolul monumente uitate, au ┼či ele ceva ├«n comun:apar┼úin comunit─â┼úilor rom├óne┼čti, ├«n marea majoritate de confesiune ortodox─â. Acestea fiind spuse, vrem s─â credem totu┼či c─â a fost vorba doar de o nefericit─â ┼či aleatorie ├«mp─âr┼úire a fondurilor din Planul Na┼úional de Restaurare ┼či c─â identitatea multicultural─â, care se promoveaz─â pe toate canalele, este respectat─â ┼či de cei care fac ┼či pun ├«n aplicare legile. Vrem s─â credem c─â xenofobia ┼či ┼čovinismul sunt sentimente exprimate doar de cei care tr─âiesc ├«ntr-un trecut ├«n care izolarea era pus─â la loc de cinste. ├Än plus, credem c─â prin faptul c─â ├«n Rom├ónia se poate propune ┼či numi un Ministru al Culturii de o alt─â etnie dec├ót cea majoritar─â, nu este doar un joc politic, ci ┼či o dovad─â de deschidere c─âtre multiculturalism.

Loca┼čurile l─âsate uit─ârii ├«n jude┼úul Bihor. Pe ele de ce nu le restaur─âm?

Pe lângă suratele norocoase, care primesc banii pentru restaurare, sunt celelalte din judeţ;le inventariem în cele ce urmează.

Biserica ÔÇ×Adormirea Maicii Domnului" din Cop─âceni, comuna S├ómb─âta, a fost construit─â ├«n secolul al XVII-lea ├«ntre satele Cop─âceni ┼či Vintere ┼či a fost mutat─â pe locul actual ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea. Planul se aseam─ân─â cu o corabie, dar interesant este ┼či modul de construire a absidei, prin decro┼čarea peretelui sudic. Linia strea┼činei urmeaz─â ├«ntocmai linia pere┼úilor, care sunt construi┼úi din sc├ónduri de gorun, ├«mbinate ├«n linii ce se ├«ntretaie sau se ├«ntrep─âtrund ┼či legate la col┼úuri ├«n ÔÇ×c├órlig" cu crest─âturi complicate. Portalul este ornamentat cu cercuri ┼či semicercuri ├«nl─ân┼úuite ├«n ┼čiruri verticale, al─âturi de fr├ónghii, linii oblice ┼či rozete. Deasupra tindei se ridic─â turnul scund, cu coif piramidal. La extremit─â┼úile estice ale coamelor acoperi┼čului naosului ┼či altarului sunt dou─â turnuri miniaturale cu func┼úie estetic─â. Dup─â 1950 s-a ad─âugat pardoseala de sc├ónduri, biserica a fost tencuit─â ├«n interior ┼či s-a renun┼úat la sistemul vechi de boltire, prefer├óndu-se tavanul drept. Loca┼čul prezint─â ast─âzi probleme la acoperi┼č, unde se impun repara┼úii urgente.

Data ridic─ârii bisericii ortodoxe ÔÇ×Pogor├órea Sf. Duh" din Lazuri de Beiu┼č nu poate fi precizat─â. Loca┼čul din lemn indic─â dou─â etape de construc┼úie. Din cea mai veche perioad─â dateaz─â altarul ┼či biserica b─ârba┼úilor, care rezum─â ├«mpreun─â planul ini┼úial al unei biserici arhaice de tipul celei de la Putna. Vechimea acestei p─âr┼úi este f─âr─â ├«ndoial─â considerabil─â, judec├ónd dup─â condi┼úia lemnelor din pere┼úi. De la portalul de intrare al acestei p─âr┼úi s-a p─âstrat o u┼č─â din lemn cu totul excep┼úional─â, pe care specialistul ├«n domeniu Ioan Godea o dateaz─â ipotetic ├«ntre secolele XIV-XVI. Un element cu caracter arhaic este ┼či grinda tirant din naos, pe sub arcul butant al boltei. Un ultim detaliu relevant pentru vechimea l─âca┼čului se observ─â ├«n axul altarului, unde se mai p─âstreaz─â partea de jos a unui mic luminator. Av├ónd ├«n vedere planul ini┼úial cu numai dou─â ├«nc─âperi, u┼ča bogat sculptat─â cu motive medievale, caracterul arhaic ┼či gradul de uzur─â al lemnelor din pere┼úi, se poate propune o datare asem─ân─âtoare cu a u┼čii sculptate.

image

Biserica a fost extins─â probabil ├«n prima parte a secolului al XVIII-lea cu un pronaos neobi┼čnuit de mare ├«n raport cu naosul (biserica b─ârba┼úilor) ┼či un turn deasupra. Tot atunci a fost ├«nlocuit peretele sudic al naosului ┼či au fost puse t─âlpi noi, care leag─â ├«ntreaga biseric─â. Pere┼úii interiori au fost acoperi┼úi cu sc├ónduri verticale ┼či picta┼úi, probabil ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea. Biserica a fost renovat─â ├«n 1925 ┼či restaurat─â ├«n 1959, ├«ns─â, din cauza materialului din care este f─âcut─â, necesit─â ┼či ea lucr─âri de restaurare.

Biserica de lemn ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli Mihail ┼či Gavriil" din Sebi┼č, comuna Dr─âg─âne┼čti, a fost ridicat─â pe locul unei biserici mai vechi, ├«ntre anii 1756-1764. B├órnele masive ale pere┼úilor, dar ┼či acoperi┼čul foarte ├«nalt (cel mai ├«nalt din Bihor) au f─âcut ca edificiul s─â reziste ├«n condi┼úii destul de bune p├ón─â ast─âzi. Din fericire, la unele interven┼úii, ca aceea din 1959, c├ónd turnul a fost acoperit cu tabl─â galvanizat─â, s-a renun┼úat, astfel ├«nc├ót acum, ├«n mare parte, biserica arat─â cum trebuia s─â arate ├«n momentul construirii ei. Deosebit de important─â este pictura interioar─â a bisericii, realizat─â de David Zugravu de la Curtea de Arge┼č. Pictura este afectat─â de un strat de fum gros, dar ┼či de influen┼úa negativ─â a apei, care, cu decenii ├«n urm─â, a p─âtruns ├«n interior prin ├«nvelitoarea ┼čubred─â.

Biserica ÔÇ×Sf├óntul Ioan Gura de Aur" din St├ónce┼čti, comuna Bunte┼čti, este atestat─â de vizita canonic─â, ├«n anul 1752, a lui Melentie Covaci. Documente ale vremii atest─â c─â biserica se construia ├«n multe cazuri pe locul ┼či cu materialele uneia mai vechi. Pictura interioar─â, care, din p─âcate, se p─âstreaz─â doar pe por┼úiuni mici, este una foarte valoroas─â, fiind realizat─â de acela┼či David Zugravu de la Curtea de Arge┼č ├«n 1756. Crucile de eroi de la exterior, precum ┼či acoperi┼čul de ┼čindril─â, cu un turn cu form─â frumoas─â, ofer─â un plus de farmec l─âca┼čului de cult din St├ónce┼čti.

La 31 martie 1782, locuitorii din Surduc au ├«naintat o cerere spre a li se aproba construirea unei biserici noi ├«n locul celei vechi, care era pe punctul de a se ruina. Este sigur c─â cererea le-a fost aprobat─â, astfel c─â Biserica ÔÇ×Adormirea Maicii Domnului" din Surduc, comuna Cop─âcel, poate fi datat─â ├«n ultimele dou─â decenii ale veacului al XVIII-lea. ├Än 1887, biserica a fost reacoperit─â cu ┼čindril─â, opera┼úiune care a fost repetat─â dup─â Primul R─âzboi Mondial ┼či, mai apoi, cu ocazia restaur─ârii monumentului, ├«n anul 1965. Din motive tehnice, ├«n scopul pre├«nt├ómpin─ârii p─âtrunderii umezelii la talpa edificiului, ea are pe laturile de sud, vest ┼či nord ale navei prispe m─ârginite de ni┼čte st├ólpii. Podoaba de pre┼ú a bisericii din Surduc o formeaz─â paleta bogat─â a crest─âturilor ├«n lemn, capodopere ale artei populare din Bihor, portalul, st├ólpii ÔÇ×t├órna┼úului", c├ót ┼či br├óul masiv ce ├«nconjoar─â biserica. La nicio biseric─â de lemn din ┼óara Cri┼čurilor nu vom ├«nt├ólni motivul fr├ónghiei, pe care localnicii ├«l numesc ÔÇ×bart─â", plasat ├«n acest spa┼úiu. La Muzeul ÔÇ×┼ó─ârii Cri┼čurilor" din Oradea se p─âstreaz─â o pies─â de etnologie juridic─â, deosebit─â prin forma ┼či destina┼úia ei. Este vorba de un scaun, zis ÔÇ×de tortur─â", adus cu ani ├«n urm─â de la biserica de lemn din Surduc. S─âtenii ├«l numeau ÔÇ×perindeu". Judecata de ob┼čte se f─âcea probabil ├«n pragul bisericii. Hot─âr├órea o aducea sfatul celor b─âtr├óni ┼či ├«n┼úelep┼úi ├«mpreun─â cu preotul. Vinovatul era b─âgat cu capul ├«ntre sc├óndurile batante ale scaunului st├ónd ├«ntr-o pozi┼úie destul de incomod─â o vreme, suficient spre a i se aduce cuvinte de ocar─â de c─âtre to┼úi cei care veneau ├«n duminica respectiv─â la biseric─â.

Jude┼úe norocoase ┼či mai pu┼úin norocoase ├«n lista de finan┼úare

Nu ├«ncerc─âm s─â insinu─âm faptul c─â monumentele alese de Ministerul Cuturii spre a fi restaurate ├«n jude┼úul Bihor nu au nevoie, de fapt, de acest proces de reabilitare ┼či, implicit, de banii necesari; ├«n niciun caz nu spunem asta. Spunem doar c─â a fost vorba de o alegere diferen┼úiat─â, pe criterii, se pare, ┼čtiute doar de unii. S─â vedem, a┼čadar, c─âtre ce loca┼čuri religioase merg banii pentru restaurare ├«n jude┼úul Bihor.

Dintre cele trei monumente incluse ├«n Planul Na┼úional de Restaurare, biserica fostei m─ân─âstiri premonstratense din Abram a fost ridicat─â ├«n secolele XII-XIII de c─âtre ordinul premonstratens. Catalogus Ninivensis este documentul care pomene┼čte acest edificiu religios ca o filie a unei m─ân─âstiri din Ungaria (Palyi). Pe la 1386, biserica ┼či satul apar ├«ntr-o men┼úiune documentar─â de patronat a familiei Cs├íki, care primea aceste locuri. Devine biseric─â a parohiei protestante pe la mijlocul secolului al XVII-lea, dar dup─â unirea de la 1918 biserica este l─âsat─â ├«n paragin─â. Cercet─ârile arheologice, f─âcute dup─â demararea demersurilor de restaurare a monumentul, au scos la iveal─â numeroase obiecte medievale. Restaurarea construc┼úiei ar putea prilejui vizitatorului o deschidere c─âtre o lume spiritual─â demult apus─â.

Pe de alt─â parte, Biserica Reformat─â din Fughiu a fost ridicat─â aproape ├«n aceea┼či perioad─â cu multe dintre edificiile rom├óne┼čti, prin secolul al XVIII-lea, chiar pe malul Cri┼čului Repede ├«n satul Fughiu, comuna Osorhei. Localnicii spun c─â ├«n trecut r├óul trecea exact pe l├óng─â funda┼úia bisericii. Dar, av├ónd o structur─â solid─â, aceasta a r─âmas intact─â p├ón─â ├«n zilele noaste. Cert e c─â ┼či aceast─â biseric─â arat─â ca multe altele din Rom├ónia ┼či ar avea nevoie de fonduri pentru repara┼úii.

├Än localitatea Parhida, comuna Tama┼čeu, exist─â o biseric─â ce se num─âr─â ├«ntre monumentele arhitecturii medievale. Aceasta apare pentru prima dat─â ├«n izvoarele scrise al secolului al XIII-lea sub denumirea de ÔÇ×Wodoz". Biserica a suferit importante modific─âri ├«nc─â din secolele XIV-XV. Din aceast─â perioad─â provine arcul care desparte nava ┼či corul, respectiv contrafor┼úii navei. Ferestrele romanice ┼či gotice, poarta principal─â ┼či cea vestic─â au fost zidite sau modificate. Un element arhitectonic special ├«l reprezint─â ni┼ča de la cap─âtul estic al absidei, ├«n care ini┼úial era plasat altarul. Acest element este unic ├«n r├óndul monumentelor ecleziastice medievale din jude┼úul Bihor. Acest monument privit pe ansamblu este ├«ntr-o stare peste medie.

Sunt necesare, a┼čadar, unele repara┼úii la ultimele dou─â loca┼čuri de cult amintite, ├«ns─â nu ┼čtim dac─â o comisie de exper┼úi, total impar┼úial─â, ar spune c─â degradarea de aici este mai puternic─â dec├ót la oricare dintre monumentele de lemn amintite mai sus.

L─âs├ónd la o parte compara┼úia care prive┼čte doar jude┼úul Bihor, o scurt─â privire asupra listei cu monumente care urmau s─â fie finan┼úate ├«n anul 2012 (lista aprobat─â prin Planul Na┼úional de Restaurare) prilejuie┼čte concluzii interesante. Suma total─â pe care Ministerul Culturii o avea la dispozi┼úie pentru acest program era de 55.000.000 de lei. Pe primele dou─â locuri ├«n topul aloc─ârii banilor au fost jude┼úele Harghita ┼či Covasna:5.649.668, respectiv 5.521.644 lei. Pe al treilea loc venea jude┼úul Ia┼či, cu 5.213.235 lei, pentru c─â aici au demarat lucr─ârile la cel mai important edificiu din capitala Moldovei-Palatul Culturii din Ia┼či (3.000.000 lei). ├Än coada listei erau jude┼úe precum Br─âila ┼či Bac─âu:101.000 lei, respectiv 100.000 lei. Cel care a aprobat acest plan este unul din liderii UDMR ┼či ministru al Culturii la momentul respectiv, Kelemen Hunor.