Piese ceramice unice în Europa, expuse la Bucureşti
Muzeul Municipiului Bucureşti găzduieşte până pe 25 august expoziţia „Cultura Cucuteni, valori regăsite ale preistoriei europene“.
Organizată de Ministerul Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, Asociaţia Culturală Arkeo, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, expoziţia prezintă peste 100 de vase, statuete şi obiecte de mobilier care fac parte din străvechiul complex cultural Cucuteni-Tripolie.
Cu o vechime de peste 6.000 de ani, unele dintre exponate sunt pentru prima oară aduse în faţa publicului. Prezenţi la vernisaj, ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, au afirmat că sunt în discuţii pentru înfiinţarea, într-un viitor apropiat, a unui întreg muzeu dedicat Culturii Cucuteni.
Cultura Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai vechi culturi ale Europei, a luat naştere în jurul anului 5200 î.Hr, rivalizând cu Egiptul antic sau cu Sumerul. Civilizaţia cunoaşte o arie de răspândire ce depăşeşte, în perioada de maximă expansiune, 350.000 km², extinzându-se din sud-estul Transilvaniei, pe întreaga suprafaţă a Moldovei, inclusiv teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, până în vestul Ucrainei.
Denumirea provine de la localităţile Cucuteni (lângă Iaşi) şi Tripolie (lângă Kiev, Ucraina), unde s-au descoperit primele vestigii doveditoare ale existenţei culturii. Vestigiile au început să fie descoperite începând cu anul 1884, iar în perioada următoare, între anii 1885-1910, au început săpăturile arheologice, care s-au desfăşurat până în perioada interbelică;în acest răstimp au fost identificate în jur de 100 de gropi şi anexe gospodăreşti împreună cu 44 de locuinţe, datând din anii 4000-3000 î.Hr.
În ordinea descoperirii lor, cele mai vechi piese, peste 300, au fost donate Muzeului de Antichităţi din Iaşi în anii 1916-1917 şi provin, cel mai probabil, din cercetările realizate pe Cetăţuia de la Cucuteni de către Grigore Buţureanu, Nicolae Beldiceanu şi Hubert Schmidt.
Decor în spirală
Cultura Cucuteni a rămas în istorie datorită ceramicii sale, unică în Europa, găsindu-se doar unele asemănări, destul de pregnante, cu o ceramică dintr-o cultură neolitică din China, însă între cele două există o diferenţă de timp de aproximativ un mileniu.
Decorul predominant este cel în spirală, creând astfel o iluzie optică puternică, iar culorile caracteristice sunt albul, roşul şi negrul, cu variaţii date în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul. În ceea ce priveşte forma, s-au descoperit de la simple pahare până la amfore. Tehnica ceramicii Cucuteni este aproape perfectă:lutul era foarte bine preparat şi amestecat cu câteva fire de nisip, pentru ca pereţii vasului să nu crape.
Importanţa culturii Cucuteni a fost covârşitoare pentru următoarele culturi şi civilizaţii ce se vor dezvolta în Europa. Referitor la dispariţia ei, există mai multe ipoteze, cea mai plauzibilă fiind, în acest moment, aceea că populaţiile aflate mereu în mişcare au determinat începutul sfârşitului pentru cultura Cucuteni.
