Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi rolul statului ├«n economia rom├óneasc─â ├«n perioada interbelic─â jpeg

Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi rolul statului ├«n economia rom├óneasc─â ├«n perioada interbelic─â

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: dr. Ioan Codru╚Ť Lucinescu

Critic├ónd statul capitalist liberal, exponen╚Ťii ideologiei na╚Ťional-╚Ť─âr─âniste au subliniat, ├«n perioada interbelic─â (1919 - 1939) c─â statul, ca oricare alt organism social ╚Öi politic, nu trebuie privit ca ÔÇ×ceva inertÔÇŁ, care nu ar suferi schimb─âri, ci, dimpotriv─â, el evolueaz─â ├«mpreun─â cu formele economice ╚Öi sociale care i-au dat na╚Ötere. Ca urmare a acestei evolu╚Ťii apar noi forme de stat, dar, indiferent de formele noi pe care le ├«mbrac─â ├«n urma evolu╚Ťiei, acesta exercit─â ÔÇ×func╚Ťii economice din ce ├«n ce mai ├«ntinseÔÇŁ*.   

├Än esen╚Ť─â, exponen╚Ťii curentului economic ╚Ť─âr─ânist vor aprecia c─â agricultura trebuia s─â reprezinte ramura economic─â na╚Ťional─â prioritar─â, iar ╚Ť─âr─ânimea ÔÇô clasa social─â fundamental─â p├ón─â atunci, trebuia ╚Öi ├«n secolul XX s─â constituie coloana vertebral─â a societ─â╚Ťii ╚Öi economiei Rom├óniei. Pentru ├«nf─âptuirea acestor deziderate se preconiza constituirea unui ÔÇ×stat ╚Ť─âr─ânescÔÇŁ, ├«n care guvernarea ╚Ť─ârii urma s─â revin─â ap─âr─âtorilor intereselor agriculturii ╚Öi ╚Ť─âr─ânimii; iar industria, creat─â cu ajutorul masiv al capitalului str─âin s─â joace rolul de sprijin al ramurii agricole.

Partidul National Taranesc jpg jpeg

Personalit─â╚Ťi ale doctrinei ╚Ť─âr─âniste ├«n perioada interbelic─â1

De aceea, politica economic─â aplicat─â de guvernele na╚Ťional-╚Ť─âr─âniste la mijlocul perioadei interbelice a vizat, ├«n principal:

  • ┬╗ dezvoltarea rela╚Ťiilor de pia╚Ť─â ├«n agricultur─â, av├ónd ca efect consolidarea economic─â a ╚Ť─âr─ânimii ├«nst─ârite, privit─â ca ÔÇ×motorÔÇŁ al moderniz─ârii;
  • ┬╗ dezvoltarea coopera╚Ťiei agricole, privit─â ca asociere liber consim╚Ťit─â a proprietarilor mici ╚Öi mijlocii;
  • ┬╗ limitarea, pe c├ót posibil, a interven╚Ťiei statului ├«n via╚Ťa economic─â;
  • ┬╗ stimularea p─âtrunderii capitalului str─âin ├«n economia rom├óneasc─â.

Aplicate ├«n condi╚Ťiile crizei economice mondiale din 1929-1933, m─âsurile men╚Ťionate, ├«n loc s─â aib─â efecte pozitive, au contribuit la agravarea consecin╚Ťelor negative ale acesteia.

├Än opinia ╚Ť─âr─âni╚Ötilor, statul, instrument al ordinii ╚Öi echilibrului, trebuia s─â se implice ├«n economie, ├«ns─â de pe alte coordonate dec├ót cele liberale. Se preconiza, ├«n general, rolul unui stat privit ca administrator, finan╚Ťator ╚Öi ├«ntreprinz─âtor, care se ├«ncadra ├«n limitele unei ÔÇ×economii mixteÔÇŁ, dar, de cele mai multe ori, aspectele ╚Öi gradul de interven╚Ťie statal─â difereau de la un reprezentant la altul al doctrinei na╚Ťional-╚Ť─âr─âniste.

Astfel, ├«n ianuarie 1923, Virgil Madgearu (foto sus) declara: ÔÇ×Vechiul liberalism a murit. Autonomia individului ├«n viea╚Ťa economic─â, social─â ╚Öi de stat a fost ├«nlocuit─â cu ├«nglobarea individului ├«n sistemul monopolurilor, care domin─â pretutindeni ├«n faza actual─â a capitalismuluiÔÇŁ. Potrivit acestuia, statul de factur─â liberal─â, fost ÔÇ×gardian de noapteÔÇŁ se transformase ├«ntr-un stat ÔÇ×absolutist, despotic, militarist ╚Öi poli╚ŤistÔÇŁ2 (idee care exagereaz─â, dup─â p─ârerea noastr─â, adev─ârul istoric).

Madgearu definea capitalismul ca fiind ÔÇ×acea ordine economic─â individualist─â ├«n care satisfacerea trebuin╚Ťelor societ─â╚Ťii se face, ├«n genere, prin mijlocirea ├«ntreprinderilor economiceÔÇŁ. Cele dou─â premise, ÔÇ×ordinea economic─â individualist─âÔÇŁ ╚Öi ├«ntreprinderea ca ÔÇ×celul─â predominant─â a organismului socialÔÇŁ, nu erau, potrivit opiniei sale, satisf─âcute ├«n cazul Rom├óniei3.

Dup─â intrarea Rom├óniei ├«n orbita sistemului capitalist interna╚Ťional, ├«ntreprinderea economic─â ╚Öi-a g─âsit ÔÇ×aplicarea numai ├«n comer╚Ť, b─ânci, transporturi ╚Öi asigur─âri, iar apoi, abia, ├«n industrie, pe c├ónd ├«n agricultur─â, ├«n urma ├«mpropriet─âririi, economia ╚Ť─âr─âneasc─â de tip familial a devenit forma tipic─â de organizareÔÇŁ. Structura economic─â a Rom├óniei interbelice era, a╚Öadar, social-agrar─â: ÔÇ×Baza existen╚Ťei noastre de stat este agricultura; suntem, orice am zice ╚Öi orice am face, un stat de ╚Ť─ârani. Prin lichidarea for╚Ťat─â de r─âzboi a feudalismului agrar, nou─â zecimi din exploat─ârile agricole sunt ╚Ť─âr─âne╚ÖtiÔÇŁ. Singura leg─âtur─â a economiilor ╚Ť─âr─âne╚Öti cu sistemul capitalist al economiei mondiale o f─âcea comer╚Ťul, intensificarea exploat─ârilor agricole fiind dependent─â, tot mai mult ╚Öi de capitalul ├«mprumutat.

De╚Öi rela╚Ťiile dintre economia ╚Ť─âr─âneasc─â ╚Öi pia╚Ťa mondial─â erau dominate de capitalul financiar ╚Öi comercial, modul de produc╚Ťie al economiei ╚Ť─âr─âne╚Öti r─âm├ónea ÔÇ×complet neatinsÔÇŁ:ÔÇ×Observarea mai atent─â a faptelor a ar─âtat ├«ns─â, c─â exist─â deosebiri fundamentale ├«ntre evolu╚Ťia agriculturii ╚Öi cea a industriei. ├Än dezvoltarea agriculturii exist─â un caracter specificÔÇŽproduc╚Ťia agricol─â are un caracter organic ╚ÖiÔÇŽagricultura se afl─â ├«ntr-un raport specific fa╚Ť─â de pia╚Ťa de desfacereÔÇŁ4.

Structura economic─â a statelor social-agrare ar fi determinat o ÔÇ×revizuire a orient─ârii lor politiceÔÇŁ ├«n vederea realiz─ârii condi╚Ťiilor pentru ridicarea produc╚Ťiei agricole: creditul, coopera╚Ťia, ╚Öcoala. Celula economic─â a statului ╚Ť─âr─ânesc, gospod─âria ╚Ť─âr─âneasc─â mic─â ÔÇ×va ├«ntre╚Ťine o popula╚Ťie dens─â, va intensifica produc╚Ťia agricol─â ╚Öi va alc─âtui pentru produc╚Ťia industrial─â a ╚Ť─ârii o pia╚Ť─â intern─â, capabil─â s─â consume stocuri de m─ârfuriÔÇŁ.

Ponderea sectorului capitalist privat este redus─â ├«n compara╚Ťie cu sectorul necapitalist ╚Öi cel al capitalismului de stat, astfel c─â:ÔÇ×Dat─â fiind extensiunea at├ót de redus─â a sectorului capitalist privat ├«n raport cu sectorul economiei necapitaliste, ordinea economic─â rom├óneasc─â nu poate fi ├«ncadrat─â ├«n sistemul capitalistÔÇŁ5.

Ax├óndu-╚Öi analiza ├«ndeosebi pe constatarea gradului ├«napoiat ╚Öi pe caracterul ÔÇ×artificialÔÇŁ al industrializ─ârii economiei rom├óne╚Öti, Madgearu a propus ocolirea fazei capitalismului occidental ╚Öi organizarea unei economii na╚Ťionale ÔÇ×╚Ť─âr─âne╚ÖtiÔÇŁ, necapitaliste ├«n esen╚Ť─â, f─âr─â a ajunge ├«ns─â la socialism.

Pornind de la ideea caracterului necapitalist al structurii economiei rom├óne╚Öti, caracter generat de preponderen╚Ťa micii propriet─â╚Ťi, doctrinarii ╚Ť─âr─ânismului interbelic au elaborat ╚Öi sus╚Ťinut consecvent teoria ÔÇ×tr─âiniciei micii gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚ÖtiÔÇŁ, teorie eronat─â care afirma superioritatea micii exploata╚Ťii fa╚Ť─â de marea proprietate, aduc├ónd ├«n sprijinul acesteia o serie de argumente teoretice sau care se bazau pe o interpretare ideologizant─â a realit─â╚Ťilor din agricultura rom├óneasc─â.

Prezentarea economiei rom├óne╚Öti de c─âtre ╚Ť─âr─âni╚Öti drept o economie cu tr─âs─âturi specifice, deosebite de cea capitalist─â, a avut ╚Öi o puternic─â tent─â politic─â, fiind ├«ndreptat─â ├«n primul r├ónd ├«mpotriva forma╚Ťiunilor politice ale burgheziei liberale; burghezia ╚Öi capitalismul exploatau, ├«n viziunea lor, ╚Ť─âr─ânimea, fr├ón├ónd prin aceasta dezvoltarea general─â a ╚Ť─ârii prin men╚Ťinerea, ├«n continuare, a celei mai mari p─âr╚Ťi din popula╚Ťie ├«n s─âr─âcie.

Statul rom├ón, ├«n concep╚Ťia ╚Ť─âr─âni╚Ötilor, a fost creat de burghezia liberal─â pentru burghezia liberal─â, lovind clasa cea mai s─ârac─â a ╚Ť─ârii, clasa ╚Ť─âr─âneasc─â, ne╚Ťin├óndu-se seama c─â Rom├ónia era o ╚Ťar─â preponderent agrar─â, devenit─â dup─â primul r─âzboi mondial o societate de mic─â produc╚Ťie agrar─â:ÔÇ×De aproape un secol cl─âdim un stat burghez, f─âr─â ora╚Öe, un stat capitalist f─âr─â capital, de aproape un secol ╚Ťinem ├«n ├«ntuneric ╚Öi mizerie ╚Ť─âr─ânimea pentru men╚Ťinerea unor ora╚Öe str─âine ╚Öi nimicind agricultura pentru ridicarea unei industrii f─âr─â capital na╚ŤionalÔÇŁ. Cu toate c─â ├«n Rom├ónia se ad├óncise diferen╚Ťa ├«ntre condi╚Ťiile de via╚Ť─â de la sat ╚Öi ora╚Ö, ar mai fi existat timpul necesar opririi dinamicii proceselor social-economice, pentru cl─âdirea unui nou stat ╚Ť─âr─ânesc, lipsit de convulsiile capitalismului apusean6:ÔÇ×La noi, capitalismul nu a avut timp s─â degenereze at├ót de ad├ónc ╚Öi tocmai aici st─â posibilitatea noastr─â de a ne revizui, f─âr─â dureroase cutremur─âriÔÇŁ.

Rom├ónia se mai putea salva de ÔÇ×pericolul capitalismuluiÔÇŁ, mai avea timp s─â-l ocoleasc─â, s─â renun╚Ťe la industria ÔÇ×parazitar─âÔÇŁ pe care o impuseser─â liberalii; se mai p─âstrau, deci, condi╚Ťiile favorabile ca Rom├ónia s─â se dezvolte pe alt─â cale dec├ót pe cea capitalist─â ╚Öi s─â previn─â efectele negative ale acestuia.

Viziunea na╚Ťional-╚Ť─âr─ânist─â despre stat ╚Öi rolul industriei ├«n cadrul economiei rom├óne╚Öti

Dup─â ezit─ârile doctrinare din aniiÔÇÖ20, ╚Ť─âr─âni╚Ötii se prezentau ├«n deceniul patru ca av├ónd menirea de a transforma mi╚Öcarea de ascensiune a clasei ╚Ť─âr─âne╚Öti ├«ntr-o mi╚Öcare de ascensiune a ├«ntregii na╚Ťiuni, prin aceasta ╚Ť─âr─ânismul dep─â╚Öind, dup─â p─ârerea lor, o mi╚Öcare obi╚Önuit─â de clas─â, opun├óndu-se astfel oric─âror ╚Ťeluri strict burgheze sau proletare: ÔÇ×├Än mod firesc, el (╚Ť─âr─ânismul) st─â pe o pozi╚Ťie advers─â concep╚Ťiilor de stat (capitaliste liberale) sau camuflate (fasciste, corporatiste sau hitleriste). ┼×i unele ╚Öi altele sunt traduse, ├«n fapt, prin state de clas─â alc─âtuite pe o ierarhie social─â, ├«n fruntea c─âreia st─â burghezia urban─âÔÇŁ7.

Ace╚Ötia erau ╚Öi ├«mpotriva mi╚Öc─ârilor ╚Öi tendin╚Ťelor socialiste, Gheorghe Zane exprim├ónd aceasta ├«ntr-un mod f─âr─â echivoc:ÔÇ×├Äntre capitalism ╚Öi comunism, ╚Ť─âr─ânismul este al treilea drum. Drumul dezvolt─ârii na╚Ťionale, prin ridicarea ╚Ť─âr─ânimii, reconstruc╚Ťia statului dup─â idealurile ╚Ť─âr─ânimii, ├«nf─âptuirea acelor idealuri prin puterea ╚Ť─âr─ânimiiÔÇŁ8.

Evolu╚Ťia unor state spre fascism ├«n perioada interbelic─â, a╚Öa cum era cazul Italiei ╚Öi al Germaniei, era prezentat─â ca fiind o dovad─â de ÔÇ×pr─âbu╚Öire a vechilor state capitalisteÔÇŁ. Aceea╚Öi idee a dispari╚Ťiei capitalismului ╚Öi statului s─âu era sus╚Ťinut─â ╚Öi de Gh. Zane, care afirma c─â ÔÇ×Statul capitalist se duce. El tinde s─â dispar─â, pentru c─â sistemul economic dominant actual, sistemul capitalist se transform─â. Capitalismul, dup─â cum am v─âzut, ca orice sistem economic, trebuie s─â aib─â un sf├ór╚ÖitÔÇŁ9.

Era necesar s─â se ia ├«n considerare c─â munca ╚Öi produc╚Ťia rom├óneasc─â erau preponderent ╚Ť─âr─âne╚Öti, iar noua or├ónduire nu putea fi alta dec├ót cea agrar-╚Ť─âr─âneasc─â, bazat─â pe ÔÇ×statul ╚Ť─âr─ânescÔÇŁ. ├Än sensul de mai sus, Ion Mihalache scria: ÔÇ×Va veni deci ╚Öi la noi, pe ruinele capitalismului ╚Öi liberalismului, o nou─â form─â de stat, dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea muncitorului rom├ón, care e ╚Ť─âranul. Va fi statul na╚Ťional ╚Ť─âr─ânesc!ÔÇŁ10. Acest stat avea menirea de a face imposibil─â exploatarea muncii de c─âtre de╚Ťin─âtorii de capital, ca ╚Öi acumularea exagerat─â de averi de c─âtre unele persoane.

Cu toate c─â au exagerat greut─â╚Ťile ╚Öi limitele ├«nt├ólnite ├«n calea industrializ─ârii, critic├ónd politica liberal─â ├«n aceast─â direc╚Ťie, doctrinarii ╚Ť─âr─ânismului au avut puncte de vedere nuan╚Ťate ├«n problema industrializ─ârii, unii sus╚Ťin├ónd c─â ei nu sunt ├«mpotriv─â ca statul ╚Ť─âr─ânesc s─â promoveze o anumit─â politic─â industrial─â: ÔÇ×Chiar o bun─â folosire a produc╚Ťiunii agricole cere, ├«n oarecare m─âsur─â, industrializarea. De asemenea, z─âc─âmintele de petrol ╚Öi toate materiile prime, care prin abunden╚Ťa ╚Öi ieftin─âtatea lor pot compensa scumpetea capitalului ╚Öi avantajul prec├ó╚Ötigat de pia╚Ťa intern─â pe pie╚Ťele externe de ├«ntreprinderile vechilor ╚Ť─âri industriale, cer o industrializare c├ót mai activ─â ╚Öi mai larg─âÔÇŁ11.

├Äns─â, spre deosebire de adep╚Ťii programului de industrializare, ╚Ť─âr─âni╚Ötii au preferat un proces de industrializare mai moderat, orientat spre ramurile industriale care cereau investi╚Ťii de capital reduse sau se limitau la o prelucrare sumar─â a produselor agricole ╚Öi a materiilor prime minerale. Au sus╚Ťinut c─â, ├«ntruc├ót Rom├ónia este o ╚Ťar─â de materii prime, iar ├«n alte state existau deja suprainvesti╚Ťii industriale, ar fi bine ca Rom├ónia s─â export materii prime dec├ót s─â le industrializeze ├«n condi╚Ťiile unor costuri de produc╚Ťie mari.

Practic, ├«n acest caz, Rom├ónia trebuia s─â-╚Öi orienteze industria ├«n func╚Ťie de necesit─â╚Ťile capitalului extern, ceea ce echivala, ├«n fond, cu o renun╚Ťare la industrializare ╚Öi dezvoltare independent─â. Armand C─âlinescu sublinia faptul c─â ╚Ť─âr─âni╚Ötii, din principiu, nu sunt ÔÇ×├«mpotriva unei mari expansiuni industrialeÔÇŽchiar ╚Öi pentru plasarea surplusului popula╚Ťiunii rurale, surplus care ├«ntr-o zi va ridica o mare problem─â social─âÔÇŁ. Sortit─â s─â fie ÔÇ×├«n veacuri o ╚Ťar─â agricol─â nu ├«nsemna c─â ea trebuie s─â fie eminamente agricol─â cum grandilocven╚Ťa pa╚Öoptist─â ├«i pl─âcea s─â o numeasc─â, doar o ╚Ťar─â agricol─â, de produc╚Ťie agricol─â ╚Öi de industrializare a produselor agricoleÔÇŁ12.

Dup─â ce a relatat numeroasele limit─âri la care este supus procesul industrializ─ârii ├«n Rom├ónia, reputatul economist Virgil Madgearu sublinia c─â nu exist─â ├«ns─â nici un dezacord ├«ntre dezvoltarea unei clase de ╚Ť─ârani independen╚Ťi economic ╚Öi industria mare, ci, ÔÇ×dimpotriv─â, se descoper─â o ├«ntregire reciproc─â ├«ntre dezvoltarea agriculturii ╚Ť─âr─âne╚Öti ╚Öi a ├«ntreprinderilor industriale mari. Nici ├«ntr-un caz nu se poate vorbi de agrarianism contra industrialism, ├«n acest sens de dezacord permanent ╚Öi hot─âr├ótÔÇŁ13.

Consider├ónd c─â ├«n deceniul al patrulea ├«nc─â nu se creaser─â premisele unei industrializ─âri de mari propor╚Ťii, Madgearu a afirmat, ├«n 1936, c─â pentru Rom├ónia se mai men╚Ťinea ca obiectiv crearea unui regim agrar ├«ntemeiat pe gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚Öti mici viabile, care va intensifica produc╚Ťia agricol─â ╚Öi ÔÇ×va alc─âtui, pentru produc╚Ťia industrial─â a ╚Ť─ârii, o pia╚Ť─â intern─â, capabil─â s─â consume mari stocuri de m─ârfuriÔÇŁ. Astfel, ╚Öi c─âtre sf├ór╚Öitul anilorÔÇÖ30, Madgearu opina, ├«n continuare, c─â regimul de proprietate ╚Öi de munc─â ╚Ť─âr─âneasc─â este punctul de plecare al dezvolt─ârii industriei na╚Ťionale. Economistul interbelic ajunge la concluzia c─â, pe ÔÇ×drumul urmat p├ón─â acum, posibilit─â╚Ťile de extensiune a pie╚Ťei interne sunt reduse. Liniile de mi╚Öcare ale industrializ─ârii viitoare sunt o necesitate de intensificarea agriculturii: a╚Öezarea de industrii ├«n mijlocul satelor, ├«n apropierea locului de produc╚Ťiune a materiilor prime. ├Än acest sens, este indicat─â orice ac╚Ťiune prin care se apropie locul de produc╚Ťie de locul de desfacere (motorizarea transportului pe ╚Öosele) ╚Öi favorizeaz─â a╚Öezarea industriilor ├«n mediul rural (electrificare, avantaje speciale, ├«ndrumare tehnic─â, ├«nlesnirea ├«nzestr─ârii cu utilaj tehnic etc.)ÔÇŁ14.

╚Üin├ónd cont de aceste particularit─â╚Ťi, pentru Madgearu: ÔÇ×Industria rom├óneasc─â nu poate avea un caracter integral, urm─ârind realizarea autarhiei industriale, ca contrapondere fa╚Ť─â de autarhia agricol─â a statelor industriale, ├«ntruc├ót avem motive s─â socotim c─â aceste tendin╚Ťe au atins limitele extreme ╚Öi vor fi r─âsturnateÔÇŁ.

├Än Expunerea de motive la Legea pentru organizarea ministerelor (1930), Iuliu Maniu ar─âta c─â ÔÇ×Statul de azi, exponent al civiliza╚Ťiei, desvolt├óndu-╚Öi activitatea (ÔÇŽ), ├«╚Öi extinde ne├«ncetat sfera de atribu╚Ťii ├«n toate domeniile vie╚Ťii, monopoliz├ónd ├«n folosul s─âu cele mai diferite preocup─âri omene╚ÖtiÔÇŁ15. ├Än acest mod, se pare c─â multiplicarea atribu╚Ťiilor puterii aducea ÔÇ×o mic╚Öorare a autorit─â╚Ťii saleÔÇŁ, pentru c─â, l─ârgindu-╚Öi activit─â╚Ťile, statul ÔÇ×├«╚Öi multiplic─â ├«n acela╚Öi timp criticele ce i se aducÔÇŁ. Totu╚Öi se aprecia c─â ÔÇ×numai prin interven╚Ťia statului se poate ajunge la solu╚Ťionarea problemei socialeÔÇŁ16.

Ernest Ene era promotor al unui stat ╚Ť─âr─ânesc creat din ini╚Ťiativa ╚Öi efortul poporului, care trebuia ÔÇ×s─â se realizeze ├«n politic ╚Öi social, mai original poate dec├ót ├«n celelalte domeniiÔÇŁ ├«n care-╚Öi desf─â╚Öura activitatea. Cu toate c─â studiase ╚Öi alte forme de conducere, el era con╚Ötient c─â Rom├ónia nu putea ├«mprumuta orice formul─â care func╚Ťiona ├«ntr-o ╚Ťar─â sau alta, ci c─â trebuiau g─âsite ÔÇ×caracteristicile formei ce ne intereseaz─âÔÇŁ17. Interven╚Ťia statului ├«n economie (cu prec─âdere ├«n agricultur─â) nu se dorea a fi realizat─â ÔÇ×cu mitraliera dictatureiÔÇŁ, ci cu metode ale deceniului al patrulea, care s─â presupun─â solu╚Ťii proprii, rom├óne╚Öti. Chiar dac─â sus╚Ťinea primatul ramurii agricole, autorul se declara a nu fi ÔÇ×antiindustrialÔÇŁ, ├«ns─â, neav├ónd ├«ncredere ├«n industrializarea general─â a ╚Ť─ârii, promova doar anumite sfere ale ei18.

Comparativ, Ion R─âducanu, oponent al ÔÇ×statului fiscalÔÇŁ imaginat, dup─â el, de liberali, nu acuza spiritul liberalist ci obliga╚Ťia guvernan╚Ťilor ÔÇ×de a apela la acest interven╚ŤionismÔÇŁ, ├«n scopul favoriz─ârii anumitor clase sociale, ÔÇ×├«n dauna avu╚Ťiei na╚ŤionaleÔÇŁ19. Spre deosebire de doctrina liberal─â, politica Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc era considerat─â de autor ca fiind ├«ndrum─âtoare ÔÇ×a unui organism viu, bazat pe echilibrul economicÔÇŁ, realizat─â fiind cu ajutorul ╚Ť─âr─ânimii rom├óne, nu cu cel al burgheziei. Totu╚Öi, Ion R─âducanu ╚Ötia c─â ÔÇ×nu exist─â nicio ╚Ťar─â ├«n care statul s─â se restr├óng─â numai la rolul de ├«ncasator de impoziteÔÇŁ, ci ÔÇ×pretutindeni statul ╚Öi-a luat o serie de obliga╚Ťiuni (ÔÇŽ), ├«n interesul colectivit─â╚ŤiiÔÇŁ20.

Nicolae Ghiulea recomanda ├«ntoarcerea la tradi╚Ťiile neamului ╚Öi la ÔÇ×forma de stat potrivit─â firei poporului nostru: simpl─â, clar─â, dreapt─âÔÇŁ. El critica ├«ncerc─ârile nereu╚Öite de a cl─âdi ÔÇ×un stat capitalist f─âr─â capitalÔÇŁ, pentru a sprijini, ├«n realitate, alte economii, ÔÇ×nimicind agricultura pentru ridicarea unei industrii, f─âr─â capital na╚ŤionalÔÇŁ21. Era clar, pentru autor, c─â organizarea statal─â cerea un plan ╚Öi o platform─â-program conduc─âtoare, ceea ce, ├«n opinia lui, lipsea Rom├óniei, astfel ├«nc├ót aceasta ÔÇ×s-a desvoltat ├«n chip anarhicÔÇŁ. Caracteristicile statului ╚Ť─âr─ânesc erau considerate a fi urm─âtoarele22:

  • ┬╗ forma constitu╚Ťional─â;
  • ┬╗ progresul ├«ntregii na╚Ťiuni;
  • ┬╗ un regim social-economic cooperatist;
  • ┬╗ sprijinirea anumitor ramuri ale industriei, orientate ├«n vederea deservirii intereselor agriculturii;
  • ┬╗ promovarea valorilor materiale ╚Öi spirituale ale poporului rom├ón.

├Än privin╚Ťa conducerii de stat, N. Ghiulea era de p─ârere c─â nu-╚Öi avea rostul guvernarea ÔÇ×pe por╚ŤiuniÔÇŁ a economiei na╚Ťionale (├«n domeniul industrial, ├«n cel agricol ╚Ö.a.), ci era necesar─â o dirijare ÔÇ×aplicat─â unitar ╚Öi armonios de un singur conduc─âtor ╚Öi sus╚Ťinut─â cu toate for╚ŤeleÔÇŁ23.

Pentru Ion Scutaru, realitatea deceniului al patrulea nu putea fi alta dec├ót cea a statului ╚Ť─âr─ânesc, de╚Öi ÔÇ×forme noi de stat se ivescÔÇŁ, iar ÔÇ×Statul cap─ât─â func╚Ťii economice din ce ├«n ce mai ├«ntinseÔÇŁ24. El credea c─â ├«n locul economiei individualiste ├«╚Öi f─âceau loc, tot mai mult, produc╚Ťia ╚Öi desfacerea organizate de stat, ÔÇ×cu ra╚Ťionalizare ╚Öi disciplinare pe baz─â de solidarizare na╚Ťional─âÔÇŁ. Ca atare, adopta forma unui ÔÇ×stat na╚Ťional agrar ╚Ť─âr─ânesc ╚Öi cooperatistÔÇŁ, principiu ÔÇ×├«ndep─ârtat ├«n mod sistematic de la formele noastre de guvernare, de c─âtre vechile partide capitalisto-bancaro-industrialeÔÇŁ25. Critica ├«ndreptat─â ├«mpotriva liberalismului se baza, ├«n opinia sa, pe viitorul mai cert oferit de statul ╚Ť─âr─ânesc (a c─ârui preocupare fundamental─â era agricultura, ceilal╚Ťi factori de produc╚Ťie trebuind s─â-╚Öi dovedeasc─â viabilitatea pentru a fi sprijini╚Ťi).

Mihail Ghelmegeanu ar─âta, ├«n anul 1936, faptul c─â, ├«n ultimii ani ÔÇ×mistica statului a c─âp─âtat propor╚Ťii caracteristice vremurilorÔÇŁ, pe care el ├«nsu╚Öi le descoperise, g─âsindu-le ca fiind ├«n num─âr de trei: ÔÇ×generalitatea, intensitatea ╚Öi durataÔÇŁ26. Rolul statului ap─ârea deosebit de clar ╚Öi de complex, de╚Ťin─âtor al puterii decurg├ónd din principiul suveranit─â╚Ťii na╚Ťionale, al celei legislative ╚Öi administrative; statul era, ├«n acela╚Öi timp, cel care concentra puterea economic─â. Acesta avea la dispozi╚Ťie regimul vamal ╚Öi fiscal, monopolul comunica╚Ťiilor, sistemul pre╚Ťurilor, regimul monetar, politica de credit ╚Öi puterea politic─â27.

├Än Programul Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc28 din 1935 se specifica faptul c─â ÔÇ×interven╚Ťia metodic─â ╚Öi con╚Ötient─â a statului pentru ├«ndrumarea (ÔÇŽ) vie╚Ťei economice constitue, ast─âzi, bazele economiei dirijateÔÇŁ, pe diferite trepte de existen╚Ť─â: de la ÔÇ×Statul normator ├«n procesul economicÔÇŁ, p├ón─â la ÔÇ×Statul produc─âtor ╚Öi gestionar directÔÇŁ, ├«ns─â ├«n limitele unui tip de stat ╚Ť─âr─ânesc. Critic├ónd statul liberal, care ÔÇ×a aservit coopera╚Ťia ╚Ťelurilor capitalisteÔÇŁ, statul na╚Ťional-╚Ť─âr─ânesc ├«╚Öi declara inten╚Ťia de valorificare a economiei cooperatiste, care-i era ÔÇ×caracteristica de seam─âÔÇŁ. Chiar dac─â unele aspecte sunt corect argumentate, nu putem s─â nu sesiz─âm totu╚Öi confuzia ├«ntre interven╚Ťionismul statal ╚Öi dirijism ├«n cadrul Programului amintit, deoarece el proclama c─â interven╚Ťia de stat nu era doar ÔÇ×un scop de ra╚Ťionalizare a vie╚Ťii economiceÔÇŁ, ci c─â ÔÇ×economia dirijat─â va trebui s─â aib─â ╚Öi un ╚Ťel socialÔÇŁ29, afirma╚Ťie din care deducem c─â interven╚Ťionismul constituia unul din obiectivele dirijismului, ceea ce nu este real.

Politica de industrializare a ╚Ť─ârii era redus─â la ÔÇ×mica industrie ╚Ť─âr─âneasc─â, a meseriilor na╚Ťionale ╚Öi a industriei casniceÔÇŁ, fabricarea ├«n ╚Ťar─â a uneltelor ╚Öi ma╚Öinilor agricole, dezvoltarea ÔÇ×fabricilor de armament care pot g─âsi ├«nl─âuntrul ╚Ť─ârii condi╚Ťii economice prielnice dezvolt─ârii lorÔÇŁ30.

Adep╚Ťi ai primatului agriculturii, doctrinarii ╚Ť─âr─âni╚Öti au sus╚Ťinut ├«ns─â, ├«n acela╚Öi timp, c─â statul ╚Ť─âr─ânesc este obligat s─â elaboreze o politic─â ╚Öi o legisla╚Ťie special─â care va pune ├«n aplicare concep╚Ťia ╚Ť─âr─ânist─â ├«n problema industrializ─ârii. Prima direc╚Ťie a legisla╚Ťiei industriale a statului ╚Ť─âr─ânesc era aceea de a proceda la revizuirea regimului liberal de protec╚Ťie a industriilor pentru selec╚Ťionarea ÔÇ×adev─âratelor industriiÔÇŁ, la revizuirea pre╚Ťurilor ├«n vederea reducerii decalajelor dintre pre╚Ťurile produselor industriale ╚Öi cele agricole. Legisla╚Ťia ╚Ť─âr─ânist─â, afirmau adep╚Ťii PN╚Ü, avea s─â prevad─â metode de protec╚Ťie a industriei rom├óne╚Öti ÔÇ×corespunz─âtoare economiei ╚Öi muncii na╚ŤionaleÔÇŁ31.

Noua legisla╚Ťie ╚Ť─âr─ânist─â, spre deosebire de cea liberal─â, ├«╚Öi fixa ca obiectiv ├«ncurajarea unor industrii ca: 1) industriile care se vor a╚Öeza la ╚Ťar─â ├«n vederea transform─ârii pe loc a materiilor prime agricole; 2) mica industrie ╚Ť─âr─âneasc─â ╚Öi or─â╚Öeneasc─â prin ├«nzestrarea tehnic─â a atelierelor, organizarea coopera╚Ťiei, acordarea de credite, degrev─âri fiscale ╚Öi preferin╚Ťe la licita╚Ťii; 3) industria casnic─â ╚Ť─âr─âneasc─â; 4) industria extractiv─â; 5) industria de r─âzboi; 6) fabricile de unelte ╚Öi ma╚Öini agricole din ╚Ťar─â. Se aprecia c─â ├«n statul ╚Ť─âr─ânesc vor beneficia de regimul protec╚Ťionist ╚Öi de ├«ncurajarea legislativ─â a statului numai acele industrii care vor avea un rost economic justificat ╚Öi nu erau clasificate ├«n categoria industriilor ÔÇ×artificialeÔÇŁ sau ÔÇ×parazitareÔÇŁ care tr─âiau din specularea masei consumatorilor, ├«n special a ╚Ť─âr─ânimii32. ├Än vederea cre─ârii unor posibilit─â╚Ťi superioare de ├«nzestrare tehnic─â a industriei, ╚Ť─âr─âni╚Ötii au admis c─â este necesar─â etatizarea unor industrii deosebit de importante pentru economia na╚Ťional─â, statul urm├ónd s─â ├«nlocuiasc─â progresiv ├«ntreprinderile particulare

Etatizarea (na╚Ťionalizarea) trebuia s─â se limiteze numai la marile ├«ntreprinderi, acceptarea etatiz─ârii unor ├«ntreprinderi ne├«ngr─âdind ini╚Ťiativa capitalist─â: ÔÇ×Numai domin├ónd aceste mari izvoare de produc╚Ťie, statul este ├«n m─âsur─â de a-╚Öi exercita o politic─â real─â a pre╚Ťurilor ╚Öi a reglementa distribu╚Ťia veniturilor. O atare ├«ndrumare a statului nu poate fi socotit─â, azi, o utopie. ├Änceputuri exist─â peste tot ╚Öi procesul de penetra╚Ťie a ├«ntreprinderilor publice este mai activÔÇŁ33.

├Än acest scop, ei propuneau: 1) organizarea pe baze etatiste a unei industrii de ├«nzestrare tehnic─â a agriculturii, ├«n special crearea de c─âtre stat a unor ├«ntreprinderi de fabrica╚Ťie a uneltelor ╚Öi ma╚Öinilor agricole ╚Öi a fabricilor de ├«ngr─â╚Ö─âminte chimice;

2) organizarea unei industrii de stat a armamentului ├«n condi╚Ťii normale de dezvoltare; 3) organizarea de stat a industriilor care au cel mai important client statul ╚Öi etatizarea minelor de c─ârbuni; 4) trecerea ├«n administrarea statului a industriei de gaz metan ╚Öi, ulterior, a industriilor care aveau monopol de stat34.

Practic, ceea ce propuneau doctrinarii ╚Ť─âr─ânismului ├«n domeniul etatiz─ârii nu era altceva dec├ót o economie cu un sector de stat ├«nso╚Ťit de un sector particular at├ót ├«n domeniul industriei, agriculturii, c├ót ╚Öi al circula╚Ťiei, al─âturi de un sector consolidat al coopera╚Ťiei.

Dar dezideratul unei mi╚Öc─âri cooperatiste puternice ╚Öi eficiente ├«l ├«nt├ólnim ╚Öi la reputa╚Ťi speciali╚Öti de alt─â orientare, precum marele g├ónditor ╚Öi om politic liberal Victor Sl─âvescu. Acesta considera c─â trebuiau ├«nfiin╚Ťate at├ót cooperative agricole de aprovizionare, care s─â se ├«ngrijeasc─â de inventarul agricol, de procurarea semin╚Ťelor etc., c├ót ╚Öi cooperative de desfacere, care trebuiau s─â se ocupe de v├ónzarea recoltelor, pentru ca ╚Ť─âranii ,,s─â nu cad─â pe m├óna speculan╚ŤilorÔÇŁ35.

Multiplicarea func╚Ťiilor economice ale statului necesita ca acesta s─â intervin─â tot mai mult ├«n procesul de produc╚Ťie pentru a-i influen╚Ťa orientarea ├«ntr-o direc╚Ťie conform─â cu interesele societ─â╚Ťii ├«n ansamblul ei. Statul nu se mai putea limita la procurarea mijloacelor necesare ├«ntre╚Ťinerii economiei publice prin impozite, la exercitarea func╚Ťiei de ÔÇ×paznicÔÇŁ al ordinii publice ╚Öi la rezolvarea sarcinilor de ordin cultural; presupunea, ├«n plus, datoria statului de a interveni ├«n raporturile dintre clasele sociale pentru solu╚Ťionarea antagonismelor care divizau grav societatea.

Concluzii

├Än principiu, potrivit opiniilor men╚Ťionate, putem concluziona c─â ╚Ť─âr─âni╚Ötii sprijineau, ├«n general, rolul statului ├«n economie, dar, subapreciind necesitatea ╚Öi mai ales posibilit─â╚Ťile industrializ─ârii, sus╚Ťineau prea puternic importan╚Ťa agriculturii. Aceasta constituia, ├«ntr-adev─âr, ├«nc─â baza tradi╚Ťional─â a existen╚Ťei ╚Öi ocupa╚Ťiilor noastre, dar era departe de a concentra cele mai novatoare idei ╚Öi solu╚Ťii pentru viitorul ╚Ť─ârii.

Concep╚Ťiile ╚Ť─âr─âniste cu privire la industrializare au avut un pronun╚Ťat caracter polemic, critic, ├«ndreptat ├«mpotriva liberalismului ╚Öi neoliberalismului; subaprecierea posibilit─â╚Ťilor industrializ─ârii sau exagerarea greut─â╚Ťilor realiz─ârii ei au fost folosite pentru a demonstra c─â, la baza programului economic al statului ╚Ť─âr─ânesc trebuie a╚Öezat principiul ÔÇ×primatului agriculturiiÔÇŁ, ca ramur─â de produc╚Ťie principal─â a economiei na╚Ťionale. ├Än acest sens, chiar ╚Öi ├«n anul 1937, liderul ╚Ť─âr─ânist Ion Mihalache36 afirma categoric faptul c─â Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi-a fixat ca sarcin─â programatic─â realizarea primatului agriculturii fa╚Ť─â de industrie.

Astfel, de╚Öi ├«n cele dou─â decenii interbelice liberalismul cu evolu╚Ťiile sale, ├«n primul r├ónd neoliberalismul, a reprezentat curentul de g├óndire economic─â care a modelat evolu╚Ťia ╚Ť─ârii, ╚Ť─âr─ânismul, at├ót ca ideologie politic─â c├ót ╚Öi ca curent economic va cunoa╚Öte o audien╚Ť─â cresc├ónd─â ├«n opinia public─â mai ales dup─â 1926 (momentul cre─ârii Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc), pe fondul c─âut─ârilor societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti de dep─â╚Öire a ÔÇ×handicapului istoricÔÇŁ determinat de istoria ultimelor trei-patru veacuri.

Note:

* Vezi pe larg volumul Neoliberalismul rom├ónesc. Economie ╚Öi politic─â 1934 ÔÇô 1938, Editura Istros, Br─âila, 2019, autor Ioan Codru╚Ť Lucinescu.

1. Sursa: https://theophylepoliteia.wordpress.com/2009/09/13/zdd-interbelic-%E2%80%93-taranistii/

2. Virgil N. Madgearu, Doctrina ╚Ť─âr─ânist─â, Conferin╚Ť─â ╚Ťinut─â la Funda╚Ťia Universitar─â CAROL I ├«n ziua de 21 ianuarie 1923, Tipografia ÔÇ×BucovinaÔÇŁ, Bucure╚Öti.

3. Virgil N. Madgearu, Capitalismul în răsăritul Europei, în Agrarianism, capitalism, imperialism, București, 1936, p. 121.

4. Virgil N. Madgearu, Curs de economie politică, f.e., București, 1944, p. 119.

5. Virgil N. Madgearu, Evolu╚Ťia economiei rom├óne╚Öti dup─â r─âzboiul mondial, Editura ┼×tiin╚Ťific─â, Bucure╚Öti, 1995, p. 265.

6. Vasile Serdici, Dou─â conferin╚Ťe. ├Än jurul statului ╚Ť─âr─ânesc ╚Öi regimul nostru industrial, cauza ruinei comer╚Ťului exterior, f.e., Bucure╚Öti, 1930, p. 9.

7. Gheorghe Zane, ╚Ü─âr─ânismul ╚Öi organizarea statului rom├ón, Tipografia ÔÇ×BucovinaÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1936, p. 4.

8. Ibidem, p. 5.

9. Ibidem, p. 35.

10. Ion Mihalache, ╚Ü─âr─ânism ╚Öi na╚Ťionalism, Tipografia Bucovina, Bucure╚Öti, 1936, p. 7.

11. Ernest Ene, Spre Statul ╚Ť─âr─ânesc, Editura ÔÇ×EminescuÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1932, p. 11.

12. Nicolae Ghiulea, Organizarea Statului. Mijloace ╚Öi metode noui, Tipografia ÔÇ×LuptaÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1935, p. 83.

13. Virgil N. Madgearu, Doctrina ╚Ť─âr─ânist─â, ├«n ÔÇ×Doctrinele partidelor politice. 19 prelegeri publice organizate de Institutul Social Rom├ónÔÇŁ, Editura Cultura Na╚Ťional─â, Bucure╚Öti, 1924, p. 83.

14. Virgil N. Madgearu, Evolu╚Ťia economiei rom├óne╚Öti dup─â r─âzboiul mondial, ed. cit., p. 279.

15. Lege pentru organizarea ministerelor, ├«nso╚Ťit─â de Expunerea de motive a D-lui Prim-Ministru Iuliu Maniu. Avizul Consiliului Legislativ ╚Öi Rapoartele dela Camer─â ╚Öi Senat, ed. a II-a, Editura ÔÇ×Curierul JudiciarÔÇŁ SA, Bucure╚Öti, 1930, p. 64.

16. Ibidem, p. 81.

17. Ernest Ene, op. cit., p. 4.

18. Ibidem, p. 8.

19. Ion R─âducanu, Fic╚Ťiuni bugetare ╚Öi monetare. Observa╚Ťiuni critice asupra bugetului Statului pe 1934-1935, Monitorul Oficial ╚Öi Imprimeriile Statului, Imprimeria Central─â, Bucure╚Öti, 1934, p. 5-6.

20. Ibidem, p. 5.

21. Nicolae Ghiulea, op. cit., p. 10.

22. Ibidem, p. 13.

23. Ibidem, p. 37.

24. Ion Scutaru, Statul ╚Ť─âr─ânesc din punct de vedere economic ╚Öi politic, Institutul de Arte Grafice ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇŁ SA, Bucure╚Öti, 1935, p. 3.

25. Ibidem, p. 15.

26. Mihail Ghelmegeanu, Func╚Ťiunea economic─â a Statului, Institutul grafic ÔÇ×ArtaÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1936, p. 10.

27. Ibidem, p. 4-5.

28. Programul Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc, votat de Comitetul Central Executiv (╚Öedin╚Ťele de la 2-6 februarie 1935), ed. a II-a, Tipografia ÔÇ×BucovinaÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1936, p. 6-7.

29. Ibidem, p. 9.

30. Ibidem, p. 96.

31. Ion Scutaru, Statul ╚Ť─âr─ânesc, Bucure╚Öti, 1935, p. 21.

32. Gheorghe Zane, op. cit., p. 31-32.

33. Ibidem.

34. Andrei Josan, Controverse cu privire la profilul ╚Öi nivelul de dezvoltare social-economic─â a Rom├óniei ├«n prima jum─âtate a secolului al XX-lea, ├«n Maria Mure╚Öan (coord.), Economia rom├óneasc─â de la tradi╚Ťionalism la postmodernism, Editura Economic─â, Bucure╚Öti, 2004, p. 110-111.

35. Banca Na╚Ťional─â a Rom├óniei, Is─ârescu Mugur (coord.), Via╚Ťa ╚Öi opera lui Victor Sl─âvescu, ├«n colec╚Ťia ÔÇ×RestitutioÔÇŁ, nr. 1, octombrie 2001, p. 17.

36. Banca Na╚Ťional─â a Rom├óniei, Is─ârescu Mugur (coord.), Via╚Ťa ╚Öi opera lui Victor Sl─âvescu, ├«n colec╚Ťia ÔÇ×RestitutioÔÇŁ, nr. 1, octombrie 2001, p. 17.