Pamfil Șeicaru-Nicolae Ceaușescu, cine a câștigat?
Anticomunist și antisovietic înverșunat, Pamfil Șeicaru intră în legătură cu Securitatea și face o vizită în mare secret în România cu aprobarea lui Nicolae Ceaușescu! Pare firul unui roman de aventuri din epoca Războiului Rece. Dar este real. Vă prezentăm în acest număr al revistei noastre dosarul acestei afaceri incredibile. O poveste adevărată în care se confruntă două personalități de excepție.
Pamfil Șeicaru, marele gazetar interbelic, fost proprietar al ziarului ”Curentul”, anticomunist, antisovietic, suținător al regimului Ion Antonescu și al războiului împotriva URSS, pleacă din România cu câteva zile înainte de 23 august 1944 și se stabilește în exil în Spania lui Franco. De aici, continuă activitatea publicistică pe aceleași coordonate anti-comuniste, fiind considerat de serviciile secrete de la București unul dintre cei mai periculoși dușmani din rândurile exilului românesc. Dealtfel, Pamfil Șeicaru fusese deja condamnat, în 1945, la moarte, în cadrul procesului ”ziariștilor criminali de război vinovați de dezastrul țării”.
Nicolae Ceaușescu se afla în închisoare în anii războiului, de cealaltă parte a baricadei. Viitorul lider al României își desăvârșea ucenicia comunistă așteptând ca Armata Roșie să ocupe Bucureștiul și să aducă la putere PCR.
Peste ani, roata istoriei a schimbat locurile celor doi. Pamfil Șeicaru a ajuns din saloanele puterii, unde își exercitase influența zeci de ani, un fugar apatrid trăind la limita sărăciei. Nicolae Ceaușescu, dintr-un militant ilegalist la început de carieră, devenise puternicul conducător al României comuniste.
Securitatea ar fi dat o lovitură racolându-l pe Pamfil Șeicaru
Și cu toate acestea, Nicolae Ceaușescu urmărește cu mare atenție operațiunea declanșată de Securitate pentru a obține o atitudine mai binevoitoare a lui Pamfil Șeicaru față de regimul comunist. Iar ca dovadă a acestui extraordinar interes, Ceaușescu aprobă, în 1966, grațierea lui Șeicaru, după ce marele gazetar solicitase acest lucru în cadrul discuțiilor pe care le avusese cu agenții trimiși de la București. Un document al Securității prezentat în revista noastră păstrează aprobarea lui Ceaușescu prin care se autorizează eliberarea a 3000 de dolari către Pamfil Șeicaru pentru editarea unei cărți!
A reușit Securitatea lui Nicolae Ceaușescu să-l racoleze pe anti-comunistul Pamfil Șeicaru? Miza era mare. Racolarea ziaristului ar fi adus imense beneficii de imagine pentru regimul lui Ceaușescu și ar fi dat o lovitură de moral pentru exilul românesc. Securitatea a intuit bine că avea două cărți de jucat în relația cu Șeicaru. Prima, anularea condamnării, a doua, promisiunea că îi va face posibilă o vizită în România.
Știind că Securitatea știe care îi sunt marile dorințe, Pamfil Șeicaru și-a jucat și el cartea. Promite o atitudine de sprijin a țării, dar nu a regimului. În schimb, reușește ca, la 83 de ani să viziteze în mare secret România. Își vede rudele din țară și fostele proprietăți. S-ar putea pune că regimul comunist a câștigat bătălia cu marele său adversar din publicistica exilului.
Dar, în mod paradoxal, propaganda comunistă nu exploatează propagandistic evenimentul. Vizita rămâne strict secretă. Ca urmare, efectul de imagine este nul. Iar așa-zisa atitudine binevoitoare a lui Șeicaru nu produce nimic spectaculos.
În meciul Ceaușescu-Șeicaru, cine pe cine a manipulat? A reușit Securitatea racolarea unui lider al exilului sau Pamfil Șeicaru, bătrânul vulpoi care toată viața a mâncat politică pe pâine, a jucat de așa natură încât și-a îndeplinit ultima dorință, și anume de a-și mai vedea o dată țara? Citiți dosarul ”Historia!”
