Opera╚Ťiunea ÔÇ×TrepiedÔÇŁ: cum a fost ├«mpiedicat─â scoaterea Rom├óniei din pactul cu Germania chiar de Alia╚Ťi jpeg

Opera╚Ťiunea ÔÇ×TrepiedÔÇŁ: cum a fost ├«mpiedicat─â scoaterea Rom├óniei din pactul cu Germania chiar de Alia╚Ťi

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Andrzej Dubicki, Traducere din limba polon─â: Adriana Panaite

La scurt timp dup─â sosirea ├«n capitala portughez─â, Kowalewski s-a aflat printre semnatarii memorandumului adresat, prin intermediul agen╚Ťiei italiene, guvernului german, scopul s─âu real fiind acela de a cunoa╚Öte pozi╚Ťia german─â cu privire la soarta polonezilor. Acest lucru este important nu numai datorit─â r─âzboiului ├«n plin─â desf─â╚Öurare, dar poate fi privit ╚Öi ca o preg─âtire pentru urm─âtoarea ac╚Ťiune, care viza ruperea ÔÇ×AxeiÔÇŁ.

Tot la Lisabona, Kowalewski a reluat contactele cu Jean Pangal, vechiul s─âu prieten din Bucure╚Öti, care trebuia s─â-l ajute pe polonez s─â p─âstreze contactele cu politicienii rom├óni afla╚Ťi la Bucure╚Öti, at├ót cei din preajma lui Ion Antonescu, c├ót ╚Öi cei apar╚Ťin├ónd partidelor din opozi╚Ťie. Planul c─âruia i s-a dedicat Kowalewski ├«n urm─âtorii trei ani ╚Öi jum─âtate a fost acela de a coordona Ac╚Ťiunea Continental─â, ╚Öi mai ales o parte a partea sa: Opera╚Ťiunea ÔÇ×TrepiedÔÇŁ.

Opera╚Ťiunea ÔÇ×TrepiedÔÇŁ avea teoretic o mare importan╚Ť─â, at├ót militar─â, c├ót ╚Öi politic─â. Pe de o parte, succesul s─âu, sub forma p─âr─âsirii alian╚Ťei cu Germania de c─âtre Italia, Rom├ónia ╚Öi Ungaria, putea reduce semnificativ durata opera╚Ťiunilor militare. ├Än plan politic, ar fi putut reprezenta punctul de pornire pentru crearea ├«n Europa Central─â ╚Öi de Est a unei forma╚Ťiuni politice, sub forma unei federa╚Ťii de state, capabil─â s─â reziste domina╚Ťiei sovietice postbelice. O asemenea direc╚Ťie de ac╚Ťiune era ├«n concordan╚Ť─â pe deplin cu r─âzboiul polonez ╚Öi cu planurile postbelice. ├Än dezvoltarea unei astfel de politici, pornind de la mijloacele limitate disponibile la acel moment, autorit─â╚Ťile poloneze ├«n exil au ales metoda influen╚Ť─ârii treptate a poten╚Ťialilor parteneri, afla╚Ťi atunci ├«n blocul politico-militar opus.

Centrul activităţilor de pregătire, la Lisabona

Perfect potrivi╚Ťi ╚Öi preg─âti╚Ťi pentru aceast─â misiune erau Jan Kowalewski ╚Öi Jan Szembek. Primul fusese ata╚Öat militar la Moscova ╚Öi la Bucure╚Öti, iar cel de-al doilea, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Poloniei ├«nainte de r─âzboi, dar ╚Öi ambasador la Budapesta ╚Öi la Bucure╚Öti. Atuurile celor doi ini╚Ťiatori ai Opera╚Ťiunii ÔÇ×TrepiedÔÇŁ au fost contactele lor str├ónse, stabilite anterior, cu cercurile politice din aceste ╚Ť─âri, precum ╚Öi cunoa╚Öterea realit─â╚Ťilor locale.

Jan Kowalewski cu sot╠žia s╠ži fiica la Bucures╠žti (aproximativ 1935)

8 1935 Jan Kowalewski cu sot╠Žia s╠Ži fiica sa la Bucures╠Žti (aproximativ 1935) jpg jpeg

Amplasarea centrului activit─â╚Ťilor de preg─âtire a Opera╚Ťiunii ÔÇ×TrepiedÔÇŁ ├«n capitala Portugaliei neutre reprezenta o circumstan╚Ť─â favorabil─â, care permitea ├«ntreprinderea unor ac╚Ťiuni ample care s─â implice at├ót sferele conduc─âtoare, c├ót ╚Öi opozi╚Ťia, ├«n special ├«n Rom├ónia. Lisabona era atunci proverbiala ÔÇ×fereastr─â c─âtre lumeÔÇŁ, unde ac╚Ťiunile ambelor tabere implicate ├«n conflictul militar se intersectau, at├ót din punct de vedere diplomatic, c├ót ╚Öi al activit─â╚Ťilor de spionaj. ├Än astfel de condi╚Ťii, ├«n special locotenent-colonelul Kowalewski se sim╚Ťea ca pe╚Ötele ├«n ap─â, el av├ónd nu numai preg─âtire, ci ╚Öi experien╚Ť─â acumulat─â de-a lungul carierei sale de p├ón─â atunci, at├ót ├«n spionaj, c├ót ╚Öi ca diplomat. El era bine cunoscut de ambele blocuri politico-militare, acesta constituind chiar un avantaj ├«n condi╚Ťiile desf─â╚Öur─ârii activit─â╚Ťii ├«ntr-o ╚Ťar─â neutr─â. ├Änainte de a ├«ncepe efectiv preg─âtirea opera╚Ťiunii, Kowalewski se familiarizase deja cu planul preg─âtit de prim-ministrul polonez, generalul W. Sikorski, de a direc╚Ťiona ofensiva aliat─â ├«mpotriva Germaniei din Balcani. Elemente ale acestui plan au fost folosite ulterior de Marea Britanie, ├«n preg─âtirea unei opera╚Ťiuni similare.

Scopul: scoaterea Italiei, a României și a Ungariei din alianţa cu Germania

├Änceputul activit─â╚Ťii ├«n aceast─â direc╚Ťie a avut loc la sf├ór╚Öitul anului 1940, c├ónd guvernul polonez a decis s─â participe la Ac╚Ťiunea Continental─â, care viza ├«ntreprinderea de ac╚Ťiuni menite s─â preg─âteasc─â condi╚Ťiile pentru un atac antigerman al popula╚Ťiei civile din ╚Ť─ârile ocupate. O component─â a acestui plan a fost ÔÇ×TrepiedulÔÇŁ, al c─ârui nume a fost inventat de Jan Szembek, care credea, pe bun─â dreptate, c─â atragerea acestor trei ╚Ť─âri ╚Öi scoaterea lor din alian╚Ťa cu Germania ar favoriza ├«n mod evident o ├«ncheiere mai rapid─â a r─âzboiului. El lua ├«n calcul nu numai poten╚Ťialul de r─âzboi angajat de alia╚Ťii Germaniei ├«n lupt─â, ci ╚Öi consecin╚Ťele t─âierii aprovizion─ârii celui de-Al Treilea Reich cu materii prime, mai ales petrol rom├ónesc, ╚Öi cu alimente.

Numele de Opera╚Ťiunea ÔÇ×TrepiedÔÇŁ a ├«nceput s─â fie folosit oficial ├«n 1943, dar originile sale ├«l situeaz─â de fapt ├«n 1941. Sarcinile centrului de la Lisabona erau ├«n primul r├ónd colectarea de informa╚Ťii ╚Öi efectuarea unei diversiuni politice, ├«n╚Ťelese ├«n sens larg ├«n Rom├ónia, Ungaria ╚Öi Italia (p├ón─â ├«n septembrie 1943, c├ónd aceasta capitula). Aceasta consta ├«n a ar─âta deliberat ╚Öi bine argumentat reprezentan╚Ťilor acestor ╚Ť─âri c─âile de trecere ├«n tab─âra opus─â. S-au f─âcut eforturi pentru ob╚Ťinerea efectului dorit inclusiv prin propagarea scepticismului cu privire la victoria final─â a celui de-Al Treilea Reich.

Implementat─â ├«n principal de c─âtre Kowalewski, care folosea pseudonimele ÔÇ×PiotrÔÇŁ, ÔÇ×PedroÔÇŁ, ÔÇ×NartÔÇŁ, tactica p─âr╚Ťii poloneze consta ├«ntr-o ÔÇ×ofert─â de servicii buneÔÇŁ, ├«ndreptat─â at├ót c─âtre principale figuri politice aflate la putere, c├ót ╚Öi ├«n direc╚Ťia liderilor opozi╚Ťiei, ├«n principal ├«n Rom├ónia. Aceast─â tactic─â s-a dovedit a fi extrem de eficient─â, ca urmare, detalii despre planurile politice ╚Öi militare germane au fost trimise c─âtre Kowalewski dinspre aceste surse.

Contactul ├«ntre diferi╚Ťii actori politici implica╚Ťi ╚Öi trimiterea de informa╚Ťii se realizau prin purtarea unei coresponden╚Ťe secrete, al c─ârei subiect principal erau problemele legate de schimbarea alian╚Ťelor. Se foloseau curieri speciali, adesea trimi╚Öi ├«mputernici╚Ťi direct ai principalilor conduc─âtori, de exemplu mare╚Öalul Ion Antonescu, regentul Mikl├│s Horthy, premierul maghiar K├íllay sau Dino Grandi, diplomat italian, fost ministru de Externe ╚Öi ambasador la Londra. P─âr╚Ťile interesate erau pe deplin con╚Ötiente de importan╚Ťa acestor tratative, menite s─â evite catastrofa care-i a╚Ötepta, dac─â nu alegeau momentul potrivit pentru p─âr─âsirea alian╚Ťei cu Germania.

ÔÇ×Probabil cel mai bun spionaj ofensiv din LisabonaÔÇŁ

Prima etap─â planificat─â a opera╚Ťiunii a reprezentat desf─â╚Öurarea unei ÔÇ×ac╚Ťiuni negativeÔÇŁ ├«mpotriva Germaniei, ├«ntr-un moment ├«n care alia╚Ťilor acesteia le era ├«nc─â imposibil s─â ├«nceteze lupta al─âturi de ea. Cu toate acestea, efortul lor de r─âzboi a fost redus la minimum. De asemenea, s-a subliniat c─â nu-╚Öi vor dispersa for╚Ťele na╚Ťionale pe front.

Un alt element al acestei ac╚Ťiuni a fost ╚Öi condi╚Ťia de a nu coopera cu Germania ├«n crimele ├«mpotriva umanit─â╚Ťii, ├«n principal ├«mpotriva evreilor. Rezultatele muncii locotenent-colonelului Kowalewski au fost foarte apreciate nu numai de autorit─â╚Ťile poloneze, ci ╚Öi de generalul Colin McVean Gubbins, ╚Öef al SOE (Special Operations Executive, organiza╚Ťie britanic─â din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, ale c─ârei obiective erau declan╚Öarea de opera╚Ťiuni de lupt─â prin alte mijloace dec├ót cele ale r─âzboiului clasic ÔÇô n.tr.), care declara c─â ÔÇ×nu este nici unul printre oamenii s─âi care s─â aib─â abilit─â╚Ťile lui Peter ╚Öi s─â desf─â╚Öoare activit─â╚Ťile politice pe care el le ├«ntreprinde la fa╚Ťa locului ├«n folosul englezilorÔÇŁ.

Ata╚Öatul militar american din Lisabona a descris misiunile de informa╚Ťii poloneze care operau ├«n Portugalia ca fiind ÔÇ×probabil cel mai bun spionaj ofensiv din LisabonaÔÇŁ/ÔÇ×probably the best offensive intelligence in LisbonÔÇŁ.

Kowalewski ├«i trimite Regelui Mihai un plan de evacuare a personalit─â╚Ťilor politice rom├óne╚Öti

Posibilit─â╚Ťile de influen╚Ťare a partenerilor ├«n aceast─â opera╚Ťiune diplomatic─â special─â cu elemente ale jocului de spionaj s-au dovedit a fi ├«nsemnate. Un exemplu de eficien╚Ť─â a fost livrarea c─âr╚Ťii Noua Ordine German─â ├«n Polonia, tip─ârit─â ├«n Marea Britanie, lui Benito Mussolini, care, la r├óndul s─âu, i-a transmis-o lui Hitler ├«n timpul unei ├«nt├ólniri. Cartea a ajuns ╚Öi ├«n biblioteca parlamentului maghiar. Cu mult─â satisfac╚Ťie a fost primit ╚Öi succesul misiunii prin care i se furnizau mare╚Öalului Ion Antonescu materiale indic├ónd ├«nfr├óngerea iminent─â a Germaniei. Primirea acestui colet a fost confirmat─â de semn─âtura olograf─â a ÔÇ×conduc─âtoruluiÔÇŁ, document livrat la Lisabona de c─âtre un curier special.

Jan Kowalewski a fost, de asemenea, ├«n contact permanent cu Iuliu Maniu ╚Öi cu Ion Mihalache, reprezentan╚Ťii opozi╚Ťiei din Rom├ónia, ╚Öi chiar cu t├ón─ârul rege Mihai. ├Änt─ârirea acestor contacte este demonstrat─â ╚Öi de faptul c─â Kowalewski i-a trimis acestuia din urm─â un plan de evacuare a personalit─â╚Ťilor politice rom├óne╚Öti, care ar fi format guvernul ├«n exil.

Pre╚Öedintele american Franklin Delano Roosevelt s╠ži premierul britanic Winston Churchill la Conferint╠ža de la Casablanca, i╠én ianuarie 1943

casablanca jpg jpeg

Printre succesele Opera╚Ťiunii ÔÇ×TrepiedÔÇŁ se num─âr─â ╚Öi ob╚Ťinerea, ├«n noiembrie 1942, a unei decizii din partea Ungariei de a fi gata s─â ias─â din r─âzboi, cu condi╚Ťia acord─ârii garan╚Ťiilor din partea alia╚Ťilor c─â nu va fi ocupat─â de armata sovietic─â. La r├óndul s─âu, partea rom├ón─â, prin trimisul s─âu la Lisabona, a declarat c─â for╚Ťele rom├óne nu vor lupta cu for╚Ťele aliate la intrarea lor ├«n Rom├ónia. S-a ajuns chiar p├ón─â la sugerarea celui mai potrivit loc de pe coasta M─ârii Negre pentru debarcarea alia╚Ťilor.

Opera┼úiunea e blocat─â de Churchill ┼či de Roosevelt

Ini╚Ťiativa p─âr╚Ťii poloneze f─âcea parte din programul politic denumit ÔÇ×IntermariumÔÇŁ (├Äntre m─âri ÔÇô n.tr.), prezent ├«n mod tradi╚Ťional ├«n politica sa, acum sub forma federa╚Ťiei europene propuse. Prin urmare, eforturile depuse pentru scoaterea ╚Ť─ârilor din alian╚Ťa cu Germania luau ├«n considerare ╚Öi propriile interese. Dac─â ar fi avut succes, Polonia devenea un lider printre ╚Ť─ârile din Europa Central─â, rol acceptat de partenerii politici ├«n timpul discu╚Ťiilor.

Teoretic, aceast─â ampl─â opera╚Ťiune ar fi trebuit s─â favorizeze planurile aliate, dar speran╚Ťele legate de aceasta au fost blocate de c─âtre W. Churchill ╚Öi F.D. Roosevelt ├«n declara╚Ťia semnat─â ├«n ianuarie 1943 la Casablanca, ├«n care problemele alia╚Ťilor Germaniei erau plasate de facto la egalitate cu rela╚Ťia cu cel de-Al Treilea Reich, cer├óndu-li-se acestora ÔÇ×predarea necondi╚Ťionat─âÔÇŁ. Men╚Ťin├ónd ╚Öi mai t├órziu aceast─â condi╚Ťie, alia╚Ťii occidentali n-au f─âcut dec├ót s─â p─âstreze un concept prost g├óndit ├«n ceea ce prive╚Öte consecin╚Ťele geostrategice pe termen lung ╚Öi care s-a dovedit benefic doar pentru URSS. Astfel, s-a pr─âbu╚Öit, de fapt, ├«n ciuda continu─ârii ulterioare a contactelor ╚Öi a prezent─ârii de noi propuneri, posibilitatea, deja existent─â ├«n 1943, de creare de c─âtre alia╚Ťii occidentali a unei realit─â╚Ťi postbelice ├«n Europa, care oferea ╚Öansa bloc─ârii domina╚Ťiei sovietice pe jum─âtatea estic─â a continentului.

Influen╚Ťa sovietic─â asupra alia╚Ťilor occidentali ├«╚Öi are un ecou ╚Öi ├«n ac╚Ťiunea ├«ntreprins─â ├«mpotriva locotenent-colonelului Kowalewski. Mai multe detalii despre aceasta ne sunt ast─âzi cunoscute din materialele Primului Comitet al NKGB, publicate la Moscova ├«n 2009. Profit├ónd de faptul c─â locotenent-colonelul Kowalewski sonda opiniile diploma╚Ťilor germani, inclusiv ale reprezentan╚Ťilor opozi╚Ťiei germane, ├«n discu╚Ťiile purtate la Lisabona, ace╚Ötia au apelat cu succes la britanici s─â blocheze aceast─â activitate. Sub presiunea sovietic─â, englezii au for╚Ťat guvernul polonez s─â-l ├«ndep─ârteze pe Kowalewski din Lisabona.

: Ceremonie i╠én curtea Palatului Regal din Bucures╠žti; i╠én sta╠énga, Regele Carol al II-lea, primul din dreapta, locotenent-colonelul Jan Kowalewski.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Jan Kowalewski, asul spionajului polonez ╚Öi leg─âturile sale cu Rom├óniaÔÇŁ ap─ârut ├«n num─ârul 230 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 martie - 15 aprilie 2021, dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum