Octombrie 1978: Rom├ónia ┼či URSS pun cap─ât disputelor pe probleme teritoriale jpeg

Octombrie 1978: Rom├ónia ┼či URSS pun cap─ât disputelor pe probleme teritoriale

├Än zilele de 13 ┼či 14 octombrie 1978, o delega┼úie sovietic─â condus─â de A.A.Grom├«ko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., a efectuat o vizit─â la Bucure┼čti, unde a purtat convorbiri cu o delega┼úie rom├ón─â condus─â de Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Politic Executiv, viceprim-ministru, ministrul finan┼úelor.

Din delega┼úia rom├ón─â au f─âcut parte ┼×tefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Mu┼čat, secretar al C.C., Gheorghe Badrus, ambasadorul Rom├óniei la Moscova, al┼úi demnitari rom├óni, iar din delega┼úia sovietic─â-B.N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., K.V.Rusakov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V.I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucure┼čti, alte cadre cu func┼úii de r─âspundere la C.C. al P.C.U.S. ┼či M.A.E. sovietic. Vizita a avut loc ├«n urma ├«n┼úelegerii realizate ├«n timpul ├«nt├ólnirii din 5 august 1977, dintre Nicolae Ceau┼čescu, secretar general al P.C.R., pre┼čdintele Rom├óniei, ┼či L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., pre┼čedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S. Convorbirile de la Bucure┼čti au avut ca scop efectuarea unui schimb de p─âreri ├«n leg─âtur─â cu rela┼úiile bilaterale, precum ┼či cu unele aspecte ale vie┼úii interna┼úionale. ├Änc─â de la ├«nceput, conduc─âtorul delega┼úiei sovietice a precizat c─â apreciaz─â ├«nt├ólnirea de la Bucure┼čti drept o posibilitate favorabil─â ÔÇťpentru a discuta ├«n mod serios, real ┼či sincerÔÇŁ, ÔÇť├«ntr-un spirit constructivÔÇŁ, ÔÇťtov─âr─â┼čescÔÇŁ problematica enun┼úat─â. Expunerea reprezentan┼úilor sovietici a scos ├«n eviden┼ú─â, pe l├óng─â o serie de aspecte pozitive, insatisfac┼úia conducerii sovietice ├«n leg─âtur─â cu difuzarea ├«n Rom├ónia a unor materiale consacrate problemei teritoriale, atitudinea rezervat─â a Rom├óniei fa┼ú─â de colaborarea ├«n cadrul Tratatului de la Var┼čovia, refuzul acesteia de a accepta efectuarea de manevre militare pe propriul teritoriu, evitarea particip─ârii la unele ac┼úiuni de colaborare pe linia C.A.E.R. Repro┼čurile p─âr┼úii sovietice vizau, de asemenea, promovarea de c─âtre Rom├ónia ├«n organiza┼úii interna┼úionale a unor ac┼úiuni ┼či pozi┼úii diferite de cele ale Uniunii Sovietice ┼či ale altor ┼ú─âri socialiste, pozi┼úia aparte a conducerii rom├óne ├«n abordarea unor probleme ale securit─â┼úii europene, privind situa┼úia din Orientul Mijlociu, polemica sovieto-chinez─â, situa┼úia din cadrul mi┼čc─ârii comuniste ┼či muncitore┼čti.

Interven┼úiile reprezentan┼úilor P.C.R. ┼či ai P.C.U.S. ├«n cadrul ├«nt├ólnirii sunt consemnate ├«n stenograma convorbirilor, care se p─âstreaz─â la Arhiva Na┼úional─â Istoric─â Central─â, Fond C.C. al P.C.R., Sec┼úia Rela┼úii Externe, Dosar nr.180/1978. Red─âm, ├«n continuare, pasajele din expunerile lui A.A. Grom├«ko ┼či K.V. Rusakov, referitoare la reflectarea ├«n literatura istoric─â din Rom├ónia a unor probleme percepute de Moscova ca expresie a unor revendic─âri teritoriale fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â. Problema a revenit adesea de-a lungul anilor ├«n convorbirile rom├óno-sovietice la diferite nivele. De data aceasta, partea sovietic─â a fost decis─â s─â pun─â mult mai tran┼čant aceast─â chestiune, chiar dac─â Nicolae Ceau┼čescu declarase public, ├«n urm─â cu doi ani, c─â Rom├ónia nu are preten┼úii teritoriale fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â.

ÔÇ×Aceste probleme ├«nvenineaz─â rela┼úiile noastreÔÇŽÔÇŁ

A.A.Grom├«ko:ÔÇť├Än contextul problemelor care se refer─â la rela┼úiile bilaterale, a┼č vrea s─â m─â opresc la o problem─â care nu o dat─â s-a pus ├«n convorbirile la cel mai ├«nalt nivel ├«n cursul ├«nt├ólnirilor pe linia Comitetelor Centrale, pe linie de stat. Este problema continu─ârii difuz─ârii ├«n Rom├ónia a materialelor cu privire la problema teritorial─â. Se ┼čtie care! S-ar p─ârea c─â aceast─â problem─â trebuia s─â fie ├«nchis─â demult, cu at├ót mai mult cu c├ót ├«n iulie 1976 din partea rom├ón─â a fost f─âcut─â o declara┼úie oficial─â c─â Rom├ónia nu are vreo problem─â cu Uniunea Sovietic─â ├«n aceast─â privin┼ú─â. Aceast─â declara┼úie a fost clar─â! ┼×i, totu┼či, chiar dup─â o asemenea declara┼úie de prestigiu, noi suntem nevoi┼úi, iar ┼či iar, s─â atragem aten┼úia conducerii rom├óne asupra continu─ârii difuz─ârii unor asemenea materiale. Publicarea ├«n Rom├ónia a unor asemenea materiale care cultiv─â ├«n poporul rom├ón sentimente neprietene┼čti fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â nu poate s─â nu pun─â amprenta asupra rela┼úiilor sovietorom├óne. ├Än mod tov─âr─â┼česc ar trebui s─â spunem c─â trebuie s─â punem cap─ât acestei st─âri de lucruri. Nu am putea oare s─â ne ├«n┼úelegem o dat─â pentru totdeauna? Spunem acest lucru pentru c─â ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â aceste probleme ├«nvenineaz─â rela┼úiile noastre. Avem nevoie, ┼či noi ┼či dumneavoastr─â, de acest lucru? ┼×tim c─â situa┼úia noastr─â nu se va schimba pentru c─â o asemenea problem─â nu exist─â;dumneavoastr─â ┼čti┼úi, de asemenea, acest lucru. Nu ne ├«ndoim c─â v─â da┼úi perfect seama de acest lucruÔÇŁ.

K.V.Rusakov:ÔÇťVorbind despre obstacolele care ├«mpiedic─â dezvoltarea ascendent─â a rela┼úiilor noastre bilaterale, tovar─â┼čul Grom├«ko a numit problema continu─ârii difuz─ârii materialelor cu privire la problema teritorial─â. Permite┼úi-mi s─â folosesc aceast─â atmosfer─â de sinceritate ├«n care se desf─â┼čoar─â discu┼úiile noastre pentru a spune c├óteva cuvinte pe aceast─â tem─â. Tovar─â┼čul Brejnev, care s-a interesat ├«n mod am─ânun┼úit de aceast─â problem─â, a spus anul trecut, ├«n convorbirea cu tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu:┬źFire┼čte, nu exist─â declara┼úii frontale ├«n aceast─â privin┼ú─â, dar p─âreri despre caracterul nejust al grani┼úelor stabilite ├«ntre noi le ├«nt├ólne┼čti sub diferite forme, la fiecare pas┬╗. ├Än luna mai 1976, a fost la Bucure┼čti tovar─â┼čul Katu┼čev, secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. El a fost primit de tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu ┼či a avut cu el o convorbire ├«ndelungat─â ┼či foarte serioas─â. La aceast─â convorbire, dup─â cum ┼čti┼úi, s-a stabilit ca din partea dumneavoastr─â s─â se fac─â o declara┼úie nu numai c─â nu exist─â probleme teritoriale ├«n rela┼úiile cu Uniunea Sovietic─â-fapt care a fost f─âcut foarte bine de tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu ┼či care a fost apreciat ├«n modul cuvenit la noi-dar ┼či de a nu folosi de acum ├«nainte ├«n publica┼úii formul─âri care s─â contrazic─â aceast─â declara┼úie f─âcut─â de tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu. Din p─âcate, aceasta nu s-a ├«nt├ómplat. La scurt timp, ├«n pres─â, ├«n literatura istoric─â, ├«n manualele pentru ┼čcolile medii ┼či superioare, ├«n materiale pentru re┼úeaua ├«nv─â┼ú─âm├óntului de partid a ap─ârut iar tema a┼ča-zisei apartenen┼úe. ┼×i aceasta continu─â ┼či p├ón─â ├«n ziua de azi. A┼č putea cita multe exemple ├«n aceast─â privin┼ú─â, ├«ns─â dumneavoastr─â le cunoa┼čte┼úi mai bine. Acapararea de c─âtre Rom├ónia regal─â a Basarabiei ┼či Bucovinei de Nord ├«n 1918 este reprezentat─â ├«n aceste materiale ca o expresie a voin┼úei oamenilor muncii rom├óni din Moldova de dincolo de Prut de a se uni cu patria-mum─â, Rom├ónia, iar reglementarea pa┼čnic─â a acestei probleme ├«n 1940 este caracterizat─â ca o amputare a Basarabiei. La noi, ├«n Uniunea Sovietic─â ┼či mai ales ├«n Moldova, unde organiza┼úiile ┼či institutele dumneavoastr─â trimit ÔÇô f─âr─â a avea vreo rug─âminte din partea noastr─â-un num─âr mare de asemenea publica┼úii, acest lucru st├órne┼čte o reac┼úie negativ─â. La Comitetul Central al P.C.U.S. sosesc multe scrisori ├«n care oamenii ├«┼či exprim─â nedumerirea ┼či chiar indignarea ├«n leg─âtur─â cu aceasta. De obicei, c├ónd atragem aten┼úia tovar─â┼čilor rom├óni, p─âr┼úii rom├óne, ni se spune c─â este vorba de studii istorice consacrate trecutului. A┼č vrea s─â v─â spun, f─âr─â nici o reticen┼ú─â:este vorba de o problem─â care are o ├«nsemn─âtate nu at├ót istoric─â, c├ót una principial─â, politic─â. Noi consider─âm inadmisibil de a face dintr-o problem─â teritorial─â de mult timp nerezolvat─â, un obiect de discu┼úii ├«ntre noi, sub orice form─â ar fi, direct sau camuflat.

ÔÇ×Nu se formuleaz─â preten┼úii teritoriale fa┼ú─â de Rom├ónia socialist─âÔÇŁ

S─â punem problema ├«n felul urm─âtor:ce fel de sentimente, ce fel de st─âri de spirit ├«n s├ónul popula┼úiei rom├óne┼čti sunt capabile s─â formeze declara┼úiile permanente ├«n aceast─â problem─â ├«n presa rom├óneasc─â? R─âspunsul, cum se spune, este la supra fa┼ú─â:sentimente neprietene┼čti fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â ┼či fa┼ú─â de poporul sovietic:Aceste declara┼úii erodeaz─â ├«nse┼či bazele adev─âratei prietenii fr─â┼úe┼čti dintre ┼ú─ârile ┼či popoarele noastre ┼či ne pun gard─â. Presa noastr─â periodic─â, ┼čtiin┼úa istoric─â au o orientare precis─â de la Comitetul Central al partidului, de a manifesta o atitudine politic─â grijulie fa┼ú─â de momentele complicate ale rela┼úiilor ruso-rom├óne ┼či sovieto-rom├óne, de a pune accentul pe dezvoltarea colabor─ârii, a leg─âturilor reciproce, conlucr─ârii dintre popoarele ┼či ┼ú─ârile noastre ├«n diferite etape istorice ├«n lupta pentru scopuri progresiste. Uneori ni se spune c─â asemenea publica┼úii constituie un r─âspuns la materialele neamicale ale istoricilor sovietici. Dar la noi nu exist─â ┼či nu pot s─â existe asemenea materiale. Este drept, desigur, c─â ├«n Republica Moldoveneasc─â savan┼úii lucreaz─â la problemele istoriei republicii lor. Dar noi putem s─â spunem cu toat─â certitudinea c─â nic─âieri, nici direct nici indirect, nu se formuleaz─â preten┼úii teritoriale fa┼ú─â de Rom├ónia socialist─â.

Aceste materiale nu con┼úin nici un fel de stipula┼úii neprietene┼čti la adresa Rom├óniei, iar popula┼úia Moldovei rom├óne┼čti este apreciat─â ca parte organic─â a na┼úiunii rom├óne. Cercet─ârile istoricilor sovietici care se refer─â la dezvoltarea Republicii Sovietice Moldovene┼čti ┼či a na┼úiunii moldo-vene┼čti sunt ├«ndreptate spre confirmarea unui fapt istoric indiscutabil:constituirea fiin┼úei de stat moldovene┼čti, a R.S.S. Moldovene┼čti, suveranitatea sa ├«n compozi┼úia (sic!) Uniunii Sovietice. Care sunt propunerile noastre? Noi credem c─â Partidul Comunist Rom├ón, ├«ntr-o m─âsur─â nu mai mic─â dec├ót Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, este interesat pentru a ├«nl─âtura asemenea momente care complic─â rela┼úiile sovieto-rom├óne.

├Än interesele deplinei ├«n┼úelegeri ├«ntre noi ├«n aceast─â problem─â, este foarte important ca din partea dumneavoastr─â, s─â fie ├«ncetat─â, ├«n fapt, publicarea materialelor care cultiv─â sentimente neprietene┼čti fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â. Ar fi binevenit la momentul oportun s─â fie confirmat─â din nou, printr-o declara┼úie, lipsa unor probleme teritoriale ├«n rela┼úiile rom├óno-sovietice . Actualul nivel al leg─âturilor fr─â┼úe┼čti, de alia┼úi, ├«ntre cele dou─â state socialiste impun (sic!) s─â poarte (sic!) un caracter demn, binevoitor, cercet─ârile savan┼úilor ├«n probleme comune ale rela┼úiilor sovieto-rom├óne ┼či ruso-rom├óne, manualele, publica┼úiile propagandistice Istoricii, savan┼úii din ┼ú─ârile noastre ar putea s─â foloseasc─â ├«n mod productiv ┼či ├«n mod coordonat posibilit─â┼úile existente, ├«n special ├«n cadrul Comisiei sovieto-rom├óne a istoricilor pentru contacte, dezbateri ┼či publicarea cercet─ârilor respective, inclusiv a celor comune. Nu ├«ncape ├«ndoial─â c─â dac─â istoricii rom├óni se vor c─âl─âuzi dup─â declara┼úia f─âcut─â ├«n 1976 de tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu, care atunci a spus:┬źS─â transform─âm istoria ├«ntr-un instrument de apropiere a prieteniei popoarelorÔÇŁ, atunci nu va mai fi nevoie s─â revenim la aceast─â problem─â┬╗ÔÇŁ. (ANIC, Fond CC al PCR, Sec┼úia Rela┼úiii Externe, dosar nr. 180/1978, ff. 5, 28-30)

Istoria României prezentată în mod denaturat

├Än replic─â, Paul Niculescu-Mizil a exprimat am─âr─âciunea p─âr┼úii rom├óne fa┼ú─â de faptul c─â o serie de exemple prezentate ├«n expunerea reprezentan┼úilor sovietici ÔÇťnu corespund realit─â┼úii, iar punctele de vedere atribuite Rom├óniei nu exprim─â pozi┼úia real─â a ┼ú─ârii noastreÔÇŁ. Referindu-se ├«n mod concret la problemele de istorie abordate de partea sovietic─â, Paul Niculescu-Mizil a declarat:ÔÇťDup─â cum se ┼čtie, ├«n cadrul ├«nt├ólnirilor care au avut loc ├«n anul 1976 ┼či la ├«nt├ólnirile dintre tovar─â┼čul Ceau┼čescu ┼či tovar─â┼čul Brejnev s-a discutat problema public─ârii de lucr─âri, articole care trateaz─â ├«n mod eronat, deformat unele probleme de istorie. S-a convenit ca ├«n tratarea acestor probleme s─â ne c─âl─âuzim de dorin┼úa de a sublinia ceea ce ne une┼čte, pentru a sluji prietenia ┼či a educa popoarele noastre ├«ntrun spirit de ├«n┼úelegere ┼či colaborare. Dumneavoastr─â a┼úi spus c─â s-a c─âzut de acord s─â se ├«nceteze publicarea unor astfel de lucr─âri ├«n Rom├ónia ÔÇô subliniez ÔÇô ├«n Rom├ónia. Aceasta nu este exact. ├Än realitate, ├«n aceste convorbiri, fiecare parte a ar─âtat c─â se public─â astfel de materiale ├«n cealalt─â ┼úar─â, iar ├«n concluzie s-a convenit s─â se ├«nceteze publicarea lor ├«n ambele ┼ú─âri, at├ót ├«n Uniunea Sovietic─â, c├ót ┼či ├«n Rom├ónia. ├Än plus, s-a convenit ca problemele ├«nc─â nesolu┼úionate de c─âtre istorici, ├«n care exist─â aprecieri diferite, s─â fie solu┼úionate prin discu┼úii nepublice, ├«n spirit ┼čtiin ┼úific ┼či tov─âr─â┼česc, ├«n cadrul comisiei mixte pentru istorie. Dumneavoastr─â v-a┼úi referit la articole publicate ├«n Rom├ónia. Trebuie s─â v─â spunem c─â datele pe care le avem arat─â c─â ├«n Uniunea Sovietic─â s-a intensificat publicarea de materiale ┼či lucr─âri care contravin acestei ├«n┼úelegeri, care prezint─â ├«ntr-o form─â denaturat─â, contrar─â realit─â┼úilor istorice, tezelor ┼čtiin┼úifice ale clasicilor marxism-leninismului, unele momente din istoria patriei noastre, din istoria rela┼úiilor rom├ónoruse ┼či rom├óno-sovietice. Se public─â materiale care prezint─â ├«n mod denaturat momente deosebit de importante din istoria patriei noastre, cum sunt formarea limbii ┼či poporului rom├ón;se neag─â prezen┼úa poporului rom├ón de-a lungul veacurilor pe teritoriul ┼ú─ârii;se neag─â tendin┼úa istoric─â obiectiv─â de unire a ┼ú─ârilor rom├óne ├«n perioada p├ón─â la formarea statului na┼úional unitar rom├ón;se subapreciaz─â rolul hot─âr├ótor al poporului rom├ón ├«n cucerirea independen┼úei depline de stat;se prezint─â deformat procesul de realizare a statului na┼úional unitar rom├ón;se subestimeaz─â ├«nc─â rolul in-surec┼úiei na┼úionale antifasciste armate din 23 august 1944 ┼či participarea poporului rom├ón la r─âzboiul antifascist. Aceste materiale vin ┼či circul─â ├«n ┼úara noastr─â, sunt citite de oameni ┼či st├órnesc reac┼úii necorespunz─âtoare, inclusiv r─âspunsuri din partea oamenilor no┼čtri de specialitate.

Ideea nelegitimităţii

Dorim s─â supunem aten┼úiei dumneavoastr─â un fapt deosebit de serios. ├Än ultimul timp ├«n unele articole a ├«nceput s─â se acrediteze, mai mult sau mai pu┼úin deschis, ideea nelegitimit─â┼úii apartenen┼úei la Rom├ónia a unor teritorii rom├óne┼čti. Sub pretextul criticii vechilor c├órmuitori ai Rom├óniei ┼či cercurilor guvernante din timpul Primului R─âzboi Mondial, de┼či se recunoa┼čte c─â ├«n afara grani┼úelor rom├óne┼čti tr─âiau 3 milioane de rom├óni, se prezint─â formarea statului na┼úional rom├ón ca acaparare de teritorii str─âine. Iar pentru a fi mai explicit, un manual universitar ap─ârut recent la Leningrad prezint─â unirea Transilvaniei cu Rom├ónia drept ÔÇťacaparare de teritorii str─âineÔÇŁ sau ÔÇťrecompens─â dat─â de imperialismul mondialÔÇŁ. Dumneavoastr─â v-a┼úi referit, tovar─â┼či, la sentimentele pe care le pot crea aceste materiale. Da┼úi-mi voie s─â v─â ├«ntreb, ce sentimente creeaz─â asemenea materiale ├«n r├óndurile popula┼úiei ┼ú─ârii noastre? Ce sentimente induc ├«n r├óndurile tineretului sovietic un asemenea manual, fa┼ú─â de poporul rom├ón? Este clar c─â educ─â, fa┼ú─â de popula┼úia ┼ú─ârii noastre, sentimente anti rom├óne┼čti. V-a┼úi referit la controlul riguros sub care este ┼úinut la dumneavoastr─â domeniul presei, al publica┼úiilor de specialitate. ├Än aceste condi┼úii nu ┼čtim cum s─â ├«n┼úelegem apari┼úia unor asemenea materiale ┼či am dori ┼či noi s─â ne explica┼úi asemenea lucru. Nu vreau s─â m─â refer la unele specula┼úii care se fac ├«n str─âin─âtate cu privire la apari┼úia acestor materiale. Ca ┼či cum, publicarea lor este de natur─â s─â ajute o serie de publica┼úii revizioniste la adresa Rom├óniei ┼či a grani┼úelor sale, publica┼úii sprijinite de for┼úele reac┼úionare interna┼úionale din str─âin─âtate.

├Än ceea ce ne prive┼čte, consider─âm publicarea unor asemenea materiale ca fiind deosebit de grav─â, ├«n contradic┼úie cu Tratatul de prietenie ┼či asisten┼ú─â mutual─â dintre ┼ú─ârile noastre ┼či cu spiritul rela┼úiilor prietene┼čti rom├ónosovietice. ├Än leg─âtur─â cu unele momente care au dus la schimbarea grani┼úelor rom├ónoruse ├«n decursul istoriei, exist─â aprecieri asupra c─ârora istoricii nu au c─âzut de acord. ├Än cursul ├«n┼úelegerilor din 1976 s-a convenit ca, pentru a u┼čura tratarea acestor probleme ├«n ambele ┼ú─âri, s─â nu le calific─âm, s─â nu d─âm o apreciere asupra lor, ci s─â g─âsim formele care satisfac ambele p─âr┼úi. S─â se spun─â, de exemplu, c─â ├«n 1812 sau 1878, ÔÇťBasarabia sau sudul Basarabiei a intrat ├«n componen┼úa RusieiÔÇŁ. Noi suntem de p─ârere s─â men┼úinem aceste ├«n┼úelegeri ┼či s─â le punem ├«n aplicare ├«n ambele ┼ú─âri. De altfel, este o ├«n┼úelegere rezonabil─â, dac─â avem ├«n vedere aprecierile lui Lenin, ca s─â nu mai vorbim de aprecierile lui Marx ┼či Engels privind acest moment. Probabil dumneavoastr─â cunoa┼čte┼úi mai bine dec├ót noi aprecierile lui Lenin din ÔÇťCaiete despre imperialismÔÇŁ, unde ├«n ÔÇťTabli┼úa colonialin├«h zahvatov i voinÔÇŁ scrie:ÔÇťRossia beriot ciasti Bessarabii I Maloi AziiÔÇŁ (Lenin, Opere complete, vol.28, edi┼úia rus─â, pag.489). (ÔÇ×Rusia ia o parte a Basarabiei ┼či Asiei MiciÔÇŁ)

├Än ciuda celor de mai sus, ├«n Uniunea Sovietic─â continu─â s─â apar─â materiale care subestimeaz─â caracterul anexionist pe plan extern al politicii ┼úariste, ├«nfrumuse┼úeaz─â ┼či prezint─â drept progresist rolul ┼úarismului. ├Än acest moment a intervenit B.N. Ponomariov cu remarca:ÔÇŁCunoa┼čte┼úi c─â Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a pus cap─ât ┼úarismului ┼či acesta este cel mai bun argument ├«n cazul de fa┼ú─âÔÇŁ.

mizil jpg jpeg
Paul Niculescu Mizil

Paul Niculescu Mizil

Teza celor două naţiuni diferite

Paul Niculescu-Mizil:ÔÇ×Eu cunosc ┼či sunt de acord, dar ar fi bine ca istoricii dumneavoastr─â s─â ┼čtie aceasta ┼či s─â scrie ├«n mod corespunz─âtor ├«n lucr─ârile de istorie ┼či ├«n manualele ┼čcolare. Dup─â cum a subliniat ├«n repetate r├ónduri tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu, Rom├ónia nu are probleme teritoriale cu Uniunea Sovietic─â. Pornind de la faptul c─â R.S.S. Moldoveneasc─â exist─â, face parte din Uniunea Sovietic─â, o recunoa┼čtem ┼či dorim s─â colabor─âm cu ea ├«n cadrul rela┼úiilor generale dintre Rom├ónia ┼či Uniunea Sovietic─â. Trebuie s─â fie clar ├«ns─â, a┼ča cum a ar─âtat ┼či tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu ├«n discu┼úiile din 1976, c─â nu putem sub nici o form─â s─â fim de acord cu teza, ├«n flagrant─â contradic┼úie cu adev─ârul istoric, c─â rom├ónii ┼či moldovenii ar fi dou─â na┼úiuni diferite, c─â limba rom├ón─â ┼či moldoveneasc─â ar fi dou─â limbi diferite (subl.noastr─â). Dumneavoastr─â a┼úi amintit ieri de propunerea de a se face, eventual, ├«ntr-o form─â potrivit─â, o nou─â declara┼úie privind faptul c─â Rom├ónia nu are preten┼úii teritoriale fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â. G├óndindu-ne la aceast─â propunere, ne g├óndim c─â ar fi poate cazul ca o asemenea declara┼úie s─â se fac─â ├«n mod reciproc. S─â g─âsim un moment potrivit ┼či un prilej potrivit, o form─â potrivit─â ├«n care cele dou─â p─âr┼úi s─â sublinieze c─â nu au reciproc preten┼úii teritoriale, c─â recunoa┼čtem grani┼úele dintre cele dou─â state actuale, c─â respect─âm frontierele stabilite ├«n conformitate cu tratatele de pace. Credem c─â o asemenea declara┼úie ar avea importan┼úa sa. Desigur, aceast─â problem─â at├ót de important─â poate fi mai amplu discutat─â, iar lista articolelor ┼či publica┼úiilor de acest fel poate fi prelungit─â. Eu am aici materiale ├«n leg─âtur─â cu aceasta, dar nu cred c─â este ├«n interesul discu┼úiilor.

Noi suntem de acord cu concluzia pe care a┼úi exprimat-o c─â (o) continuare a discu┼úiilor publice ├«n aceste probleme nu folose┼čte nici Uniunii Sovietice nici nou─â. Hai s─â termin─âm cu aceast─â polemic─â! Suntem de acord s─â convenim ├«nc─â o dat─â ca ambele p─âr┼úi, subliniez, ambele p─âr┼úi, s─â ia m─âsurile ce se consider─â necesare pentru a ├«mpiedica, fiecare la el acas─â, apari┼úia unor astfel de lucruri! Noi suntem partizanii discut─ârii ├«ntre istorici a problemelor neclarificate, ├«ntr-un spirit ┼čtiin┼úific ┼či ├«ntr-o atmosfer─â calm─â, s─â activiz─âm lucr─ârile comisiei mixte de istorici, dar s─â nu public─âm acele probleme ├«n care istoricii nu au c─âzut de acord, s─â nu d─âm curs unei polemici publice ├«n aceste problemeÔÇŁ. Propunerea este ├«nso┼úit─â de replica conduc─âtorului delega┼úiei sovietice, A.A.Grom├«ko:ÔÇťZakr├«ti!ÔÇŁ (S─â ├«nchidem!-n.n.).

Paul Niculescu-Mizil

ÔÇ×Da. Iar ├«n pres─â s─â punem accentul pe ceea ce este comun, pe ceea ce ne une┼čte ┼či pe ceea ce contribuie la prietenia dintre noi. Noi suntem de acord ca istoricii s─â transforme istoria ├«ntr-un instrument de apropiere ┼či prietenie a popoarelor, cum a spus tovar─â┼čul Nicolae Ceau┼čescu. Dar vorbind serios ┼či cu totul deschis, istoricii rom├óni nu pot ├«ndeplini singuri aceast─â sarcin─â. Aceast─â sarcin─â poate fi ├«ndeplinit─â numai prin eforturi comune ale istoricilor dintre cele dou─â ┼ú─âri ┼či cred c─â cel mai ├«n┼úelept ar fi ca partidele noastre s─â dea acestora aceast─â sarcin─âÔÇŁ. (ANIC, Fond CC al PCR, Sec┼úia Rela┼úii Externe, Dosar nr.180/1978, p.38-40).

Notă:În textul stenogramei, este folosit numele Paul Niculescu, demnitarului român fiindu-i interzis în acea perioadă să folosească numele complet.