O lumin─â pentru Fran┼úa, dar ┼či pentru istoria baletului  Regele Soare restabile╚Öte ÔÇ×perfec╚Ťiunea dansuluiÔÇŁ  jpeg

O lumin─â pentru Fran┼úa, dar ┼či pentru istoria baletului. Regele Soare restabile╚Öte ÔÇ×perfec╚Ťiunea dansuluiÔÇŁ

├Än 1661, Ludovic al XIV-lea a ├«ntemeiat Academia Regal─â de Dans, institu┼úie profesionist─â la conducerea c─âreia se afla Pierre Beauchamp, maestrul de balet al Regelui ╚Öi al Cur╚Ťii, rolul declarat al noii academii fiind acela de a ÔÇ×restabili perfec╚Ťiunea dansuluiÔÇŁ. Beauchamp a pus bazele primului ansamblu de balet, care cuprindea un num─âr mult mai mic de membri dec├ót ast─âzi: doar doisprezece dansatori. Ini╚Ťial, b─ârba╚Ťii dansau ├«n travesti ╚Öi rolurile feminine. ├Än 1681, pe scen─â au dansat pentru prima oar─â femei, primele patru dansatoare profesioniste, ├«n spectacolul Le Triomphe de lÔÇÖAmour (Triumful dragostei), singurul nume r─âmas ├«n istorie fiind cel al domni╚Öoarei de la Fontaine (al c─ârei prenume nu ├«l cunoa╚Ötem).   

├Än 1669 a luat na┼čtere ┼či Academia Regal─â de Muzic─â, ├«n fruntea c─âreia se afla Lully. Aceste dou─â institu┼úii s-au unit ulterior, form├ónd Academia Regal─â de Muzic─â ┼či Dans, predecesoare a Operei pariziene. ├Än 1672, Lully a creat propria sa academie de dans ├«n cadrul institu╚Ťiei. Chiar dac─â era creat─â dup─â cea ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1661 de Regele Soare, Academia lui Lully a marcat istoria dansului: ea a devenit ast─âzi Baletul Operei din Paris.  

De la dansul de Curte la baletul profesionist  

La 31 de ani, ├«n 1670, Regele Soare a ├«ncetat s─â mai danseze ├«n spectacole ╚Öi curtenii s─âi i-au urmat exemplul. ├Äncep├ónd din acest moment, baletul de Curte l─âsa cale liber─â dezvolt─ârii baletului profesionist. Este categoric perioada ├«n care dansul evolueaz─â la un cu totul alt nivel datorit─â profesionaliz─ârii. Arti╚Ötii special preg─âti╚Ťi pentru aceast─â meserie ridic─â implicit calitatea spectacolelor de balet interpretate p├ón─â atunci de amatori. Cu toate acestea, anumite roluri de zei sau eroi reveneau ├«n continuare celor din clasele ├«nst─ârite.   

002 5168 16 jpg jpeg

Aceasta este ╚Öi perioada ├«n care se na╚Öte ╚Öi ideea ├«nlocuirii scenei ├«nconjurate de public din trei p─âr╚Ťi, scena elisabetan─â, cu cea italian─â. Aici spectatorii privesc dintr-o singur─â perspectiv─â, din fa╚Ťa scenei, care devine ├«ncadrat─â ca ├«ntr-o ram─â. Tehnica de dans din epoc─â, redat─â de coregraful francez Raoul Feuillet ├«n lucrarea sa Chor├ęgraphie (1700), includea mul┼úi pa┼či ┼či multe pozi┼úii care se folosesc ┼či ast─âzi. Se ├«ncerca realizarea unui sistem de notare la fel de exact precum cel din muzic─â, ceea ce nu s-a reu╚Öit niciodat─â la acela╚Öi nivel de exactitate.   

Spre final de secol XVII ╚Öi ├«nceput de secol XVIII, declamarea sau recitarea ├«n momentele dintre dansuri a devenit parte c├óntat─â, n─âsc├óndu-se astfel a╚Öa-numitele balete melodramatice, din care s-a dezvoltat ulterior opera. Aceste spectacole de oper─â-balet puneau accentul ├«n aceea┼či m─âsur─â pe c├óntat ┼či pe dansat. Din aceast─â categorie face parte ┼či celebra lucrare a compozitorului francez Jean Philippe Rameau, Les Indes galantes (Indiile galante, 1735).  

Baletele romantice  

Cu doi ani ├«nainte de moartea sa, ├«n 1713, ├«n cadrul operei pariziene, Regele Soare deschide o ┼čcoal─â de balet, astfel ├«nc├ót opera s─â aib─â la dispozi┼úie suficien╚Ťi dansatori profesioni╚Öti ├«n spectacole. Primele mari balerine r─âmase ├«n istorie au fost Marie-Anne Cupis de Camargo ╚Öi Marie Sall├ę, care au marcat prima parte a secolului al XVIII-lea. P├ón─â atunci se considerase complet indecent ca o femeie s─â permit─â s─â i se vad─â gleznele, deci rochiile erau p├ón─â ├«n p─âm├ónt, iar anumite mi╚Öc─âri, precum s─âriturile, erau de neconceput. Treptat, balerinele au renun┼úat la costumele complicate, care nu le permiteau o gam─â suficient de larg─â de mi╚Öc─âri, ┼či la ├«nc─âl┼ú─âmintea cu toc, ce le ├«mpiedica s─â realizeze s─ârituri. A╚Öa au ap─ârut fuste mai scurte, mai lejere ┼či pantofi f─âr─â toc ╚Öi mai u┼čori.   

P├ón─â la apari╚Ťia poantelor ÔÇô pantofii speciali de dans, cu v├órful ├«nt─ârit ÔÇô mai aveau s─â treac─â ├«ns─â aproximativ o sut─â de ani: abia ├«n 1832, baletul La Sylphide ╚Öi prim-balerina Marie Taglioni marcheaz─â o revolu╚Ťie ├«n tehnica de dans ╚Öi instaureaz─â ÔÇ×domniaÔÇŁ baletului ├«n poante.   

Pe l├óng─â dans ├«n sine ╚Öi muzic─â, o aten╚Ťie tot mai mare ├«ncepe s─â fie acordat─â costumelor ╚Öi decorului, toate sprijinindu-se pe firul narativ, care este baza noilor spectacole de balet. Mont─ârile ├«ncep s─â spun─â o poveste, s─â se ridice treptat peste nivelul de momente vag legate tematic, ce cuprind doar ├«n╚Öiruiri de mi╚Öc─âri.   

Baletul evolueaz─â ╚Öi atinge o nou─â perioad─â de ├«nflorire ├«n epoca romantic─â, c├ónd spectacolul de dans devine o ├«ntreag─â lume, plin─â de magie. Pove╚Öti de dragoste ╚Öi, adesea, legende inspirate din folclorul ╚Ť─ârilor europene au n─âscut firul narativ mai complex din spatele marilor balete romantice. Dansul devine treptat o invita╚Ťie la c─âl─âtorie, la evadare: universul creat de spectacole exercit─â o atrac╚Ťie irezistibil─â pentru spectator. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Primii pa╚Öi ├«n istoria dansului Regele Soare, monarhul-balerinÔÇŁ ap─ârut ├«n num─ârul 222 al revistei Historia, disponibil la orice punct de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum

H 222 jpg jpeg