O etern─â ┼či discret─â   alian┼ú─â: pe filiera KGB ului se na┼čte ┬źOstpolitik┬╗ ul lui Willy Brandt jpeg

O etern─â ┼či discret─â...alian┼ú─â: pe filiera KGB-ului se na┼čte ┬źOstpolitik┬╗-ul lui Willy Brandt

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Constantin Corneanu

Practica unor raporturi secrete sovieto/ruso-germane va continua ┼či ├«n epoca R─âzboiului Rece. Pe filiera KGB-ului, la 9 septembrie 1969, conducerea de la Moscova primea o ofert─â de colaborare politic─â din partea conducerii PSD vest-german, respectiv prin Egon Bahr, omul de ├«ncredere al viitorului cancelar Willy Brandt.

Iuri Vladimirovici Andropov, pre┼čedintele KGB-ului, va raporta c─âtre Biroul Politic al PCUS: ÔÇ×Dac─â d─âm crezare lui Zewditz, exist─â ├«n mediile industriale din Germania Federal─â for┼úe susceptibile de a facilita normalizarea raporturilor cu URSS; totu┼či, posibilit─â┼úile lor sunt limitate din pricina faptului c─â rela┼úiile economice dintre RFG ┼či URSS se afl─â ├«n ┬źstadiu embrionar┬╗. (ÔÇŽ) Dup─â informa┼úiile aflate ├«n posesia noastr─â, conducerea celuilalt partid la putere ├«n Germania de Vest, Democra┼úia cre┼čtin─â, face eforturi pentru a intra ├«n contacte neoficiale cu reprezentan┼úi ai p─âr┼úii sovietice ┼či se declar─â dispus─â s─â stabileasc─â ┬źun amplu dialog susceptibil s─â l─âmureasc─â multe puncte obscure din cele dou─â lag─âre┬╗. Analiza documentelor primite atest─â faptul c─â cele dou─â mari partide concurente din RFG se tem fiecare c─â adversarul lor politic le va r─âpi ini┼úiativa ├«n domeniul reglement─ârii rela┼úiilor cu Uniunea Sovietic─â ┼či sunt gata s─â poarte, cu titlu neoficial, f─âr─â divulg─âri ├«n pres─â, tratative care pe viitor ar putea contribui la ├«nt─ârirea pozi┼úiei ┼či prestigiului lorÔÇŁ.

Foto dreapta: Coperta revistei TIME dedicat─â eminen┼úei cenu┼čii a URSS - Iuri V. Andropov 

627x0 jpg jpeg

Ini┼úiatorul ÔÇ×OstpolitikÔÇŁ-ului, Willy Brandt, cu nume de cod Poliarnik (ÔÇ×PolarulÔÇŁ), era un mai vechi ÔÇ×prietenÔÇŁ al ofi┼úerilor sovietici de informa┼úii. Viitorul cancelar al RFG-ului (n─âscut Herbert Frahm) avea s─â devin─â, ├«n perioada anilor ÔÇÖ30, liderul sec┼úiunii de tineret a Sozialistische Arbeiterpartei (SAP), o arip─â de st├ónga desprins─â din Partidul Social-Democrat.

Willy Brandt (ÔÇ×PolarulÔÇŁ) era un mai vechi ÔÇ×prietenÔÇŁ al ofi┼úerilor sovietici de informa┼úii

Dup─â 30 ianuarie 1933, Willy Brandt se va refugia ├«n Norvegia unde va lucra ca ziarist. Particip─â la r─âzboiul civil din Spania, din februarie 1937, unde va fi intermediar ├«ntre membrii SAP din Brig─âzile Interna┼úionale ┼či mili┼úiile neotro┼úkiste POUM. ├Än toat─â aceast─â perioad─â se va afla sub atenta supraveghere a ofi┼úerilor sovietici de informa┼úii externe afla┼úi pe frontul din Spania. Dup─â 22 iunie 1941, liderul social-democrat german ┼či-a revizuit atitudinea fa┼ú─â de Moscova.

Reziden┼úa NKVD din Stockholm, unde se mutase Willy Brandt dup─â invazia german─â asupra Norvegiei, a raportat c─â exist─â serioase disensiuni ├«n r├óndurile ÔÇ×tro┼úki┼čtilor norvegieniÔÇŁ ┼či c─â exist─â unii, precum W. Brandt, care ar dori s─â colaboreze cu URSS. Willy Brandt a fost contactat, ├«n toamna anului 1941, de c─âtre un ofi┼úer operativ din reziden┼úa de la Stockholm care i-a l─âsat, neg─âsindu-l acas─â, cartea de vizit─â.

Pe parcursul urm─âtoarelor nou─â luni, Willy Brandt s-a ├«nt├ólnit, ├«n mod clandestin, de dou─â ori pe lun─â cu ofi┼úerii sovietici din reziden┼úa de la Stockholm ┼či chiar a primit suma de 500 de coroane pentru care a semnat o chitan┼ú─â. Arestarea de c─âtre poli┼úia suedez─â, ├«n vara anului 1942, a doi agen┼úi cehi ai reziden┼úei NKVD l-a determinat pe Willy Brandt s─â rup─â leg─âtura secret─â cu ofi┼úerii NKVD, ├«n ciuda insisten┼úelor acestora.

Dosarul operativ al lui Willy Brandt a fost distrus ├«n 1959 astfel ├«nc├ót amenin┼ú─ârile generalului Aleksandr M. Saharovski, ┼čeful Direc┼úiei I Centrale (Informa┼úii Externe) a KGB-ului (1956-1971),  respectiv ÔÇ×avem destule mijloace pentru a v─â pricinui necazuriÔÇŁ, ├«n condi┼úiile ├«n care Poliarnik refuza s─â coopereze, din nou, cu Moscova, nu au putut fi puse ├«n aplicare.

STASI va sprijini KGB în manipularea scenei politice vest-germane

┼×i, totu┼čiÔÇŽla 27 mai 1969, KGB-ul a raportat CC al PCUS faptul c─â omologii din RDG solicit─â fotocopiile documentelor din arhive asupra trecutului nazist al cancelarului vest-german Kiesinger pentru a fi utilizate ca ÔÇ×m─âsuri de compromitere a lui KiesingerÔÇŁ. Moscova nu a putut s─â-i refuze pe alia┼úii est-germani iar ├«n toamn─â Willy Brandt va deveni cancelar al RFG.

ÔÇ×OstpolitikÔÇŁ-ul social-democra┼úilor vest-germani se va manifesta ┼či ├«n problema ÔÇ×respect─ârii drepturilor omuluiÔÇŁ unde vor colabora, din plin, cu sovieticii, mai ales ├«n ÔÇ×exilareaÔÇŁ lui Aleksandr Soljeni┼ú├«n. La 30 aprilie 1972, pre┼čedintele KGB-ului, Iuri V. Andropov, raporta, secretarului general al PCUS, faptul c─â Soljeni┼ú├«n ÔÇ×├«ncepe s─â ne ghiceasc─â proiectele ┼či ar putea s─â publice un document comun care ne-ar pune, pe Brandt (Willy ÔÇô n.n.) ┼či pe noi, ├«ntr-o situa┼úie st├ónjenitoareÔÇŁ.

Valentin Falin, ambasadorul URSS la Bonn, comunica Kremlin-ului, la 28 februarie 1977, faptul c─â ÔÇ×dup─â informa┼úii din surs─â sigur─â, conducerea SPD este alarmat─â de modul ├«n care Carter trateaz─â chestiunea disiden┼úilorÔÇŁ iar Egon Bahr, sosit ├«n vizit─â ├«n SUA, a avut ├«ns─ârcinarea s─â explice, ├«n chip mai detaliat, noii administra┼úii, opinia social-democra┼úilor despre problema ÔÇ×respect─ârii drepturilor omuluiÔÇŁ, precum ┼či-a cere ÔÇ×s─â nu fie trimis─â destinderea la rebutÔÇŁ.

La 21 iunie 1977, ambasadorul URSS la Bonn comunica Moscovei: ÔÇ×A ajuns la cuno┼čtin┼úa noastr─â c─â (Helmut ÔÇô n.n.) Schmidt, (Willy ÔÇô n.n.) Brandt ┼či (Herbert ÔÇô n.n.) Wehner au efectuat o munc─â util─â pe l├óng─â (ministrul de externe ÔÇô n.n.) Genscher ┼či au ┼čtiut s─â-l apropie de o mai bun─â interpretare a concep┼úiilor social-democra┼úiei ├«n politica extern─â. Social-democra┼úii subliniaz─â faptul c─â, din pricina acestei influen┼úe, acest ministru a ├«nceput s─â manifeste o mare rezerv─â fa┼ú─â de publicarea unor declara┼úii neprietene┼čti la adresa URSSÔÇŁ.

Willy Brandt JFK jpg jpeg

Willy Brandt ┼či JFK

STASI va sprijini KGB în manipularea scenei politice vest-germane

┼×i, totu┼čiÔÇŽla 27 mai 1969, KGB-ul a raportat CC al PCUS faptul c─â omologii din RDG solicit─â fotocopiile documentelor din arhive asupra trecutului nazist al cancelarului vest-german Kiesinger pentru a fi utilizate ca ÔÇ×m─âsuri de compromitere a lui KiesingerÔÇŁ. Moscova nu a putut s─â-i refuze pe alia┼úii est-germani iar ├«n toamn─â Willy Brandt va deveni cancelar al RFG.

ÔÇ×OstpolitikÔÇŁ-ul social-democra┼úilor vest-germani se va manifesta ┼či ├«n problema ÔÇ×respect─ârii drepturilor omuluiÔÇŁ unde vor colabora, din plin, cu sovieticii, mai ales ├«n ÔÇ×exilareaÔÇŁ lui Aleksandr Soljeni┼ú├«n. La 30 aprilie 1972, pre┼čedintele KGB-ului, Iuri V. Andropov, raporta, secretarului general al PCUS, faptul c─â Soljeni┼ú├«n ÔÇ×├«ncepe s─â ne ghiceasc─â proiectele ┼či ar putea s─â publice un document comun care ne-ar pune, pe Brandt (Willy ÔÇô n.n.) ┼či pe noi, ├«ntr-o situa┼úie st├ónjenitoareÔÇŁ.

Valentin Falin, ambasadorul URSS la Bonn, comunica Kremlin-ului, la 28 februarie 1977, faptul c─â ÔÇ×dup─â informa┼úii din surs─â sigur─â, conducerea SPD este alarmat─â de modul ├«n care Carter trateaz─â chestiunea disiden┼úilorÔÇŁ iar Egon Bahr, sosit ├«n vizit─â ├«n SUA, a avut ├«ns─ârcinarea s─â explice, ├«n chip mai detaliat, noii administra┼úii, opinia social-democra┼úilor despre problema ÔÇ×respect─ârii drepturilor omuluiÔÇŁ, precum ┼či-a cere ÔÇ×s─â nu fie trimis─â destinderea la rebutÔÇŁ.

La 21 iunie 1977, ambasadorul URSS la Bonn comunica Moscovei: ÔÇ×A ajuns la cuno┼čtin┼úa noastr─â c─â (Helmut ÔÇô n.n.) Schmidt, (Willy ÔÇô n.n.) Brandt ┼či (Herbert ÔÇô n.n.) Wehner au efectuat o munc─â util─â pe l├óng─â (ministrul de externe ÔÇô n.n.) Genscher ┼či au ┼čtiut s─â-l apropie de o mai bun─â interpretare a concep┼úiilor social-democra┼úiei ├«n politica extern─â. Social-democra┼úii subliniaz─â faptul c─â, din pricina acestei influen┼úe, acest ministru a ├«nceput s─â manifeste o mare rezerv─â fa┼ú─â de publicarea unor declara┼úii neprietene┼čti la adresa URSSÔÇŁ.

627x0 (1) jpg jpeg

Willy Brandt face gestul reconcilierii  cu R─âs─âritul Europei ┼či cu minoritatea evreiasc─â 27 decembrie 1970 la Var┼čovia

├Än aprilie 1972, liderul cre┼čtin-democra┼úilor (UCD), Rainer Barzel, a ├«naintat o mo┼úiune de ne├«ncredere, ├«n Bundestag, ├«mpotriva PSD. Departamentul Principal de Informa┼úii (Externe) al STASI (HVA) a intervenit, la solicitarea KGB-ului, cu pu┼úin timp ├«nainte de votul crucial, ┼či a recrutat un deputat corupt din UCD, Julius Steiner, cu numele de cod SIMSON.

Pentru 50.000 de m─ârci, SIMSON a votat ├«mpotriv─â iar mo┼úiunea a c─âzut cu o diferen┼ú─â de dou─â voturi. ÔÇ×OstpolitikÔÇŁ-ul a r─âmas ├«n via┼ú─â. Herbert Wehner (nume de cod Kornelis), liderul parlamentar al social-democra┼úilor, a fost un alt important ÔÇ×prietenÔÇŁ al HVA ┼či KGB. Rela┼úiile lui Wehner cu sovieticii datau din perioada c├ónd f─âcuse parte din conducerea Partidului Comunist German aflat─â ├«n exil, dup─â 30 ianuarie 1933, la Moscova.

Sc─âpat cu via┼ú─â din ÔÇ×Marea TeroareÔÇŁ, Wehner va fi trimis de Komintern, la ├«nceputul anului 1940, pentru a desf─â┼čura ÔÇ×o activitate ilegal─âÔÇŁ ├«n Suedia, cu documente pe numele de H. M. Kornelis. ├Än timpul interogatoriilor la care a fost supus, dup─â arestare, de c─âtre poli┼úia suedez─â, Wehner a dezv─âluit numele membrilor organiza┼úiei clandestine comuniste din Suedia ┼či Germania.

Dup─â r─âzboi a p─âr─âsit Partidul Comunist German ┼či a rupt rela┼úiile cu Moscova. Wehner a jucat un rol important ├«n transformarea PSD vest-german dintr-un partid marxist ├«ntr-unul social-democrat, ├«ns─â ÔÇ×┼úelul lui ÔÇô m─ârturisea, ├«n 1990, Erich Honecker, liderul RDG - ├«l constituia totu┼či unificarea mi┼čc─ârii muncitore┼čti ┼či edificarea unei republici socialiste germaneÔÇŁ.

Ca urmare a ÔÇ×OstpolitikÔÇŁ-ului vest-german, rela┼úiile Est-Vest au fost mult─â vreme infectate de virusul defetismului. Social-democra┼úia vest-german─â/european─â angaj├óndu-se ├«n jocuri clandestine, cu Moscova, n─âzuia la ├«mplinirea vechiului vis men┼čevic, acela de-ai readuce pe bol┼čevici ├«n s├ónul social-democra┼úiei europene.

627x0 (2) jpg jpeg

Helmut Kohl ┼či Erich Honecker ├«n Bonn

ÔÇ×Aproape c─â nu a existat frunta┼č social-democrat care s─â se deplaseze ├«n RDG pentru discu┼úii politice ┼či s─â nu se distan┼úeze acolo de politica mea ┼či a prietenului meu Ronald Reagan ÔÇô a┼ča cum se poate citi ast─âzi ├«n actele PSUG. Un rol de precursor ├«n acest ┬źsurogat┬╗ politic ├«n problema german─â a social-democra┼úilor l-a jucat tocmai organiza┼úia PSD din Berlinul Occidental, care la un congres de la mijlocul anilor ÔÇÖ80, ├«n aplauzele reprezentan┼úilor ministerului de externe al RDG, invita┼úi acolo, a prezentat rezolu┼úia principal─â potrivit c─âreia Republica Federal─â ar trebui s─â promoveze ┼či s─â apere politica de pace a Uniunii Sovietice, la nevoie ┬źp├ón─â la conflict ├«n alian┼úa NATO┬╗. A fost ru┼činos felul ├«n care mii ┼či mii au demonstrat ├«n anul 1987, ├«n timpul s─ârb─âtoririi a 750 de ani de existen┼ú─â a Berlinului, c├ónd Ronald Reagan a venit la Berlin ┼či, din fa┼úa Por┼úii Brandenburg, s-a adresat lui Gorbaciov cer├óndu-i s─â d─âr├óme zidulÔÇŁ, m─ârturisea Helmut Kohl, liderul cre┼čtin-democra┼úilor vest-germani.

627x0 (3) jpg jpeg

Helmut Kohl ┼či Willy-Brandt ├«n studioul televiziunii ARD din Bonn

CIA-ul a ├«ncercat din r─âsputeri s─â influen┼úeze ÔÇ×OstpolitikÔÇŁ-ul Germaniei federale iar ├«n culisele acestui efort se afl─â implicat ┼či generalul Ion Mihai Pacepa, adjunct al ┼čefului Direc┼úiei de Informa┼úii Externe (DIE/UM 0920) de la Bucure┼čti. Refugierea generalului Pacepa ├«n Occident, la 29 iulie 1978, a favorizat, prin primele sale declara┼úii, un puternic scandal de pres─â ├«n urma c─âruia opt deputa┼úi social-democra┼úi vest-germani, printre care Joachim Broudre-Groeger (din 1970 referent personal al lui Egon Bahr) ┼či dr. Uwe Holz (pre┼čedinte, din 1974 p├ón─â ├«n 1976, al comisiei Bundestag-ului pentru colaborare economic─â, respectiv ajutoare de dezvoltare), au fost acuza┼úi de colaborare cu serviciile de informa┼úii ale blocului socialist.

Campania de pres─â iscat─â de dest─âinuirile generalului Pacepa, ├«ntre┼úinut─â abil de c─âtre CIA, nu numai ├«n RFG ci ┼či ├«n ┼ú─ârile membre NATO, a dus la erodarea prestigiului politic ┼či-a imaginii social-democra┼úilor vest-germani ┼či la viitorul lor e┼čec electoral ├«n favoarea cre┼čtin-democra┼úilor lui Helmut Kohl.   ┼×i, totu┼čiÔÇŽapel├ónd num─ârul 0649.228.562001, aflat ├«n agenda personal─â a fostului pre┼čedinte al Consiliului de Stat al fostei RDG, Erich Honecker, ob┼úii, precum istoricul Timothy Garton Ash, leg─âtura cu biroul din Bonn al cancelarului federal Helmut Kohl.

627x0 (4) jpg jpeg

Coerta revistei TIME dedicat─â cancelarului federal Willy Brandt