O, brad frumos! Povestea decora╚Ťiunilor de Cr─âciun jpeg

O, brad frumos! Povestea decora╚Ťiunilor de Cr─âciun

├Än anul 567, Consiliul ecumenic a decis ca ÔÇ×dou─âsprezece zile de la Cr─âciun ╚Öi p├ón─â la Boboteaz─â s─â fie sezon sacru ╚Öi festivÔÇŁ. Oficial, a╚Öa a r─âmas. La apusul soarelui, pe 24 decembrie, sezonul s─ârb─âtorilor de iarn─â este deschis cu cadouri, amfitrion ├«n ├«ntreaga lume fiind Mo╚Ö Cr─âciun. Cum timpul pare c─â trece mai repede ╚Öi oamenii sunt din ce ├«n ce mai ocupa╚Ťi, sezonul s-a extins cam toat─â luna lui Undrea.

Decora╚Ťiunile specifice Cr─âciunului ├«ncep s─â apar─â ├«n magazine, mai nou, chiar din octombrie ÔÇô ca oamenii s─â aib─â timp s─â studieze oferta ┼či s─â decid─â atent, ├«n ton cu preferin┼úele, cu moda. Tradi╚Ťional sau modern? Clasic sau futurist? Indiferent de alegerea f─âcut─â, nicio s─ârb─âtoare de iarn─â nu e complet─â f─âr─â brad ╚Öi ornamentele lui: globuri, beteal─â, lumini╚Ťe, figurine ╚Öi alte c├óte ╚Öi mai c├óte podoabe care s─â bucure copiii mici, dar ╚Öi pe cei mari.  

Anul acesta, umbl─â vorba c─â bradul ar trebui ag─â╚Ťat ├«n tavan. ├Än orice caz, c─â e mic sau mare, natural sau artificial ÔÇô poate chiar la ghiveci, ca s─â protej─âm natura ╚Öi s─â ├«i d─âm o bucurie ├«napoi ÔÇô, ├«mpodobirea bradului de Cr─âciun este o tradi╚Ťie care umple casele cu bucurie ├«nc─â din perioada medieval─â, undeva de pe la mijlocul secolului al XV-lea, cu tot cu r─âd─âcinile sale ├«n s─ârb─âtori p─âg├óne, din Antichitate.

6 jpg jpeg

Globul 

Este de neimaginat un brad de Crăciun fără globuri. Mai mici și mai mari, din sticlă, lemn, ceramică sau plastic, pictate sau monocrome, sferele decorative sunt imperios necesare. Dar, cu toate astea, istoria lor nu coincide chiar cu cea a bradului de Crăciun.

├Änainte de apari╚Ťia globurilor, coniferele erau decorate cu mere, nuci, covrigi sau produse de patiserie coapte ├«n form─â de stea, inim─â sau floare. Tot de crengile brazilor erau ag─â╚Ťate ╚Öi acadelele mult iubite de copii. Bastona╚Öele colorate ├«n alb ╚Öi ro╚Öu fuseser─â anume g├óndite, ├«n Evul Mediu, pentru a aminti celor mici de magii care ├«l vizitaser─â pe pruncul Iisus ├«n iesle.

1 jpg jpeg

Povestea globurilor de sticl─â dateaz─â de pe la jum─âtatea secolului al XIX-lea, c├ónd t├ón─ârul Hans Greiner vede o oportunitate ├«n s─ârb─âtoarea Cr─âciunului ╚Öi decide s─â o fructifice, continu├ónd tradi╚Ťia familiei sale. ├Än 1597, ├«n ora╚Öul Lauscha, Germania, Christoph Muller ╚Öi Hans Greiner (seniorul, de aceast─â dat─â) deschiseser─â primul atelier de fabricare a sticlei, produc├ónd flacoane, pahare, boluri, m─ârgele ╚Öi chiar ochi de sticl─â. Tradi╚Ťia s-a p─âstrat, iar dou─â secole ╚Öi jum─âtate mai t├órziu a fost dus─â la un alt nivel.

Globurile din Lauscha au devenit imediat extrem de populare, fiind ├«ndr─âgite ╚Öi la Cur╚Ťile nobililor. Astfel c─â, ├«n 1847, specialele decora╚Ťiuni au ajuns s─â ├«mpodobeasc─â bradul tinerei regine Victoria a Marii Britanii. ├Än diferite forme ╚Öi culori, globurile fuseser─â aduse de c─âtre prin╚Ťul-consort Albert din ╚Ťara natal─â, devenind faimoase ├«n ├«ntregul regat ÔÇô bradul reginei ajunsese pe prima pagin─â a ziarelor vremii.

Spre finalul secolului al XIX-lea, ├«n bagajul de c─âl─âtorie al europenilor c─âtre America ├«ncepeau s─â se g─âseasc─â ╚Öi globuri. Cel care a descoperit mina de aur din Lauscha a fost americanul F.W. Woolworth, proprietarul unui magazin de m─ârun╚Ťi╚Öuri. Cu pu╚Ťin─â intui╚Ťie ╚Öi spirit antreprenorial, el ├«ncepe s─â comercializeze globuri din Germania ├«n Statele Unite, f─âc├ónd ├«n acest fel o avere ÔÇô dup─â zece ani ajunsese s─â c├ó╚Ötige anual 25 milioane de dolari, v├ónz├ónd decora╚Ťiuni din Europa la pre╚Ťuri de nimic.

Nem╚Ťii au continuat cu succes produc╚Ťia ╚Öi exportul de globuri, dar doar p├ón─â ├«n 1925, c├ónd pe pia╚Ť─â au ap─ârut competitorii: Japonia ╚Öi Cehoslovacia. ├Än perioada celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, c├ót ╚Öi imediat dup─â, pia╚Ťa american─â a fost invadat─â de o mul╚Ťime de globuri patriotice ÔÇô ├«n vog─â erau modele cu vultur, Unchiul Sam ╚Öi cele ├«n culorile drapelului.

Beteala 

Ne ├«ntoarcem ├«n perioada medieval─â, ├«n Germania, unde a fost ├«mpodobit primul brad de Cr─âciun. Bucuria copiilor de se a ├«nv├órti ├«n jurul pomului, ├«ncercuindu-l cu beteal─â, dateaz─â din 1610. Diferen╚Ťa este c─â atunci nu era o bucat─â fin─â, lung─â ╚Öi str─âlucitoare din plastic, ci era realizat─â din argint m─ârun╚Ťit. Se pare c─â tinichigii timpului b─âteau argintul p├ón─â se sub╚Ťia extrem de mult, iar apoi ├«l t─âiau ├«n f├ó╚Öii. Cererea era at├ót de mare ├«nc├ót cei mai ├«ntreprinz─âtori au inventat ma╚Öin─ârii speciale pentru a-i ajuta.

4 jpg jpeg

Dup─â un timp, argintul a fost ├«nlocuit cu staniu ╚Öi plumb. Nu doar din cauza pre╚Ťului, ci ╚Öi din cauza faptului c─â lum├ón─ârile din brad ├«l ├«nnegreau. Apoi, ├«n secolul XX, beteala a ├«nceput s─â fie realizat─â din aluminiu, un material mai ieftin ╚Öi care ├«╚Öi p─âstra mai mult timp str─âlucirea ÔÇô din acest motiv, ├«n anii ÔÇÖ50, beteala lua locul lumini╚Ťelor din pom ├«n multe case.

Lumini╚Ťele 

├Än tradi╚Ťia Cr─âciunului, simbolul stelei care i-a c─âl─âuzit pe magi la pruncul Iisus are un loc aparte. Din acest motiv, oamenii obi╚Önuiau s─â lumineze bradul cu numeroase lum├ón─âri care se prindeau de crengi, cel mai adesea, cu cear─â topit─â. Abia spre secolul al XIX-lea, ele au fost ├«nlocuite de un tip de sfe╚Önice mai mici.

5 jpg jpeg

Primul brad de Cr─âciun iluminat aproape de ceea ce ╚Ötim ast─âzi a fost ideea lui Edward H. Johnson, unul dintre asocia╚Ťii inventatorului Thomas Edison. Acesta a ├«n╚Öirat pe un fir electric 80 de becuri ro╚Öii, albe ╚Öi albastre, de m─ârimea unei alune, iar pe 22 decembrie 1882, ├«n casa lui de pe Fith Avenue din New York, erau aprinse primele lumini╚Ťe de Cr─âciun. ├Än urm─âtorii ani, proprietarii de magazine ├«╚Öi decorau deja vitrinele cu astfel de ghirlande luminoase.

Cu toate acestea, noua inven╚Ťie era destul de scump─â, iar candelele ╚Öi lum├ón─ârile nu au putut fi ├«nlocuite dec├ót abia ├«n perioada interbelic─â. ├Äncet, ├«ncet, ora╚Öele au ├«nceput s─â se coloreze ├«n preajma s─ârb─âtorilor de iarn─â ÔÇô primul ora╚Ö care ╚Öi-a iluminat brazii planta╚Ťi ├«n parcuri ╚Öi gr─âdini a fost McAdenville, din Carolina de Nord, ├«n 1956, fiind cunoscut ┼či ast─âzi de americani drept Ora╚Öul Cr─âciunului.

Un dresden, doi dresdeni 

La capitolul decora╚Ťiuni de Cr─âciuni, tot germanii par a fi frunta╚Öi. Din 1860 ╚Öi p├ón─â la ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial, nem╚Ťii confec╚Ťionau din h├órtie sau carton tot soiul de ornamente tridimensionale, pe care apoi le pictau ╚Öi pe care le foloseau pentru decorarea bradului ╚Öi a casei.

2 jpg jpeg

Formele lor variau ÔÇô de la animale, planete, solda╚Ťi, tancuri, vapoare, prin╚Ťese, orice ar fi putut bucura copiii de s─ârb─âtori. ╚śi pentru c─â aceste figurine erau realizate majoritatea ├«n Dresden sau Leipzig, ele au r─âmas cunoscute drept dresdeni. Cu toate c─â realizarea lor era destul de ieftin─â ╚Öi la ├«ndem├ón─â, obiceiul nu a continuat, iar exemplarele care au supravie╚Ťuit p├ón─â ast─âzi fac parte din colec╚Ťii personale sau din patrimoniul muzeelor din Germania, iar pre╚Ťul lor este, dup─â cum b─ânui╚Ťi, extrem de ridicat.

3 jpg jpeg

├Än v├órf de brad 

Obiceiul de a decora bradul pornind din v├órful s─âu dateaz─â din timpul reginei Victoria. Ziarul ÔÇ×The Illustrated London NewsÔÇŁ ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â cuplul regal ├«n dreptul unui pom de Cr─âciun, ├«n al c─ârui v├órf era pus un ├«nger. Mai t├órziu, odat─â cu cre╚Öterea puterii regatului britanic, ├«ngerul a fost ├«nlocuit cu un steag. Cert este c─â, de atunci, obiceiul a r─âmas ╚Öi s-a r─âsp├óndit ├«n ├«ntreaga lume, cei mai mul╚Ťi aleg├ónd s─â pun─â ├«n v├órful bradului o stea.

Acest text a ap─ârut ├«n Historia nr. 215, disponibil─â la toate punctele de distribu┼úie a presei ├«n perioada 15 decembrie 2019-14 ianuarie 2020, dar ┼či ├«n format digital pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum