Mortalitatea în Bucureştiul Primului Război Mondial
Marile puteri s-au tot jucat la nivel strategic pentru a obţine şi mai multă influenţă pe plan local, regional sau mondial. Acest joc cu focul a dus în 1914 la declanşarea Primului Război Mondial. Conducătorii nici n-au bănuit atunci că au deschis poarta nenorocirilor la o scară fără precedent şi că maladiile de tot felul vor face ravagii.
România a intrat în conflict în 1916, dar moartea a început să secere din plin din 1914. Datele statistice confirmă pentru primul an dispariţia a 8.176 de persoane. Apoi a început creşterea. S-a trecut de la 8.296 la 10.557, apoi la 11.448 şi anul 1918 a fost marcat de un vârf de 13.631. Nici 1919 n-a fost mai blând şi a fost marcat de pieirea a 10.307 de suflete. Datele statistice reci demonstrează ce prăpăd pot face răutatea oamenilor în combinaţie cu puterea ucigătoare a microbilor. Se observă că sub ocupaţia germană în combinaţie cu celebra presupusă gripă spaniolă a fost o adevărată hecatombă românească în capitala ţării. Aceste mici date statistice demonstrează cât de importanţi pot fi medicii, războiul la nivel invizibil fiind mai important decât cel clasic cu armele, indiferent de puterea de distrugere. De exemplu, bombardamentele aeriene germane asupra Bucureştiului în 1916, chiar dacă erau o noutate pentru populaţia civilă, n-au făcut decât 624 de morţi. Tifosul exantematic şi gripa spaniolă, în realitate o puternică infecţie cu Mycoplasma pneumoniae, au semănat durere pe tot globul şi nici capitala României nu putea să facă excepţie.
