Mitul superiorit─â╚Ťii tehnice naziste ├«n cel de al Doilea R─âzboi Mondial jpeg

Mitul superiorit─â╚Ťii tehnice naziste ├«n cel de-al Doilea R─âzboi Mondial

Documentarele realizate cu tehnologiile de ultim─â genera╚Ťie scot la lumin─â zi de zi un adev─ârat tsunami de informa╚Ťie despre realiz─ârile germanilor ├«n domeniul ma╚Öinilor militare ├«n timpul ultimului r─âzboi mondial. Mai mult. Acestea au fost utilizate cu o eficien╚Ť─â maxim─â ├«mpotriva inamicilor ce de╚Ťineau superioritate numeric─â zdrobitoare. 

Au ap─ârut astfel adev─ârate legende despre armamentul Germaniei naziste, foarte cunoscute fiind tancurile Panther ╚Öi Tiger, submarinele sau cuirasatele Bismarck ╚Öi Tirpitz. Tunurile de calibrul 88 mm ╚Öi avioanele Me-109, FW-190, Me-262 ╚Öi Ju-87 Stuka sunt ├«n centrul aten╚Ťiei creatorilor de materiale video, jocuri ╚Öi de c─âr╚Ťi ╚Öi articole. Nu sunt uitate nici mitralierele MG-34 ╚Öi MG-42. Automatul MP-38 a devenit simbolul infanteristului german. O adev─ârat─â industrie este generat─â de arhivele Reich-ului nazist, admira╚Ťia pentru armamentul du╚Ömanului ├«nvins fiind mai mare dec├ót cea pentru propriile ma╚Öini de lupt─â.

Succese ╚Öi nu prea 

Cele trei componente ale for╚Ťelor militare (Wehrmacht, Luftwaffe ╚Öi Kriegsmarine) sunt un simbol al perfec╚Ťiunii ├«n ac╚Ťiune. Dac─â analiz─âm pu╚Ťin desf─â╚Öurarea ostilit─â╚Ťilor, vedem c─â exist─â foarte multe pete ├«n aceast─â teorie. Ziua de 22 februarie 1940 putea s─â fie una obi╚Önuit─â din scurgerea vremii, dar liderii lumii au vrut s─â fie una de r─âzboi s├óngeros. Un bombardier He-111 din KG 26 a z─ârit un distrug─âtor ╚Öi, f─âr─â s─â mai verifice identitatea, a trecut la atac. Ac╚Ťiunile militare ├«n conflictele moderne se desf─â╚Öoar─â ├«n vitez─â ╚Öi nu mai este timp de verific─âri multiple, mai ales dac─â obiectivul este interesant pentru o decorare ╚Öi avansare. Avionul impune omului luarea de decizii rapide. 

┼óinta a fost lovit─â ├«n plin de ├«nc─ârc─âtura ofensiv─â ╚Öi au pierit 280 de marinari ├«n apele M─ârii Nordului. Un alt distrug─âtor a venit ├«n ajutorul echipajului naufragiat, dar a atins o min─â ╚Öi s-a scufundat cu cei 308 oameni de la bord. Era ├«ntregul echipaj. 

Se poate spune c─â a fost o mare reu╚Öit─â a Luftwaffe, dar cele dou─â nave erau distrug─âtoarele Z1 Leberecht Maas ╚Öi Z3 Max Schultz (foto jos) ale Kriegsmarine ╚Öi ├«ntr-o singur─â zi Germania a pierdut 50% din unit─â╚Ťile clasei 1934. Erau unit─â╚Ťi bune, pre╚Ťuite ├«mpreun─â la 27,4 milioane de m─ârci, ╚Öi au pierit ├«n valuri 10 tunuri de calibrul 127 mm. Inamicul britanic nici m─âcar n-a tras o lovitur─â de tun. Marina n-a fost anun╚Ťat─â c─â avia╚Ťia caut─â ╚Ťinte inamice ├«n regiune ╚Öi a ie╚Öit un dezastru.

Max Schultz jpg jpeg

Se mai ├«nt├ómpla ca avia╚Ťia s─â primeasc─â misiuni ce ╚Ťineau de fantezia comandan╚Ťilor ╚Öi aceasta era de-a dreptul legendar─â. Omul tr─âie╚Öte ├«n propria imagina╚Ťie ╚Öi greu revine cu picioarele pe p─âm├ónt. Bombardierele He-111 au fost trimise ├«n 1941 pe frontul italian pentru a da lovituri devastatoare for╚Ťelor engleze ce amenin╚Ťau cu ├«nconjurarea trupele italiene din Africa de Nord. 

Un ofi╚Ťer superior a venit cu ideea s─â fie lovite instala╚Ťiile canalului Suez pentru a bloca aprovizionarea inamicului. Solu╚Ťia era genial─â ├«n teorie, bombardamentul strategic reu╚Öit t─âind o rut─â esen╚Ťial─â pentru aducerea de trupe ╚Öi materiale militare pentru armata britanic─â. Au fost preg─âtite 12 aparate de la bazele din Sicilia ale Kampfgeschwader KG 26 ╚Öi raidul a fost ini╚Ťiat ├«n data de 17 ianuarie 1941. 

Avioanele erau bune, pilo╚Ťii antrena╚Ťi ╚Öi bombele fuseser─â testate pe ora╚Öele Marii Britanii. Totul era perfect calculat ╚Öi preg─âtit. Precizie german─â! Misiunea a e╚Öuat lamentabil, ╚Öapte aparate fiind pierdute ├«mpreun─â cu echipajele experimentate. Ce se ├«nt├ómplase? Planificatorii Luftwaffe n-au ╚Ťinut cont de distan╚Ťa la care se afla obiectivul atacului ╚Öi avioanele Heinkel He 111 ╚Öi-au demonstrat limitele ca bombardiere strategice. Combustibilul de la bord a fost absolut insuficient pentru o misiune spectaculoas─â ├«n teorie ╚Öi pe h├órtie.

Călcâiul lui Ahile

Avia╚Ťia a fost arma care permitea sau interzicea desf─â╚Öurarea marilor opera╚Ťiuni terestre sau navale. Bombardierele strategice erau cele ce puteau s─â loveasc─â fabricile capabile s─â livreze tehnic─â de lupt─â ╚Öi s─â limiteze produc╚Ťia pentru a u╚Öura misiunea trupelor amice. Cerul trebuia s─â fie curat ╚Öi aceasta era misiunea principal─â a aparatelor de v├ón─âtoare rapide, manevrabile ╚Öi capabile s─â lanseze o ploaie de proiectile pentru a sf├ó╚Öia structura metalic─â a bombardierelor din ce ├«n ce mai mari ╚Öi mai bine protejate ├«n zonele vulnerabile.

Messerschmitt Me 109 jpg jpeg

Coloana vertebral─â a Luftwaffe a fost reprezentat─â de c─âtre renumitul Messerschmidt Bf-109, cunoscut pe scurt drept Me-109 (foto sus - Bundesarchiv Bild 101I-662-6659-37). Acesta a m─âturat de pe cer aparatele poloneze, franceze ╚Öi cele britanice au reu╚Öit cu greu s─â fac─â fa╚Ť─â ├«n confruntarea denumit─â B─ât─âlia Angliei. A fost mereu ├«mbun─ât─â╚Ťit ╚Öi a reu╚Öit s─â fac─â fa╚Ť─â inclusiv bombardierelor grele de tip B-17 ╚Öi B-24, protejate de c─âtre masivele P-47 sau agilele P-51 Mustang.

Este interesant c─â proiectan╚Ťii germani au r─âmas profund ata╚Öa╚Ťi de modelul de baz─â ╚Öi au preferat s─â lucreze la puterea motorului ╚Öi la armament. Dac─â unele variante aveau numai mitraliere u╚Öoare, altele dispuneau de tun de calibrul 30 mm. Interesant─â era ╚Öi instala╚Ťia prin care se putea ob╚Ťine un surplus de putere ├«n timpul luptelor, pilo╚Ťii britanici av├ónd de multe ori surpriza s─â le dispar─â ╚Ťinta din colimator. 

Temutul v├ón─âtor a p─âstrat p├ón─â la sf├ór╚Öit trenul de aterizare proiectat la ├«nceputuri, escamotarea ro╚Ťilor f─âc├óndu-se spre aripi. Nu asigura stabilitate la aterizare ╚Öi multe ma╚Öini au fost pierdute f─âr─â s─â fie necesar─â ac╚Ťiunea inamicului. Orice eroare a pilotului, o mic─â neaten╚Ťie, ╚Öi imediat ap─ârea cel pu╚Ťin o avarie. Cum piesele de schimb nu se g─âseau pe toate drumurile, num─ârul de aparate disponibile era redus. Este interesant c─â germanii aveau un model u╚Öor de cercetat chiar la rivalul FW-190, dar m├óndria firmelor ╚Öi incapacitatea autorit─â╚Ťilor au men╚Ťinut eroarea p├ón─â la finalul ostilit─â╚Ťilor. Este greu de calculat ├«ns─â c├óte avioane au fost pierdute din acest motiv.

Planificări lăsând de dorit

Orice armat─â trebuie s─â-╚Öi schimbe tehnica din dotare c├ót mai repede posibil, for╚Ťele inamice preg─âtind mereu surprize ├«n urma studierii armamentului de captur─â sau ├«n urma rapoartelor primite de pe linia frontului. Ob╚Ťinerea de rezultate spectaculoase nu trebuie s─â limiteze perfec╚Ťion─ârile, avioanele Me-109E fiind retrase de pe aerodromurile din nordul Africii c├ónd a ap─ârut Curtiss P-40. 

Nici la capitolul tancuri nu existau ofi╚Ťeri capabili s─â ├«n╚Ťeleag─â mersul ostilit─â╚Ťilor. Militarii inamici tremurau c├ónd auzeau de termenul de Panzer, dar proiectan╚Ťii alia╚Ťi nu st─âteau cu m├óinile ├«n s├ón. S-a scris mult pe ideea c─â n-au fost suficiente resurse pentru a cre╚Öte num─ârul de blindate necesare diviziilor de tancuri ╚Öi pentru sprijinirea infanteriei. Nici autotunurile nu erau dup─â dorin╚Ťele comandan╚Ťilor din prima linie. Industria german─â avea suficiente posibilit─â╚Ťi, dar planificarea a fost jalnic─â, mai ales c─â multe resurse au fost alocate popula╚Ťiei pentru p─âstrarea nivelului de trai ╚Öi a moralului. 

Panzer I (foto josera o ma╚Öin─â interesant─â pentru instruc╚Ťie ╚Öi avea ├«n dotare mitraliere u╚Öoare. Valoarea pe c├ómpul de lupt─â ├«n confrunt─ârile cu blindatele inamice era egal─â cu zero, dar a fost folosit─â ├«n primele campanii pentru a cre╚Öte efectivele unit─â╚Ťilor de tancuri. 

Panzer I jpg jpeg

Panzer II a fost scos de pe liniile de fabrica╚Ťie p├ón─â ├«n ianuarie 1944. Era varianta L ╚Öi au fost ├«mbun─ât─â╚Ťite toate caracteristicile unei ma╚Öini u╚Öoare. Ajungea la 11,8 t ╚Öi puterea motorului la 180 CP. Tunul de calibrul 20 mm avea lungimea de 50 de calibre ╚Öi dispunea de 320 de lovituri ├«n loc de 180 de la celelalte variante. Era o bijuterie a tehnicii de lupt─â. Oare ce mai c─âuta pe liniile de asamblare? Interesele conduc─âtorilor politici ╚Öi ai celor din armat─â au men╚Ťinut ceva ce era demn de muzeu.

Se poate spune c─â nu se pricepeau ├«n domeniu, c─â au fost lua╚Ťi prin surprindere de evolu╚Ťia rapid─â a tancurilor. Nimic mai fals! Blindate sovietice adev─ârate au fost ├«nt├ólnite pe fronturile din Spania din anul 1936 ╚Öi acolo erau acordate premii pentru capturarea unui blindat de tip T-26. Nu era prea frumos finisat de c─âtre muncitorii sovietici mai slab instrui╚Ťi ├«n raport cu cei germani, dar avea la dispozi╚Ťie un tun de calibrul 45 mm foarte periculos ├«n luptele cu tancurile u╚Öoare ╚Öi medii. 

Este interesant c─â proiectan╚Ťii germani au insistat s─â pun─â pe modelul Panzer III tot un tun u╚Öor. Au ales calibrul 37 mm ╚Öi abia de la varianta F s-a ├«nceput montarea unei arme de calibrul 50 mm. Chiar ╚Öi unele exemplare din seria G au primit ini╚Ťial tot tun mic. Era o adev─ârat─â fixa╚Ťie pentru piesa de 37 mm ├«n vreme ce sovieticii trecuser─â de mult la gurile de foc de calibrul 76,2 mm.

Fabricile germane livrau ├«n 1939 juc─ârii ├«narmate cu tunuri u╚Öoare sau cu ╚Ťeava scurt─â, dar oamenii lui Iosif Stalin tr─âgeau concluziile corecte pentru viitorul conflict. Blindatul trebuia s─â fie de peste 20 de tone, cu o cuiras─â antiobuz ╚Öi s─â dispun─â de motor care s─â foloseasc─â motorin─â pentru a limita inflamabilitatea ma╚Öinii. Gura de foc trebuia s─â fie obligatoriu de calibrul 76,2 mm. Birocra╚Ťia german─â s-a mi╚Öcat foarte lent ╚Öi a r─âmas mereu ├«n urma inamicilor. Chiar dac─â au fost inventate arme performante, acestea au sosit prea t├órziu ╚Öi mereu ├«n num─âr insuficient. 

Modul ├«n care generalii inamici au folosit tehnica a dus ├«ns─â la formarea legendei despre superioritatea calitativ─â mitic─â a germanilor, unele documentare con╚Ťin├ónd afirma╚Ťii despre implicarea unor vizitatori din spa╚Ťiu ├«n munca de cercetare ╚Öi proiectare.

Foto sus: Forma╚Ťie de bombardiere He-111 (Bundesarchiv Bild 101I-408-0847-10