Misterele coifului de la Peretu

Una dintre descoperirile arheologice emblematice din județul Telorman este reprezentată de „mormântul princiar” de la Peretu, provenit dintr-un tumul getic distrus de lucrări de îmbunătățiri funciare în anul 1970, scrie Muzeul Județean Teleorman pe pagina de socializare a instituției.

Tumulul se afla pe partea dreaptă a râului Vedea, la circa 2,5 km sud de cetatea getică de la Albeşti. Inventarul funerar, un adevărat tezaur, a fost recuperat de un inginer agronom şi predat profesorului Petre Voievozeanu. În acelaşi an, Emil Moscalu, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, a realizat o săpătură de salvare în ceea ce mai rămăsese din mormânt.

Tezaurul este compus dintr-un coif de argint aurit, un cazan din bronz fragmentar, o teavă din acelaşi material, un cap de sceptru de argint aurit, un arybalos, 3 phiale, o strecurătoare, o ţeavă, o aplică frontală, piesele unei zăbale din fier placate cu argint, un inel de chingă din fier placat cu argint, un colier de mărgele din argint, 46 de aplice şi o piesă din tablă de bronz. Tezaurul are în total 61 de piese şi cîntăreşte 2568,90 g.

Tezaurul de la Peretu poate fi datat în perioada 383-340 î. Hr. Posibil a aparţinut unui şef de trib din vestul Câmpiei Munteniei, ce îşi avea sediul în cetatea de la Albeşti. Dintre obiectele de inventar se remarcă un coif. Coifuri asemănătoare au mai fost descoperite la Poiana Coţofeneşti, Agighiol, Porţile de Fier (păstrat la Detroit, S.U.A) şi Cucuteni-Băiceni.

Coiful de la Peretu este identic ca formă şi ornamentare cu coifurile descoperite la Agighiol şi Porţile de Fier. Părţile frontală, parietală şi occipitală sunt ornamentate cu trei frize cu motive florale şi geometrice. Apărătoarea cefei este împodobită cu cerbi. Obrăzarul stâng este ornat tot cu un cerb iar cel drept are un vultur cu corn, cu peşte în cioc şi un iepure în gheare. Motivul ochilor, ce aveau rol apotropaic, este prezent şi pe ceramica greacă, pe pumnalele scitice şi pe cele din mediul tracic. Foarte probabil, coifurile de acest gen erau purtate numai cu ocazia unor scene de cult şi de investitură, căsătorie, turnee regale, ospeţe şi eventual, la vânătoare.

Inventarul original al mormântului de la Peretu se află la Muzeul Națioanl de Istorie a României, la Muzeul Județean Teleorman păstrându-se replici ale obiectelor, inclusiv a coifului.