Masacrele de la Katyn jpeg

Masacrele de la Katyn

Exemplu al crimelor comise de c─âtre totalitarism, masacrele de la Katyn reprezint─â una dintre cele mai tragice experien╚Ťe ale secolului al XX-lea, ├«n urma c─âreia o mare parte a elitei na╚Ťiunii poloneze a fost distrus─â.

Ca urmare a protocolului adi╚Ťional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, Armata Ro╚Öie a invadat partea de est a Poloniei, la 17 septembrie 1939. Militarii polonezi c─âzu╚Ťi prizonieri, dar ╚Öi nenum─âra╚Ťi civili, au fost ├«ntemni╚Ťa╚Ťi in lag─ârele de prizonieri de la Starobelsk, Koziolsk ╚Öi Osta╚Ökov sau ├«n ├«nchisorile din vestul Ucrainei ╚Öi Bielorusiei. Luni la r├ónd, ofi╚Ťerii polonezi _ activi sau ├«n rezerv─â _ au fost ancheta╚Ťi de NKVD. Poli╚Ťia politic─â sovietic─â era interesat─â de convingerile politice ╚Öi de familia lor, iar ├«n cazul celor v├órstnici, de eventuala implicare ├«n conflictul polono-sovietic din 1920. Pentru Moscova, ei constituiau nucleul poten╚Ťial al unei primejdioase elite na╚Ťionaliste. 

Verdictul lui Stalin

├Än ├«mprejur─ârile determinate de ├«ntors─âtura r─âzboiului cu Finlanda, ├«n mod nea╚Öteptat, ├«n a doua jum─âtate a lunii februarie 1940 a fost adoptat─â hot─âr├órea final─â, privind eliminarea acestor ÔÇ×du╚Ömani duri ╚Öi inflexibili ai autorit─â╚Ťii sovieticeÔÇŁ, care ÔÇ×abia a╚Öteapt─â s─â fie elibera╚Ťi pentru a participa activ la lupta ├«mpotriva puterii sovieticeÔÇŁ. Pe 5 martie 1940, Beria ├«nainta lui Stalin nota cu caracter strict secret nr. 00794 B, av├ónd urm─âtorul con╚Ťinut :

ÔÇ×Tovar─â╚Öului Stalin

├Än lag─ârele pentru prizonieri ale N.K.V.D. al U.R.S.S. ╚Öi ├«n ├«nchisorile regiunilor de vest ale Ucrainei ╚Öi Bielorusiei, ├«n prezent sunt de╚Ťinu╚Ťi un num─âr mare de fo╚Öti ofi╚Ťeri ai armatei poloneze, fo╚Öti lucr─âtori ai poli╚Ťiei ╚Öi ai organelor de informa╚Ťii, membri ai partidelor poloneze na╚Ťionaliste contrarevolu╚Ťionare, participan╚Ťi ai organiza╚Ťiilor de insurec╚Ťie contrarevolu╚Ťionar─â, transfugii etc. To╚Ťi ace╚Ötia sunt du╚Ömani ├«nver╚Öuna╚Ťi ai puterii sovietice, p─âtrun╚Öi de ur─â fa╚Ť─â de or├ónduirea sovietic─â. Ofi╚Ťerii ╚Öi poli╚Ťi╚Ötii prizonieri, afl├óndu-se ├«n lag─âre, ├«ncearc─â s─â continue activitatea contrarevolu╚Ťionar─â, fac agita╚Ťie antisovietic─â. Fiecare dintre ei nu face altceva dec├ót s─â a╚Ötepte eliberarea pentru a ob╚Ťine posibilitatea de a se ├«ncadra activ ├«n lupta ├«mpotriva puterii sovietice. ├Än regiunile de vest ale Ucrainei ╚Öi Bielorusiei organele N.K.V.D. au descoperit un ╚Öir de organiza╚Ťii de insurec╚Ťie contrarevolu╚Ťionar─â. ├Än toate aceste organiza╚Ťii contrarevolu╚Ťionare un rol activ de conducere l-au avut fo╚Ötii ofi╚Ťeri ai fostei armate poloneze, fo╚Öti poli╚Ťi╚Öti ╚Öi jandarmi. ├Äntre persoanele re╚Ťinute, transfugi ╚Öi infractori ai hotarului de stat, a fost depistat un num─âr considerabil de persoane care sunt membri ai organiza╚Ťiilor de spionaj ╚Öi de insurec╚Ťie contrarevolu╚Ťionar─â. ├Än lag─ârele pentru prizonieri sunt re╚Ťinu╚Ťi ├«n total (├«n afara solda╚Ťilor ╚Öi subofi╚Ťerilor) 14.736 fo╚Öti ofi╚Ťeri, administratori, mo╚Öieri, poli╚Ťi╚Öti, jandarmi, osadnici 1 ╚Öi agen╚Ťi secre╚Ťi, de na╚Ťionalitate polonezi ÔÇô peste 97%.

Între aceștia:

Generali, colonei, locotenent-colonei, 295

Maiori și căpitani, 2.080

Locotenen╚Ťi, locotenen╚Ťi inferiori ╚Öi horungi 2 , 6.049

Ofi╚Ťeri ╚Öi comandan╚Ťi inferiori ai poli╚Ťiei, ai trupelor de gr─âniceri ╚Öi ai jandarmeriei - 1.030

Simpli poli╚Ťi╚Öti, jandarmi, gardieni ╚Öi agen╚Ťi secre╚Ťi - 5.138

Administratori, preo╚Ťi catolici ╚Öi osadnici - 144

├Än ├«nchisorile din regiunile de vest ale Ucrainei ╚Öi Bielorusiei sunt de╚Ťinute ├«n total - 18.632 persoane arestate (dintre acestea 10.685 sunt polonezi), inclusiv:

Fo╚Öti ofi╚Ťeri - 1.207

Fo╚Öti poli╚Ťi╚Öti, agen╚Ťi secre╚Ťi ╚Öi jandarmi - 5.141

Spioni și diversioniști - 347

Fo╚Öti mo╚Öieri, fabrican╚Ťi ╚Öi administratori - 465

Membri ai diferitelor organiza╚Ťii contrarevolu╚Ťionare ╚Öi de insurec╚Ťie ╚Öi diferite elemente contrarevolu╚Ťionare - 5.345

Transfugi - 6.127

╚Üin├ónd cont de faptul c─â to╚Ťi ace╚Ötia sunt du╚Ömani invetera╚Ťi ai puterii sovietice, N.K.V.D. al U.R.S.S. consider─â necesar :

I. A recomanda N.K.V.D. al U.R.S.S.:

1) dosarele celor 14.700 prizonieri afla╚Ťi ├«n lag─âre ÔÇô fo╚Öti ofi╚Ťeri polonezi, administratori, mo╚Öieri, poli╚Ťi╚Öti, agen╚Ťi secre╚Ťi, jandarmi, osadnici ╚Öi gardieni;

2) precum ╚Öi dosarele celor aresta╚Ťi ╚Öi ale celor care se afl─â ├«n ├«nchisorile din regiunile de vest ale Ucrainei ╚Öi Bielorusiei ├«n num─âr de 11.000 persoane ÔÇô membri ai diverselor organiza╚Ťii de spioni ╚Öi de insurec╚Ťie contrarevolu╚Ťionar─â, fo╚Öti mo╚Öieri, fabrican╚Ťi, fo╚Öti ofi╚Ťeri polonezi, administratori ╚Öi transfugi ÔÇô s─â fie examinate ├«ntr-o ordine deosebit─â, cu aplicarea fa╚Ť─â de ei a pedepsei capitale ÔÇô ├«mpu╚Öcarea.

II. Examinarea dosarelor s─â fie efectuat─â ├«n absen╚Ťa celor aresta╚Ťi ╚Öi f─âr─â prezentarea ├«nvinuirii, ├«ncheierea privind decizia judec─â╚Ťii s─â fie efectuat─â ├«n ordinea urm─âtoare :

1) persoanele care se afl─â ├«n lag─ârele de prizonieri ÔÇô pe baza dosarelor prezentate de Direc╚Ťia prizonieri de r─âzboi a N.K.V.D. al U.R.S.S.;

2) persoanele arestate ÔÇô pe baza documentelor extrase din dosarele prezentate de N.K.V.D. al R.S.S. Ucrainene ╚Öi N.K.V.D. al R.S.S. Bieloruse.

III. Troika format─â din tovar─â╚Öii Beria, Merkulov ╚Öi Ba╚Ötakov (╚Öeful sec╚Ťiei I speciale a N.K.V.D. al U.R.S.S.) s─â fie ├«mputernicit─â cu examinarea dosarelor ╚Öi luarea deciziei.

ÔÇťComisarul poporului pentru Afacerile Interne al U.R.S.S., L. BeriaÔÇŁ.

╚Üin├ónd cont de mecanismele de func╚Ťionare ale puterii sovietice de atunci, putem presupune c─â ini╚Ťiativa acestei ÔÇťrezolv─âriÔÇŁ a problemei prizonierilor de r─âzboi ╚Öi de╚Ťinu╚Ťilor polonezi i-a apar╚Ťinut nu lui Beria, ci lui Stalin ├«nsu╚Öi, a c─ârui dorin╚Ť─â a fost transpus─â ├«ntr-un document corespunz─âtor. Trebuie men╚Ťionat c─â, personal, Stalin avea o aversiune special─â fa╚Ť─â de militarii polonezi care luptaser─â cu for╚Ťele bol╚Öevice ruse ├«n r─âzboiul din 1919-1920, ├«n timpul c─âruia viitorul dictator sovietic ├«ndeplinise func╚Ťia de comisar politic3.


Una din gropile comune de la Katyn jpg jpeg

Una din gropile comune de la Katyn

Aceasta explic─â implicarea direct─â a lui Stalin ├«n sugerarea ╚Öi ini╚Ťierea unor decizii care vizau soarta polonezilor, aspect relevat de o serie de documente publicate ├«n ultima vreme. Un alt motiv pentru lichidarea ofi╚Ťerilor polonezi poate fi identificat ╚Öi ├«n preocuparea lui Stalin de a-l ÔÇ×lini╚ÖtiÔÇŁ pe aliatul s─âu nazist, Hitler. La propunerea lui Beria, ├«n ziua de 5 martie, Biroul Politic a aprobat Nota Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne ╚Öi a decis s─â aplice ÔÇ×pedeapsa capital─â prin ├«mpu╚ÖcareÔÇŁ celor 14.700 prizonieri de la Starobelsk, Koziolsk ╚Öi Osta╚Ökov ╚Öi unui num─âr de circa 11.000 de polonezi afla╚Ťi ├«n ├«nchisorile din partea occidental─â a Ucrainei ╚Öi din Bielorusia.

├Än r├óndul acestora intrau categorii diverse de prizonieri polonezi - militari, membri ai poli╚Ťiei ╚Öi serviciilor secrete, oficiali ai guvernului, agricultori si industria╚Öi, locuitori din regiunile de frontier─â, membri ai diferitelor ÔÇ×organiza╚Ťii contrarevolu╚Ťionare de spioni si sabotoriÔÇŁ etc. - afla╚Ťi ├«n lag─ârele sau ├«nchisorile sovietice. Propunerea a fost aprobat─â de Stalin ╚Öi al╚Ťi cinci membri ai Biroului Politic, organul suprem al Partidului Comunist: Voro╚Öilov, Molotov, Mikoian, Kalinin si Kaganovici.

Ace╚Ötia doi din urm─â, absen╚Ťi ├«n ziua respectiv─â, erau favorabili hot─âr├órii, dup─â cum a notat grefierul de ╚Öedin╚Ť─â. Cu luarea ÔÇ×verdictuluiÔÇŁ, pe post de ÔÇ×Tribunal SpecialÔÇŁ, ca ╚Öi cu partea organizatoric─â a execu╚Ťiilor a fost ├«ns─ârcinat─â o ÔÇ×Troik─âÔÇŁ central─â, alc─âtuit─â din Vsevolod Merkulov ╚Öi Basto Kobulov, ca adjunc╚Ťi ai comisarului poporului pentru Afacerile Interne, ╚Öi Leonid Bastakov, ├«n calitate de ╚Öef al Sec╚Ťiei I speciale a N.K.V.D.

Stalin ╚Öi Beria nu ╚Öi-au ales ├«nt├ómpl─âtor oamenii, ╚Ötiau foarte bine cine poate duce la bun sf├ór╚Öit asemenea opera╚Ťiuni. Ca o ironie tragic─â a soartei este de re╚Ťinut ╚Öi faptul c─â exact ├«n aceea╚Öi zi de 5 martie 1940, c├ónd s-a hot─âr├ót execu╚Ťia prizonierilor de r─âzboi polonezi, Biroul Politic al Partidului Comunist Sovietic examina problema construirii unui nou sarcofag pentru Lenin.

Preg─âtirile ÔÇ×tehniceÔÇŁ

Imediat dup─â ce hot─âr├órea Biroului Politic a fost luat─â, au ├«nceput preg─âtirile ÔÇ×tehniceÔÇŁ pentru opera╚Ťiunea de executare a prizonierilor de r─âzboi polonezi ├«nchi╚Öi ├«n cele trei lag─âre. ├Än acest sens, ├«ntre 7 ╚Öi 15 martie 1940 au avut loc la Moscova mai multe consf─âtuiri. Pe 7 martie, Beria transmitea lui Soprunenko o directiv─â, prin care ordona alc─âtuirea listelor exacte ale ofi╚Ťerilor polonezi, poli╚Ťi╚Ötilor, jandarmilor, gardienilor, agen╚Ťilor deschi╚Öi ╚Öi secre╚Ťi ai poli╚Ťiei, fo╚Ötilor mo╚Öieri, fabrican╚Ťi ╚Öi func╚Ťionarilor importan╚Ťi ai fostului aparat al statului polonez, care sunt de╚Ťinu╚Ťi ├«n lag─ârele pentru prizonieri.

Conform ordinului, la alc─âtuirea listelor trebuia s─â se ╚Ťin─â cont de urm─âtoarele :

a) ├«n liste s─â fie indicat─â componen╚Ťa familiei fiec─ârui prizonier ╚Öi adresa ei exact─â. Membri ai familiei sunt considera╚Ťi so╚Ťia ╚Öi copiii, precum ╚Öi p─ârin╚Ťii, fra╚Ťii ╚Öi surorile, ├«n cazul ├«n care ei locuiesc ├«mpreun─â cu familia prizonierului;

b) listele trebuie alc─âtuite ╚Ťin├ónd cont de ora╚Öele ╚Öi raioanele regiunilor de vest ale Ucrainei ╚Öi Bielorusiei, separat pentru fiecare ora╚Ö sau raion, ╚Öi s─â fie trimise comisarilor poporului pentru Afacerile Interne ale R.S.S. Ucrainene ╚Öi al R.S.S. Bieloruse, tov. Serov ╚Öi tov. ╚Üanava;

c) listele cu prizonierii din familiile care locuiesc pe teritoriul fostei Polonii, actualmente trecute la Germania, de asemenea trebuie alcătuite în ordine alfabetică și trimise N.K.V.D. al R.S.S.U. și al R.S.S.B.;

d) toate listele trebuie alcătuite pe baza materialelor existente deja în lagăre, în dosarele personale ale prizonierilor. Interogarea prizonierilor poate fi admisă în cazuri deosebite în scopul precizării datelor deja existente.

Termenul de alc─âtuire a listelor era de cinci zile.

Tot la 7 martie 1940, Beria a transmis o directiv─â comisarului poporului pentru Afaceri Interne al R.S.S. Ucrainene, Ivan Serov ╚Öi comisarului poporului pentru Afacerile Interne al R.S.S. Bieloruse, Lavrenti ╚Üanava, privind deportarea ├«n R.S.S. Kazah─â a familiilor militarilor polonezi ├«nchi╚Öi ├«n lag─ârele speciale ale N.K.V.D. ╚Öi a de╚Ťinu╚Ťilor afla╚Ťi ├«n ├«nchisorile din regiunile de vest ale Ucrainei ╚Öi Bielorusiei.

Directiva prevedea c─â ÔÇťacei membri ai familiilor deportate, care sunt deosebit de ├«nver╚Öuna╚Ťi, iar organele N.K.V.D. dispun de materiale privind activitatea lor antisovietic─â ├«n trecut sau ├«n prezent, s─â fie aresta╚Ťi cu perfectarea ulterioar─â a dosarelor lor pentru a fi examinate la consf─âtuirea special─â de pe l├óng─â N.K.V.D. al U.R.S.S.ÔÇŁ. ├Än scopul preg─âtirii ╚Öi execut─ârii acestei opera╚Ťiuni, a fost constituit─â o troic─â operativ─â, format─â din reprezentan╚Ťi ai N.K.V.D.-ului central al U.R.S.S., respectiv ai N.K.V.D.-ului R.S.S. Ucrainene ╚Öi R.S.S. Bieloruse.

Pentru ducerea la ├«ndeplinire a planului, c├óteva zile mai t├órziu, Beria a transmis o directiv─â comisarului pentru Afacerile Interne al R.S.S. Kazahe, Semion Burdakov, privind repartizarea familiilor deportate ale prizonierilor polonezi. Conform directivei, din regiunile de vest ale R.S.S. Ucrainene ╚Öi R.S.S. Bieloruse urmau s─â fie deportate, pe un termen de 10 ani, ├«n regiunile de nord ale R.S.S. Kazahe, 25 mii de familii4 ale fo╚Ötilor ofi╚Ťeri ai armatei poloneze, poli╚Ťi╚Ötilor, gardienilor, jandarmilor, cerceta╚Öilor, fo╚Ötilor mo╚Öieri ╚Öi fabrican╚Ťi, precum ╚Öi ale func╚Ťionarilor importan╚Ťi ai fostului aparat de stat polonez, re╚Ťinu╚Ťi ├«n lag─ârele pentru prizonieri.

Num─ârul total orientativ al celor deporta╚Ťi era de 75- 100 mii de oameni. ├Än afar─â de ace╚Ötia, tot ├«n regiunile de nord ale R.S.S. Kazahe urmau a fi deportate din regiunile de vest ale R.S.S.U. ╚Öi R.S.S.B. 2- 3 mii de prostituate. Repartizarea deporta╚Ťilor trebuia s─â se fac─â ├«n regiunile Kustanai, Akmolinsk, Aktiubinsk, Kazahstanul de Nord, Pavlodar ╚Öi Semipalatinsk, c├óte 15-20 mii de oameni ├«n fiecare regiune, ╚Ťin├óndu-se cont de num─ârul raioanelor ╚Öi localit─â╚Ťilor din fiecare regiune.

Pentru prevenirea evad─ârii deporta╚Ťilor se ordona crearea de grupe operative ├«n regiunile men╚Ťionate, precum ╚Öi supravegherea permanent─â prin agentur─â a deporta╚Ťilor, ├«n scopul descoperirii la timp a activit─â╚Ťii lor ÔÇťdu╚Öm─ânoaseÔÇŁ ╚Öi a pre├«nt├ómpin─ârii ├«ncerc─ârilor de evadare. Directiva mai prevedea ca, p├ón─â la 5 aprilie 1940, s─â fie prezentat la N.K.V.D. al U.R.S.S. planul disloc─ârii celor deporta╚Ťi ├«n care s─â se indice sta╚Ťiile de cale ferat─â terminus, unde trebuie s─â fie desc─ârcate e╚Öaloanele de deporta╚Ťi pentru a-i trimite ulterior la locurile de destina╚Ťie, ╚Öi numele de familie ale conduc─âtorilor grupurilor operative, responsabili pentru dislocare.

La ╚Öedin╚Ťa din 14 martie 1940, au participat ╚Öefii direc╚Ťiilor N.K.V.D. (U.N.K.V.D.) din lag─ârele de la Smolensk, Kalininsk ╚Öi Harkov, loc╚Ťiitorii acestora ╚Öi comandan╚Ťii militari regionali ai N.K.V.D., c─ârora li s-a f─âcut cunoscut ordinul de executare a prizonierilor polonezi. Potrivit relat─ârii ╚Öefului N.K.V.D. din lag─ârul Kalininsk, Dimitri Tokariev, pe timpul consf─âtuirii Soprunenko s-a referit la opera╚Ťiune ╚Öi a fost apoi completat de Kobulov, care a afirmat: ÔÇ×├Än conformitate cu ordinul conducerii superioare, paisprezece mii de polonezi, aresta╚Ťi ├«n septembrie 1939, trebuie s─â fie ├«mpu╚Öca╚ŤiÔÇŁ.

Tokariev pretinde c─â abia mai t├órziu a aflat c─â vorbind de ÔÇ×conducerea superioar─âÔÇŁ, Kobulov se g├óndea la Biroul Politic al C.C. al Partidului Comunist Sovietic (b). Cu o zi mai ├«nainte, pe 13 martie 1940, comandan╚Ťii, comisarii politici ╚Öi ╚Öefii compartimentelor speciale din lag─ârele de la Starobelsk, Koziolsk ╚Öi Osta╚Ökov au fost convoca╚Ťi la Moscova, unde ├«n ziua de 15 martie 1940 a avut loc ╚Öedin╚Ťa Direc╚Ťiei pentru problemele prizonierilor de r─âzboi. Reuniuni similare au fost organizate pentru conducerile N.K.V.D. din R.S.S. Ucrainean─â ╚Öi R.S.S. Bielorus─â.


beria jpg jpeg

├Än acela╚Öi timp, la Statul Major General al N.K.V.D. de la Moscova au fost convoca╚Ťi comandan╚Ťii brig─âzilor ╚Öi diviziilor care aveau competen╚Ťe ├«n domeniul ap─âr─ârii exterioare a lag─ârelor cu prizonieri de r─âzboi. ├Änainte de ├«nceperea opera╚Ťiunilor, ├«ntre 15 ╚Öi 17 martie 1940, pentru a fi ÔÇ×mai bine motiva╚ŤiÔÇŁ, cei care urmau s─â ├«nf─âptuiasc─â masacrele ├«mpotriva prizonierilor polonezi au fost avansa╚Ťi ├«n grad, printr-un ordin dat de comisarul poporului pentru Afacerile Interne, L. Beria (foto).

Mai ├«nt├ói, Soprunenko, care avea gradul de maior de armat─â a fost avansat la gradul de c─âpitan de securitate (├«n nomenclatorul gradelor militare sovietice din acea vreme, c─âpitanul de securitate era superior maiorului de armat─â, iar locotenentul major de securitate superior c─âpitanului de armat─â ╚Ö.a.m.d.). Apoi ╚Öeful N.K.V.D. din lag─ârul Harkov, c─âpitanul de securitate Piotr Safonov a fost avansat la gradul de maior de securitate; ├«n schimb, au primit gradul de c─âpitan de securitate: unul din ╚Öefii Direc╚Ťiei Administrativ-Gospod─âre╚Öti a N.K.V.D., lt. maj. Ivan ╚ś├«galov, ca ╚Öi loc╚Ťiitorul Sec╚Ťiei Speciale 1 a N.K.V.D., lt. maj. Anatoli Kalinin.

La gradul de locotenen╚Ťi majori au fost avansa╚Ťi comandan╚Ťii N.K.V.D. ai lag─ârelor de la Kalininsk ÔÇô Andrei Rubanov, Harkov ÔÇô Timofei Kuprij ╚Öi Smolensk ÔÇô Josif Gribov. De avansarea la gradul de locotenent major de securitate s-au bucurat: comandantul lag─ârului Koziolsk, c─âpitanul de armat─â Vasili Korolov, ╚Öefii compartimentelor speciale ai lag─ârelor de la Koziolsk - Hans Eilman, Starobelsk ÔÇô L. Lebedev ╚Öi Osta╚Ökov ÔÇô Grigori Korytov. Au mai fost avansa╚Ťi mul╚Ťi func╚Ťionari ai serviciilor de transporturi din N.K.V.D., care mai apoi vor avea un rol important ├«n opera╚Ťiunile de transport ╚Öi executarea prizonierilor de r─âzboi polonezi.

Sunt indicii c─â avans─âri ├«n grad similare au fost f─âcute ╚Öi la nivelul comisariatelor pentru Afaceri Interne din R.S.S. Ucrainean─â ╚Öi R.S.S. Bielorus─â. ├Äntre timp au fost preg─âtite listele cu aceia care urmau s─â fie deporta╚Ťi, datele de identificare, adresele etc., ├«n conformitate cu ordinul mai sus men╚Ťionat. La 16 martie 1940 a ├«nceput activitatea de ├«ntocmire a formularelor cu datele de prezentare ╚Öi propuneri pentru fiecare dintre prizonierii de r─âzboi din lag─ârele speciale ╚Öi ├«nchisori, care trebuiau ├«mpu╚Öca╚Ťi. Ultima rubric─â a acestor formulare era cea privind ÔÇ×concluzii ╚Öi propuneriÔÇŁ, ceea ce ├«nsemna practic faptul c─â trebuia s─â cuprind─â ordinul privind soarta fiec─ârei victime.

├Än leg─âtur─â cu aceasta au fost convoca╚Ťi la Moscova pentru instructaj func╚Ťionarii superiori ai Direc╚Ťiei pentru problemele prizonierilor de r─âzboi care fuseser─â delega╚Ťi ├«n lag─ârele speciale. ╚Üin├óndu-se cont de caracterul ÔÇťstrict secretÔÇŁ al opera╚Ťiunii, formularele au fost tip─ârite cu aparatura N.K.V.D.-ului, interzic├óndu- se cu des─âv├ór╚Öire tip─ârirea ├«n alt─â parte sau multiplicarea lor. ├Än zilele de 23-25 martie 1940 s-au intensificat preg─âtirile ├«n lag─ârele speciale pentru opera╚Ťiunea prev─âzut─â.

La Starobelsk a revenit c─âpitanul de securitate M. Iefimov, care condusese mai ├«nainte brigada special─â a N.K.V.D. din acest lag─âr. Tot aici a revenit ╚Öeful ├«nchisorii Lefortov, c─âpitanul de securitate Aleksandr Mironov, care r─âspundea de re╚Ťeaua informativ─â ├«n lag─ârul Starobelsk. ├Än lag─ârul Koziolsk a reap─ârut Vasili Zarubin, la Osta╚Ökov ÔÇô locotenentul de securitate Holicev. ├Än lag─âre au mai fost trimi╚Öi reprezentan╚Ťi ai Direc╚Ťiei Generale a Trupelor de Escort─â a N.K.V.D.: la Koziolsk ÔÇô loc╚Ťiitorul ╚Öefului Sec╚Ťiei Operative, col. Ivan Stepanov; la Osta╚Ökov ÔÇô ╚Öeful Statului Major al Trupelor de Escort─â, comandantul de brigad─â Mihail Krivenko; la Starobelsk ÔÇô ╚Öeful Sec╚Ťiei Speciale a Direc╚Ťiei Generale a Trupelor de Escort─â, Aleksei R├«bakov. Ace╚Öti reprezentan╚Ťi au luat m─âsuri pentru ├«nt─ârirea ap─âr─ârii lag─ârelor.

├Än acest sens au fost sporite efectivele posturilor de paz─â ╚Öi ale echipajelor de patrul─â, m─ârindu-se, totodat─â, capacitatea de iluminare a lag─ârului. Pentru accesul la comandamentele din lag─âre s-a introdus sistemul legitima╚Ťiilor speciale, iar prizonierilor nu li s-a mai permis s─â ias─â ├«n afara incintelor, nici chiar pentru interogatorii. S-a restric╚Ťionat, de asemenea, accesul ├«n lag─âr a personalului de serviciu ╚Öi s-a intensificat controlul coresponden╚Ťei.

De la 16 martie 1940, ├«n toate lag─ârele s-a interzis cu des─âv├ór╚Öire trimiterea de scrisori. Direc╚Ťia General─â Transporturi din N.K.V.D., sub conducerea comisarului de securitate de rangul 3, Solomon Milstein a elaborat un plan detaliat al escort─ârii prizonierilor de r─âzboi, din lag─âre ╚Öi p├ón─â la locurile de execu╚Ťie. Conform planului, prizonierii din lag─ârul de la Koziolsk trebuiau s─â fie ├«nc─ârca╚Ťi ├«n vagoane pentru vite ╚Öi transporta╚Ťi la Smolensk; ÔÇ×contigentulÔÇŁ din lag─ârul de la Starobelsk urma s─â fie transportat, prin Voro╚Öilovgrad sau sta╚Ťia Valuik, la Harkov, unde trebuia s─â aib─â loc debarcarea; poli╚Ťi╚Ötii, jandarmii ╚Öi ceilal╚Ťi prizonieri de la Osta╚Ökov urmau s─â fie du╚Öi cu trenul la Kalininsk.

Timp de o lun─â ╚Öi jum─âtate, Milstein a trimis zilnic rapoarte lui Beria ╚Öi primului loc╚Ťiitor al acestuia, Vsevolod Merkulov, inform├ónd ├«n detaliu despre stadiul m─âsurilor preliminare pentru transport, num─ârul ╚Öi tipul vagoanelor preg─âtite, raport├ónd, totodat─â, despre eventualele mici abateri fa╚Ť─â de planul stabilit. La 22 martie 1940 Beria a dat ordinul cu nr. 00350, referitor la ÔÇťdesc─ârcareaÔÇŁ ├«nchisorilor N.K.V.D. din Ucraina Occidental─â ╚Öi Bielorusia Occidental─â, unde ├«n cea mai mare parte erau ├«nchi╚Öi ofi╚Ťeri ╚Öi poli╚Ťi╚Öti polonezi. Pentru organizarea transportului de╚Ťinu╚Ťilor, ├«n Ucraina a fost trimis ╚Öeful Direc╚Ťiei Generale a ├Änchisorilor N.K.V.D., maiorul de securitate Pavel Zuiev. ├Äntreaga opera╚Ťiune trebuia s─â se termine ├«n decurs de 10 zile.

S-a ordonat ca ├«n lag─ârele corec╚Ťionale de munc─â ale N.K.V.D. din Republica Socialist─â Sovietic─â Federativ─â Rus─â s─â fie transportate 8 mii de persoane, cu prioritate ÔÇťfugariÔÇŁ, precum ╚Öi 3 mii de de╚Ťinu╚Ťi din ├«nchisorile de la Harkov, Cherson ╚Öi Kiev. S-a mai stabilit, de asemenea, ca din ├«nchisorile N.K.V.D. aflate ├«n partea occidental─â a R.S.S. Bielorus─â ╚Öi ├«n Lituania s─â fie transportate 3 mii de persoane la Minsk; acestea proveneau din ├«nchisorile de la Brest ÔÇô 1,5 mii, Wilensk ÔÇô 500, Pinsk ÔÇô 500, Baranowick ÔÇô 450. Pentru ÔÇť├«nt─ârireaÔÇŁ echipei N.K.V.D. din R.S.S. Bielorus─â a fost trimis din Direc╚Ťia General─â de Transporturi a N.K.V.D. c─âpitanul de securitate Aleksandr Cecev. ├Ämpreun─â cu ╚Üanava, el trebuia s─â organizeze transportul de╚Ťinu╚Ťilor ├«n decurs de 10 zile, respectiv p├ón─â la ├«nceperea opera╚Ťiunii de lichidare. Escortarea de╚Ťinu╚Ťilor a fost ├«ncredin╚Ťat─â Diviziei 13, sub comanda lui Aleksandr Zavialov ╚Öi Brig─âzii 15, aflat─â sub conducerea lui P. Popov.

Execu╚Ťia celor 15.000

Ordinul de execu╚Ťie a prizonierilor de r─âzboi polonezi a fost dat ├«n ultimele zile ale lunii martie 1940, dar nu mai t├órziu de 1 aprilie. ├Än acel moment, ├«n lag─ârul de la Starobelsk se aflau 3.895 prizonieri, la Koziolsk ÔÇô 4.599, iar la Osta╚Ökov ÔÇô 6.364. Primele liste ale prizonierilor, care trebuiau s─â fie trimi╚Öi din lag─âre ÔÇťla dispozi╚ŤiaÔÇŁ N.K.V.D., respectiv la locurile de execu╚Ťie, au fost primite la Koziolsk, Starobelsk ╚Öi Osta╚Ökov ├«n zilele de 3-5 aprilie, iar ├«n ├«nchisorile de la Minsk, Kiev, Harkov ╚Öi Cherson ÔÇô ├«n jurul datei de 20 aprilie 1940.

Fiecare din listele mor╚Ťii cuprindea numele a circa 100 prizonieri de r─âzboi. Tabelele au fost ├«ntocmite de Sec╚Ťia Special─â 1 a N.K.V.D. Purt├ónd semn─âtura ╚Öefului Direc╚Ťiei pentru problemele prizonierilor de r─âzboi, Soprunenko, listele propriu-zise erau ├«nso╚Ťite de ordinul pentru comandan╚Ťii celor trei lag─âre speciale, privind trimiterea imediat─â a persoanelor care figurau pe tabele, la dispozi╚Ťia organelor N.K.V.D. din Smolensk, Kalininsk ╚Öi Harkov.

Locul masacrului

Locul masacrului jpg jpeg

Timp de ╚Öase s─âpt─âm├óni (├«ntre 3 aprilie ╚Öi 13 mai 1940), prizonierii au fost organiza╚Ťi ├«n grupuri de c├óteva sute de persoane ╚Öi prelua╚Ťi de sec╚Ťiile N.K.V.D. din regiunile Smolensk, Voro╚Öilovgrad si Kalininsk. 4.404 persoane din lag─ârul de la Koziolsk au fost ├«mbarcate c├óte treizeci, ├«ntr-un autocar cu geamurile vopsite, transportate la Katyn, duse ├«n p─âdure, cu m├óinile legate la spate, ├«mpu╚Öcate cu un glon╚Ť ├«n ceaf─â ╚Öi azv├órlite ├«n gropi comune. 3.896 prizonieri de la Starobelsk au fost uci╚Öi ├«n localurile N.K.V.D. de la Harkov, iar trupurile lor au fost ├«ngropate l├óng─â localit─â╚Ťile Pietihatka ╚Öi Alekseievka. 6.287 prizonieri de la Osta╚Ökov au fost executa╚Ťi ├«n sediile N.K.V.D. de la Kalininsk (ast─âzi Tver) ╚Öi ├«nhuma╚Ťi ├«n localitatea Miednoje.

├Än total, au fost lichidate 14.587 de persoane. Potrivit unor informa╚Ťii din anii 1941 ÔÇô 1943, num─ârul prizonierilor de r─âzboi uci╚Öi ├«n cele trei lag─âre ale N.K.V.D., ├«n aprilie-mai 1940, ar fi, totu╚Öi, de 15.131. Peste 7.300 persoane au fost omor├óte ├«n alte ├«nchisori ╚Öi lag─âre de pe teritoriul statului sovietic. Printre cei uci╚Öi s-au num─ârat un amiral, 8 generali, 24 colonei, 79 locotenent-colonei, 258 maiori, 654 c─âpitani, 17 c─âpitani de marin─â, 3.420 subofi╚Ťeri, c├ó╚Ťiva preo╚Ťi militari, trei mo╚Öieri, un prin╚Ť, 43 de oficialit─â╚Ťi, 85 de cet─â╚Ťeni priva╚Ťi ╚Öi 131 de refugia╚Ťi.

Printre cei mor╚Ťi s-au aflat 20 de profesori universitari, 300 de doctori, mai multe sute de avoca╚Ťi, ingineri ╚Öi profesori, peste 100 de scriitori ╚Öi ziari╚Öti ╚Öi aproximativ 200 de pilo╚Ťi de avia╚Ťie. ├Än p─âdurea de la Katyn ╚Öi-au g─âsit moartea peste patru mii de intelectuali polonezi, printre ace╚Ötia afl├óndu-se medici renumi╚Ťi, ca: Wlodzimierz Godlowski, Wladyslaw Kakowicki, Stefan Pienkowski, Antoni Stefanowski ╚Öi Marcin Zielinski; juri╚Öti precum Roman Belohlavek, Witold Krzyminski, Slawomir Stecki; matematicianul Stefan Kaczmarz; economistul Janusz Libicki; inginerii Karol Drewski, Adolf Morawski ╚Öi Tadeusz Tucholski, poetul Wladyslaw Sebyla ╚Öi numero╚Öi activi╚Öti sociali.

Printre victimele masacrului s-au aflat, de asemenea, generalii: Leon Billewicz, Stanislaw Haller, Aleksander Kowalewski, Kazimierz Orlik-Lukowski, Konstanty Plissowski, Franciszek Sikorski, Leonard Skierski ╚Öi Piotr Skuratowicz, coloneii: Konstanty Drucki-Lubecki, Boleslaw Szwarcenberg-Czerny, Jaroslaw Szafran, Alojzy Wir-Konas ╚Ö.a. Au fost omor├ó╚Ťi aproape to╚Ťi speciali╚Ötii Institutului Militar Geografic, preo╚Ťi, ca Antoni Aleksandrowicz ╚Öi Edmund Nowak, profesori, ca Zygmunt Mitera, Karol Piotrowski ╚Öi Edward Ralski.

├Än total, N.K.V.D.-ul a eliminat aproape jum─âtate din corpul ofi╚Ťerilor polonezi. Printr-un ordin secret din 26 octombrie 1940, semnat de Beria, un num─âr de 125 func╚Ťionari ai N.K.V.D.-ului, implica╚Ťi direct ├«n asasinarea prizonierilor de r─âzboi ╚Öi de╚Ťinu╚Ťilor polonezi erau r─âspl─âti╚Ťi cu premii pentru ÔÇ×├«ndeplinirea cu eficacitate a unor sarcini specialeÔÇŁ. Potrivit unei note secrete din 3 martie 1959, semnate de ╚Öeful KGB din acea vreme, Aleksandr ╚śelepin, ╚Öi adresat─â lui Nikita Hru╚Öciov, num─ârul total al polonezilor uci╚Öi ├«n prim─âvara anului 1940 a fost de 21 857, din care 4 421 au fost omor├ó╚Ťi ├«n p─âdurea Katyn, 3 820 ├«n lag─ârul Starobelsk, de l├óng─â Harkov, 6 311 ├«n lag─ârul Osta╚Ökov, din regiunea Kalininsk, si 7 305 ├«n alte lag─âre ╚Öi ├«nchisori din vestul Ucrainei ╚Öi al Bielorusiei.

Încercarea de ștergere a urmelor

Dispari╚Ťia f─âr─â urme a peste 15 mii de ofi╚Ťeri ╚Öi poli╚Ťi╚Öti polonezi a provocat o mare ├«ngrijorare, ├«n primul r├ónd, membrilor familiilor acestora care, ├«n mod firesc, au devenit extrem de preocupa╚Ťi de soarta lor. Mame ╚Öi so╚Ťii, ta╚Ťi ╚Öi copii ai celor disp─âru╚Ťi s-au adresat instan╚Ťelor sovietice, solicit├ónd informa╚Ťii asupra locurilor unde se afl─â ace╚Ötia, precum ╚Öi acceptul de a-i contacta.

Scrisorile de la familii sunt m─ârturii zguduitoare cu privire la propor╚Ťiile acestei tragedii. N.K.V.D.-ul nu s-a l─âsat impresionat de durerea ╚Öi ├«ngrijorarea care str─âb─âteau din aceste scrisori, pe care le-a folosit potrivit scopurilor sale operative. ├Äntreaga coresponden╚Ť─â care venea ├«n lag─âre pe adresele celor omor├ó╚Ťi a fost dirijat─â la organele N.K.V.D. din R.S.S. Ucrainean─â ╚Öi R.S.S. Bielorus─â, ├«n scopul ├«ntreprinderii de m─âsuri ├«mpotriva familiilor, dac─â acestea nu fuseser─â deja deportate ├«n Kazahstan.

La 21 noiembrie 1940, de exemplu, ╚Öeful Direc╚Ťiei pentru problemele prizonierilor de r─âzboi, Piotr Soprunenko trimitea loc╚Ťiitorului comisarului poporului pentru Afaceri Interne al R.S.S. Ucrainene, Ivan Tkacenko, ├«n scopul ÔÇ×folosirii ├«n interes operativÔÇŁ, un num─âr de 32 scrisori de la ofi╚Ťeri ai ÔÇ×fostei armate polonezeÔÇŁ, iar omologului acestuia din R.S.S. Bielorus─â, Serghei Duhovici ÔÇô 20 de scrisori.

Coresponden╚Ťa adresat─â de familii secretarului general al Partidului Comunist Sovietic (b), Iosif Stalin, pre╚Öedintelui Prezidiului Suprem al U.R.S.S., Mihail Kalinin, pre╚Öedintelui Consiliului Comisarilor Poporului ╚Öi comisar al Afacerilor Externe al U.R.S.S., Viaceslav Molotov ╚Öi comisarului poporului pentru Ap─ârare, Semion Timo╚Öenko era trimis─â la Direc╚Ťia N.K.V.D. pentru problemele prizonierilor de r─âzboi, unde ├«n mod obi╚Önuit era repartizat─â la ÔÇ×Sec╚Ťia 1 special─âÔÇŁ, cu men╚Ťiunea c─â persoanele vizate au fost lichidate ├«n cursul opera╚Ťiunilor de ÔÇ×desc─ârcareÔÇŁ a lag─ârelor ╚Öi ├«nchisorilor.

Prizonierii de la Koziolsk, Starobelsk ╚Öi Osta╚Ökov au mai fost c─âuta╚Ťi ╚Öi de Crucea Ro╚Öie Interna╚Ťional─â ╚Öi Ambasada Germaniei, dar ╚Öi de unele institu╚Ťii sovietice. La fel, ╚Öi pe aceste scrisori, l├óng─â numele prizonierilor uci╚Öi, s-a pus rezolu╚Ťia ÔÇ×Sec╚Ťia 1 special─âÔÇŁ, iar r─âspunsurile adresate peten╚Ťilor, atunci c├ónd erau date, cuprindeau formul─âri de genul: ÔÇ×nu figureaz─â cu datele indicateÔÇŁ sau ÔÇ×scrisoarea a fost trimis─â adresantuluiÔÇŁ, chiar dac─â acesta era demult mort. Pentru ╚Ötergerea urmelor masacrelor comise, multe din documentele incriminatoare au fost distruse ├«nc─â din acea perioad─â, pe motiv c─â ÔÇ×nu sunt utile din punct de vedere operativÔÇŁ.

Dezv─âluirile germane

Soarta prizonierilor disp─âru╚Ťi a r─âmas un mister p├ón─â ├«n aprilie 1943, c├ónd Wehrmachtul a descoperit gropile comune din p─âdurea de pe Dealul Caprei de l├óng─â Katyn. Descoperirile f─âcute de nem╚Ťi confirmau unele date pe care ei le aveau ├«nc─â mai ├«nainte ├«n leg─âtur─â cu soarta prizonierilor polonezi. Pe 16 iulie 1941, ├«n cadrul Blitzkrieg a fost cucerit ora╚Öul Smolensk ╚Öi ├«mprejurimile, de c─âtre trupele din Grupul de Armate ÔÇŁCentruÔÇť, sub conducerea gen. Fedor von Bock.

Direc╚Ťia for╚Ťelor armate germane pentru cercetarea ├«nc─âlc─ârii drepturilor popoarelor (Wehrmachts-Untersuchungsstelle f├╝r Verletzungen des V├Âlkerrechts) a primit, ├«n data de 2 august 1941, un raport care reda m─ârturia unui anume Merkulov, prizonier de r─âzboi rus, conform c─âruia ÔÇŁto╚Ťi ofi╚Ťerii polonezi, c─âzu╚Ťi prizonieri la ru╚Öi ├«n r─âzboiul ruso-polonez din 1939, au fost ├«mpu╚Öca╚ŤiÔÇť. M─ârturia nu permitea ├«ns─â ╚Öi localizarea corpurilor celor uci╚Öi, pentru aceasta fiind necesare o serie de verific─âri.

Un alt indiciu a ap─ârut ├«n noiembrie 1941, c├ónd solda╚Ťii germani, ajun╚Öi ├«n p─âdurea de l├óng─â Katyn, au g─âsit cruci din lemn de mesteac─ân, puse de localnici deasupra unor presupuse morminte, aspect despre care ei au raportat unui oarecare colonel Ahrends. ├Än 1942 s-a raportat aceluia╚Öi colonel despre faptul c─â localnicii ╚Ötiau de execu╚Ťii ├«n mas─â, prin ├«mpu╚Öcare, care avuseser─â loc ├«n zon─â. Ca indiciu suplimentar, ├«n zon─â fuseser─â g─âsite acolo oase umane t├ór├óte de lupi. Colonelul nu a ├«ntreprins ├«ns─â nici o ac╚Ťiune, lucru explicabil av├ónd ├«n vedere c─â, pentru Germania, atunci era prioritar─â campania militar─â ├«mpotriva Uniunii Sovietice.

├Äncep├ónd de la 6 ianuarie 1942, ├«n regiunea Kosogor├« (sau Kozii Gor├« - Dealul Caprelor), timp de trei luni a sta╚Ťionat batalionul de geniu (munc─â) nr. 2005 al Organiza╚Ťiei ÔÇŁTodtÔÇť, ├«n r├óndurile c─âruia se aflau ╚Öi muncitori polonezi, care lucrau la linia ferat─â din ├«mprejurimile localit─â╚Ťii Gniezdov. ├Änainte de a-╚Öi ├«ncheia activitatea aici, ei au aflat de la un ╚Ť─âran rus care locuia ├«n zon─â c─â acolo au fost executa╚Ťi militari polonezi. La indica╚Ťiile ╚Ť─âranului, muncitorii au s─âpat ├«ntr-un loc deluros, unde fuseser─â planta╚Ťi de cur├ónd puie╚Ťi de pin ÔÇô o m─âsur─â luat─â de N.K.V.D. pentru a masca gropile comune.

Dup─â descoperirea primului cadavru de ofi╚Ťer polonez, muncitorii au reacoperit groapa pentru c─â, dac─â doreau s─â se afle mai multe despre cele ├«nt├ómplate, trebuiau s─â apeleze la ajutorul germanilor. Ceea ce s-a ╚Öi ├«nt├ómplat. ├Än acel moment, ├«ns─â, nem╚Ťii nu erau prea interesa╚Ťi ├«n l─âmurirea afacerii, at├óta vreme c├ót Wehrmacht-ul se afla ├«n plin─â ofensiv─â spre Volga. Dup─â c─âderea prezumat─â a Stalingradului, ei sperau s─â cucereasc─â Moscova. ├Än aceast─â perspectiv─â, problema secretelor care se ascundeau ├«n p─âdurea Katyn nu p─ârea un lucru demn de prea mare aten╚Ťie.

De men╚Ťionat c─â muncitorii polonezi care au f─âcut descoperirile p─âstrau leg─âtura cu mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â din Guvern─âm├óntul General, prin intermediul c─âreia s-a transmis guvernului polonez aflat ├«n exil la Londra informa╚Ťiile ob╚Ťinute de la ╚Ť─âranul rus. ├Än cadrul Guvern─âm├óntului General, dependent de Oficiul Central de Securitate al Reich-ului ╚Öi, ├«n cooperare cu Gestapo-ul ╚Öi SD-ul, fusese creat un deta╚Öament special numit ÔÇŁSoko SpilkerÔÇť, av├ónd ca misiune crearea de leg─âturi cu organiza╚Ťiile din rezisten╚Ťa polonez─â, ├«n scopul stabilirii unei cooper─âri, pe baza sentimentelor comune anticomuniste, toate acestea ├«n pofida politicii devastatoare a for╚Ťelor de ocupa╚Ťie germane din ╚Ťar─â.

Astfel, la sf├ór╚Öitul lunii octombrie 1942, a avut loc o reuniune secret─â ├«n cadrul c─âreia emisarii polonezi au cerut p─âr╚Ťii germane s─â ├«ntreprind─â unele cercet─âri ├«n zona ora╚Öului Smolensk. Un raport al acestei reuniuni a fost trimis Oficiului Central de Securitate al Reich-ului. Cu toate acestea, nu a fost ini╚Ťiat vreun demers ├«n perioada imediat urm─âtoare. ├Än iarna 1942 ÔÇô 1943, s-a constatat c─â, ├«n p─âdurea de la Katyn, c├óinii ╚Öi lupii zg├órmau doar ├«n anumite locuri, iar ÔÇŁpove╚ÖtileÔÇť spuse de localnici p─âreau tot mai credibile, fapt despre care s-a raportat comandan╚Ťilor germani de nivel superior.

Nici aceste elemente nu au fost de natur─â s─â duc─â la ini╚Ťierea unei cercet─âri serioase a problemei. O schimbare de atitudine a germanilor ├«n aceast─â chestiune se va produce abia ├«n primele luni ale anului 1943, dup─â capitularea armatei feldmare╚Öalului Friedrich von Paulus ╚Öi contraofensiva Armatei Ro╚Öii, care au marcat o cotitur─â decisiv─â ├«n desf─â╚Öurarea r─âzboiului, ├«n favoarea coali╚Ťiei antifasciste. ├Än aceast─â situa╚Ťie nou─â, poli╚Ťia secret─â german─â a ├«nceput o anchet─â energic─â ├«n problema militarilor polonezi executa╚Ťi ╚Öi ├«ngropa╚Ťi ├«n p─âdurea Katyn.

La mijlocul lunii februarie 1943, Ivan Krivo╚Öer╚Ťov, membru al serviciului de ordine local instituit din ordin german, se adresase poli╚Ťiei secrete regionale (Feldpolizei) ╚Öi, ├«mpreun─â cu al╚Ťi doi ru╚Öi, raportaser─â cele cunoscute ├«n prim─âvara anului 1940. La r├óndul ei, poli╚Ťia german─â informase Wehrmacht-ul asupra acestor st─âri de lucruri. Pe 18 februarie 1943, au ├«nceput s─âp─âturi de sondaj care au permis localizarea c├ótorva morminte masive, unde s-au descoperit r─âm─â╚Öi╚Ťe ale unor ofi╚Ťeri polonezi, iar la 29 martie ├«ncep, din ordinul ├Änaltului Comandament al armatei, exhum─ârile sistematice.

Dr. Johannes Conrad, judec─âtor pe l├óng─â Grupul de Armate ÔÇŁCentruÔÇť, a condus interogatoriul chiar la fa╚Ťa locului. ├Än ziua de 28 februarie 1943 au fost audia╚Ťi locuitori ai satului din apropiere, ├«ntre care s-au aflat Ivan Andriev ╚Öi Fiodor Kuftikov. A╚Öa cum va ar─âta dr. Johannes Conrad ╚Öi la Procesul de la N├╝rnberg (1946), din scrisorile ╚Öi jurnalele g─âsite asupra victimelor rezulta c─â executarea ofi╚Ťerilor polonezi a avut loc ├«n aprilie 1940.

Tot pe 28 februarie 1943, conducerea Grupului de Armate ÔÇŁCentruÔÇť a informat Comandamentul General al Armatei Terestre (Oberkommando des Heeres-OKH) cu privire la rezultatele investiga╚Ťiilor f─âcute de ╚Öeful poli╚Ťiei secrete locale. ├Än scurt timp, toate materialele referitoare la cele descoperite ├«n p─âdurea Katyn au ajuns la ╚Öeful Sec╚Ťiei Opera╚Ťiuni a Comandamentului General al For╚Ťelor Armate germane (Oberkommando der Wehrmacht ÔÇô OKW), gen. Alfred Jodl ╚Öi au fost predate apoi directorului Direc╚Ťiei de Medicin─â Legal─â ╚Öi Criminalistic─â al Universit─â╚Ťii din Wroclaw (Breslau), prof. Gerhard Buhtz.

Pe 29 martie 1943, OKH-ul a dat ordinul s─â fie dezgropate mormintele colective din p─âdurea Katyn, s─â se stabileasc─â num─ârul persoanelor ├«ngropate ├«n acestea ╚Öi ├«mprejur─ârile mor╚Ťii lor. Conform ordinului personal dat de Hitler, ├«ntreaga afacere trebuia s─â aib─â un r─âsunet c├ót mai mare pe plan interna╚Ťional. La locul exhum─ârilor din p─âdurea Katyn au fost trimi╚Öi ziari╚Öti din Suedia, Elve╚Ťia, Spania ╚Öi statele satelite ale celui de-Al Treilea Reich.

Pe 11 aprilie 1943 a ajuns acolo prima delega╚Ťie polonez─â compus─â din c├óteva zeci de persoane din Guvern─âm├óntul General, reprezent├ónd diverse medii ╚Öi institu╚Ťii din Var╚Öovia ╚Öi Cracovia. La fa╚Ťa locului, ├«n p─âdurea Katyn, delega╚Ťia a luat cuno╚Ötin╚Ť─â de rezultatele opera╚Ťiunii de exhumare ╚Öi i s-au ar─âtat mostre din obiectele g─âsite ├«n gropile comune, precum ╚Öi r─âm─â╚Öi╚Ťele generalilor Mieczyslaw Smorawinski ╚Öi Bronislaw Bohatyrewicz. Relat─âri despre investiga╚Ťiile f─âcute ╚Öi discu╚Ťiile realizate de membri ai delega╚Ťiei, inclusiv cu martori din r├óndul popula╚Ťiei locale, au fost transmise la posturile de radio ├«n limba polonez─â din Guvern─âm├óntul General. Pe 13 aprilie 1943, Radio Berlin anun╚Ťa:

ÔÇŁDin Smolensk ni s-a comunicat c─â popula╚Ťia local─â a semnalat autorit─â╚Ťilor germane un loc ├«n care bol╚Öevicii ar fi desf─â╚Öurat pe ascuns execu╚Ťii ├«n mas─â ╚Öi unde G.P.U. a ucis 10.000 ofi╚Ťeri polonezi. Autorit─â╚Ťile germane s-au deplasat la fa╚Ťa locului ÔÇô o re╚Öedin╚Ť─â de var─â sovietic─â, numit─â Kosogor├« ÔÇô f─âc├ónd o descoperire macabr─â. A fost g─âsit─â o groap─â de 28 de metri lungime ╚Öi 16 metri l─â╚Ťime, ├«n care se g─âseau aranjate ├«n 12 straturi cadavrele ofi╚Ťerilor polonezi ├«n num─âr de peste 3.000. Acestea erau ├«mbr─âcate complet ├«n uniforme militare, multe victime av├ónd m├óinile legate, toate av├ónd r─âni provocate prin ├«mpu╚Öcare ├«n ceaf─â. Identificarea cadavrelor nu se va face cu greutate, ├«ntruc├ót ele se afl─â ├«n stare mumificat─â datorit─â particularit─â╚Ťilor solului, iar bol╚Öevicii au l─âsat asupra victimelor toate documentele de identitate. S-a stabilit deja c─â printre cei uci╚Öi se afl─â generalul Smorawinski din Lublin. Ofi╚Ťerii s-au aflat ini╚Ťial la Koziolsk, l├óng─â Oriol, de acolo, ├«n februarie ╚Öi martie 1940, au fost adu╚Öi ├«n vagoane pentru transportul vitelor la Smolensk, iar de acolo, cu autocamioanele, transporta╚Ťi ├«n Kosogor├«, unde au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi de c─âtre bol╚Öevici. Continu─â c─âutarea ╚Öi deschiderea altor gropi. Sub straturile deschise se descoper─â straturi noi. Num─ârul total al ofi╚Ťerilor polonezi se estimeaz─â la 10.000, ceea ce corespunde aproximativ corpului ofi╚Ťeresc polonez, luat ├«n prizonierat de bol╚Öevici. Coresponden╚Ťii publica╚Ťiilor norvegiene, care au fost prezen╚Ťi la fa╚Ťa locului ╚Öi au putut s─â se conving─â personal de adev─ârul privind aceast─â crim─â, au anun╚Ťat publica╚Ťiile lor din OsloÔÇŁ.

Afiș propagandistic german

Afis propagandistic german jpg jpeg

Difuzarea ╚Ötirii fusese dispus─â de ministrul din guvernul nazist, dr. Joseph Goebbels, care a sesizat imediat poten╚Ťialul uria╚Ö al acestui fapt ├«n lupta pentru ruperea alian╚Ťei dintre polonezi, alia╚Ťii occidentali ╚Öi sovietici. Dup─â catastrofa de la Stalingrad, petrecut─â cu dou─â luni ├«nainte de exhum─âri, Goebbels avea neap─ârat nevoie de un asemenea subiect care s─â vin─â ├«n sprijinul propagandei antisovietice. El miza nu numai pe crearea de disensiuni ├«ntre guvernul polonez anticomunist din exil ╚Öi Stalin, dar ╚Öi pe provocarea indign─ârii britanicilor ╚Öi americanilor. ├Än jurnalul s─âu, Goebbels scria:

ÔÇŁ├Änsu╚Öi F├╝hrerul ne-a dat permisiunea s─â d─âm o declara╚Ťie dramatic─â presei germane. Voi ordona ca acest material s─â fie exploatat la maximum. Vom putea a╚Öadar tr─âi s─âpt─âm├óni de pe urma luiÔÇŽProblema Katyn-ului devine o colosal─â bomb─â politic─â, urm├ónd ca ├«n anumite ├«mprejur─âri ea s─â produc─â nu doar o und─â de ╚Öoc. O folosim ├«n conformitate cu toate principiile artei. Ace╚Öti 10-12 mii de ofi╚Ťeri polonezi, care deja au pl─âtit o dat─â cu via╚ŤaÔÇŽ ar putea s─â ne serveasc─â nou─â pentru a deschide ochii popoarelor Europei asupra bol╚ÖevismuluiÔÇť.

Num─ârul mor╚Ťilor g─âsi╚Ťi a fost exagerat ├«n mod premeditat ├«n ╚Ötirea german─â radiodifuzat─â, pentru a i se conferi acesteia un efect propagandistic c├ót mai puternic. Mai mult, Goebbels nota ├«n jurnalul s─âu, la 8 mai 1943, cu st├ónjeneal─â:

ÔÇŁDin p─âcate, ├«n gropile de la Katyn s-a g─âsit muni╚Ťie german─â. Trebuie v─âzut cum a ajuns aceasta acolo. Fie este vorba de muni╚Ťie v├óndut─â Uniunii Sovietice pe vremea acordului, fie sovieticii au aruncat cu m├óna lor aceast─â muni╚Ťie ├«n gropiÔÇť.

Cercet─ârile ulterioare au dovedit c─â simpla utilizare a muni╚Ťiei de origine german─â nu era suficient─â pentru a concluziona c─â masacrul a fost s─âv├ór╚Öit de c─âtre germani. Cu at├ót mai pu╚Ťin s-au putut justifica ╚Öi unele afirma╚Ťii, conform c─ârora Gestapo-ul ╚Öi-ar fi dat acordul pentru s─âv├ór╚Öirea acestui genocid. ├Än zilele urm─âtoare au fost difuzate informa╚Ťii mai detaliate, prin intermediul postului de radio german ÔÇŁTransozeanÔÇť, pe unde scurte, av├ónd audien╚Ť─â ├«n ├«ntreaga lume. La 15 aprilie 1943, oficiosul NSDAP, ÔÇŁV├Âlkischer BeobachterÔÇť titra pe prima pagin─â: Genocidul de la Katyn : opera m─âcelarilor evrei (Der Massenmord von Katyn: Das Werk j├╝discher Schl├Ąchter).

Astfel, ├«n mod caracteristic propagandei na╚Ťional-socialiste, antibol╚Öevismul era str├óns rela╚Ťionat cu antisemitismul, bol╚Öevismul fiind considerat produsul direct al conspira╚Ťiei mondiale evreie╚Öti. Desigur, nu s-au putut aduce dovezi ├«n favoarea faptului c─â acoli╚Ťii G.P.U. (├«n realitate N.K.V.D.-ul fusese implicat) erau cu to╚Ťii evrei ╚Öi, ├«n plus, ├«n aceast─â versiune se omitea faptul c─â aproximativ 200 dintre ofi╚Ťeri erau de origine evreiasc─â.

├Än ceea ce prive╚Öte vinov─â╚Ťia Germaniei: nu s-au putut justifica afirma╚Ťiile conform c─ârora Gestapo-ul ╚Öi-ar fi dat acordul pentru s─âv├ór╚Öirea acestui genocid. Partea de vin─â a Germaniei a derivat din Pactul Molotov-Ribbentrop, din august 1939: astfel, doar de pe urma implement─ârii acestuia, ofi╚Ťerii polonezi ar fi c─âzut ├«n m├óinile sovieticilor.

Toate acestea sunt adev─ârate, totu╚Öi uciderea ofi╚Ťerilor polonezi nu a fost un ╚Ťel ├«n sine ╚Öi nicio form─â de implementare a Pactului mai sus amintit, ci o ini╚Ťiativ─â proprie a sovieticilor. Dezv─âluirea crimelor bestiale comise de sovietici ├«n p─âdurea Katyn a constituit ├«nceputul unei ample campanii propagandistice.

La locul exhum─ârilor au sosit noi grupuri de ziari╚Öti din multe state, prizonieri de r─âzboi din statele coali╚Ťiei, al╚Ťi reprezentan╚Ťi ai societ─â╚Ťii poloneze trimi╚Öi de autorit─â╚Ťile de ocupa╚Ťie germane. ├Än ziua de 14 aprilie, ├«n p─âdurea Katyn a sosit o alt─â delega╚Ťie polonez─â compus─â din c├óteva zeci de persoane, ├«ntre care se aflau medici ╚Öi lucr─âtori ai Crucii Ro╚Öii Poloneze (PCK). P├ón─â la sf├ór╚Öitul lunii, delega╚Ťia s-a l─ârgit cu alte c├óteva zeci de persoane, alc─âtuind delega╚Ťia tehnic─â a PCK, care a participat la lucr─ârile de exhumare, ajut├ónd la identificarea cadavrelor ╚Öi adun├ónd material pentru expertize. 

Reac╚Ťia sovietic─â

La 15 aprilie 1943, Biroul Informativ Sovietic a reac╚Ťionat cu o declara╚Ťie intitulat─â ÔÇŁO calomnie m├ór╚Öav─â a c─âl─âilor germano-fasci╚ÖtiÔÇť, ├«n care se afirmau urm─âtoarele:

ÔÇŁPe parcursul ultimelor dou─â-trei zile, clevetitorii lui Goebbels difuzeaz─â calomnii m├ór╚Öave despre ├«mpu╚Öcarea ├«n mas─â de c─âtre organele sovietice a ofi╚Ťerilor polonezi, [masacru] ce ar fi avut loc ├«n prim─âvara anului 1940, ├«n regiunea Smolensk. Prin aceast─â nou─â, monstruoas─â n─âscocire, nemernicii germano-fasci╚Öti nu s-au oprit ├«n fa╚Ťa celei mai obraznice ╚Öi josnice minciuni, cu care ei ├«ncearc─â s─â ascund─â nemaipomenitele crime comise, evident de ei ├«n╚Öi╚Öi. 
Informa╚Ťiile germano-fasciste nu las─â nici o ├«ndoial─â ├«n privin╚Ťa sor╚Ťii tragice a fo╚Ötilor prizonieri de r─âzboi polonezi, care ├«n 1941 se g─âseau ├«n regiunile de vest ale Smolensk-ului, la lucr─âri de construc╚Ťie, ╚Öi care au nimerit ├«mpreun─â cu mul╚Ťi oameni sovietici, locuitori ai regiunii Smolensk, ├«n m├óinile c─âl─âilor germano-fasci╚Öti ├«n vara anului 1941, dup─â retragerea o╚Ötirilor sovietice din regiunea Smolensk. Nu poate fi pus la ├«ndoial─â faptul c─â clevetitorii lui Goebbels ├«ncearc─â acum s─â mu╚Öamalizeze cu ajutorul minciunii ╚Öi invectivei crimele s├óngeroase ale bandi╚Ťilor hitleri╚Öti. ├Än n─âscocirea lor, ticluit─â ne├«ndem├ónatic, despre numeroasele morminte, descoperite, chipurile, de nem╚Ťi l├óng─â Smolensk, mincino╚Öii goebbels-i╚Öti amintesc de satul Gnezdovaia, dar ei ├«n mod f─â╚Ťarnic trec sub t─âcere faptul c─â anume l├óng─â satul Gnezdovaia se g─âsesc s─âp─âturile arheologice ale istoricei necropole ÔÇŁGnezdovaiaÔÇť.
Iscusi╚Ťii hitleri╚Öti ai afacerilor de acest fel se las─â antrena╚Ťi ├«n cea mai grosolan─â falsificare ╚Öi denaturare a faptelor, r─âsp├óndind minciuni despre a╚Öa-zisele bestialit─â╚Ťi sovietice, comise ├«n prim─âvara anului 1940, str─âduindu-se, astfel, s─â se eschiveze de la responsabilitatea pentru crimele lor bestiale. Asasinilor patenta╚Ťi germano-fasci╚Öti, care ╚Öi-au p─âtat m├óinile cu s├óngele a sute de mii de jertfe nevinovate, care nimicesc sistematic popula╚Ťia ╚Ť─ârilor ocupate de ei, inclusiv copii, femei, b─âtr├óni, care au omor├ót ├«n Polonia multe sute de mii de cet─â╚Ťeni polonezi, nu le va reu╚Öi niciodat─â s─â ne mint─â cu n─âscocirile ╚Öi clevetirea lor josnic─â. Asasinii hitleri╚Öti nu vor putea sc─âpa de r─âzbunarea just─â ╚Öi inevitabil─â pentru crimele lor s├óngeroaseÔÇť.

At├ót ├«n emisiunile difuzate de Radio Moscova, c├ót ╚Öi ├«ntr-un articol publicat la 16 aprilie de ziarul ÔÇŁPravdaÔÇť, a fost reluat─â ╚Ötirea cu privire la faptul c─â satul Gnezdovaia era declarat drept loc pentru s─âp─âturi arheologice, sub denumirea de ÔÇŁnecropola de la GnezdovaiaÔÇť.

Pozi╚Ťia britanicilor ╚Öi a americanilor

Adev─ârul cu privire la masacrele de la Katyn era incomod nu numai pentru conducerea stalinist─â a Uniunii Sovietice, dar ╚Öi pentru alia╚Ťii democra╚Ťi ai acesteia. Roosevelt ╚Öi Churchill ╚Öi-au dat seama c├ót de periculoas─â poate fi aflarea acestui adev─âr pentru unitatea coali╚Ťiei antihitleriste. Scopul ob╚Ťinerii unei victorii c├ót mai rapide ├«n r─âzboiul cu Germania hitlerist─â ╚Öi alia╚Ťii acesteia era ├«n mod hot─âr├ótor o chestiune prioritar─â.

Pentru atingerea acestui scop, partenerul sovietic era absolut indispensabil, iar dezv─âluirea adev─ârului cu privire la Katyn nu f─âcea altceva dec├ót s─â pericliteze realizarea acestui interes. De aceea, liderii anglo-saxoni au f─âcut totul pentru a limita ecoul informa╚Ťiilor difuzate de Radio Berlin referitor la Katyn. M─ârturii elocvente ├«n acest sens sunt convorbirile pe care Churchill le-a avut cu reprezentan╚Ťii politici polonezi, precum ╚Öi coresponden╚Ťa purtat─â ├«ntre liderii celor trei mari puteri membre ale coali╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite. Printre polonezi, comunicatul german a produs un adev─ârat ╚Öoc.

Pe timpul dejunului pe care premierul Churchill l-a dat, ├«n ziua de 15 aprilie 1943, primului-ministru al guvernului polonez ├«n exil, gen Wladyslaw Sikorski ╚Öi ministrului Afacerilor Externe din acest cabinet, Edward Raczynski, printre multe probleme s-a discutat ╚Öi despre comunicatul radioului berlinez. Cu acest prilej, Churchill a afirmat c─â ÔÇŁinforma╚Ťiile germane au fost confirmate. ╚śtim de ce sunt capabili bol╚Öevicii ╚Öi c├ót pot fi de cruzi; despre toate acestea cunoa╚ÖtemÔÇŽ Dar alt─â politic─â nu este posibil─â. Obliga╚Ťia noastr─â este s─â proced─âm astfel ├«nc├ót s─â salv─âm obiectivele esen╚Ťiale pe care le avem ├«n fa╚Ťa noastr─â ╚Öi s─â le realiz─âm efectivÔÇť.

A ad─âugat c─â guvernul britanic a luat deja o decizie ├«n aceast─â chestiune ╚Öi a subliniat ├«nc─â o dat─â: ÔÇŁSunt probleme care, de╚Öi sunt demne de crezare, nu trebuie s─â fie f─âcute publice. Nerespect├óndu-se acest principiu, s-ar comite o grav─â eroareÔÇť.

Aceast─â declara╚Ťie ar─âta ├«n mod clar c─â Marea Britanie era interesat─â ├«nainte de toate de continuarea colabor─ârii militare cu U.R.S.S. iar orice alte probleme ├«n raport cu aceasta erau tratate ca fiind secundare. Referindu- se la aceast─â discu╚Ťie, c├óteva luni mai t├órziu, premierul Sikorski relata unor diploma╚Ťi polonezi ├«n Orientul Apropiat: ÔÇŁChurchill mi-a spus c─â ╚Ötie bine c─â acestea (masacrele de la Katyn) bol╚Öevicii le-au f─âcutÔÇť.

A ├«nceput, imediat, o campanie antisovietic─â a presei exilului polonez, din care n-au lipsit atacurile ├«mpotriva premierului Sikorski, acuzat de a fi desf─â╚Öurat o ÔÇŁdezastruoas─â politic─â r─âs─âritean─âÔÇť, iar Katyn-ul fiind considerat tocmai rezultatul acestei politici. Descoperirea celor ├«nt├ómplate la Katyn a f─âcut ca raporturile polono-sovietice s─â capete o turnur─â de-a dreptul dramatic─â. Guvernul polonez din exil se afla ├«n fa╚Ťa unei mari dileme.

├Äntruc├ót de un an ╚Öi jum─âtate partea sovietic─â nu fusese ├«n stare s─â aduc─â l─âmuriri privind soarta ofi╚Ťerilor polonezi din lag─ârul de la Koziolsk, iar cadavrele acestora fuseser─â descoperite ├«n p─âdurea de la Katyn, pentru guvernul polonez nu ├«nc─âpea ├«ndoial─â c─â secretul fusese dezv─âluit ├«mpotriva voin╚Ťei Kremlinului. Pe de alt─â parte, ├«ncercarea de a l─âmuri problema p├ón─â la cap─ât putea duce la agravarea conflictului polono-sovietic, ├«n care guvernul Republicii Polone nu era, c├ótu╚Öi de pu╚Ťin, interesat.

P├ón─â la urm─â, guvernul polonez de la Londra a apreciat c─â adev─ârul este cel mai bun instrument politic ╚Öi, la 15 aprilie 1943, s-a adresat Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale de la Geneva, cu rug─âmintea de a clarifica problema la fa╚Ťa locului. ├Än ziua urm─âtoare, a fost dat un comunicat al Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, semnat de gen. Marian Kukiel ╚Öi ├«n care, dup─â o ampl─â prezentare a c─âut─ârilor celor 10 mii de ofi╚Ťeri polonezi, se afirm─â c─â partea polon─â, ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â cu minciunile propagandei germane, trebuie ca, fa╚Ť─â de afirma╚Ťiile ÔÇŁcategoriceÔÇť f─âcute ├«n comunicatul oficial al Berlinului, s─â solicite cercetarea problemei de c─âtre Crucea Ro╚Öie Interna╚Ťional─â.

La Geneva fusese depus─â, ├«ns─â, o cerere similar─â din partea Germaniei. ├Äntr-un comunicat al guvernului Republicii Polone, din 17 aprilie 1943, se recuza dreptul celui de-Al Treilea Reich de a scoate din crime, pe care le imput─â altora, argumente pentru propria ap─ârare ╚Öi se men╚Ťiona o ├«ntreag─â list─â a asasinatelor hitleriste ├«mpotriva poporului polonez ╚Öi a popula╚Ťiei evreie╚Öti. ├Än aceea╚Öi zi, loc╚Ťiitorul delegatului PCK ├«n Elve╚Ťia, Stanislaw Radziwill a ├«nm├ónat reprezentantului conducerii Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale, Paul Ruegger, o not─â a guvernului Republicii Polone, prin care se solicita cercetarea afacerii Katyn ╚Öi trimiterea ├«n locurile unde se efectueaz─â exhumarea ofi╚Ťerilor polonezi omor├ó╚Ťi a unei delega╚Ťii compuse din reprezentan╚Ťi ai unor state neutre.

Ar─ât├ónd c─â la Crucea Ro╚Öie Interna╚Ťional─â a fost depus─â ├«n aceea╚Öi problem─â o cerere asem─ân─âtoare din partea autorit─â╚Ťilor germane, Ruegger a promis c─â ├«n termen de trei zile va fi organizat─â comisia solicitat─â, av├ónd ├«n componen╚Ť─â reprezentan╚Ťi din Elve╚Ťia, Portugalia ╚Öi Suedia. Fa╚Ť─â de presiunile p─âr╚Ťii sovietice, a fost pus─â ├«n cele din urm─â condi╚Ťia ca lucr─ârile acestei comisii s─â ├«nceap─â dup─â ob╚Ťinerea aprob─ârii ÔÇŁtuturor p─âr╚Ťilor interesateÔÇť ÔÇô deci ╚Öi a U.R.S.S. Pe baza deciziei luate ├«n ╚Öedin╚Ťa Consiliului de Mini╚Ötri al Republicii Polone, din 17 aprilie 1943, ministrul Edward Raczynski a remis o not─â ambasadorului U.R.S.S. la Londra, Aleksandr Bogomolov, ├«n care se exprima regretul pentru faptul c─â nu au fost g─âsi╚Ťi ├«n U.R.S.S. ofi╚Ťerii polonezi omor├ó╚Ťi ╚Öi se cerea clarificarea acestei ÔÇŁprobleme esen╚ŤialeÔÇť.

Fa╚Ť─â de demersurile poloneze, guvernul de la Moscova a reac╚Ťionat cu brutalitate. ├Äntr-un articol de fond al ziarului ÔÇŁPravdaÔÇť, intitulat ÔÇŁColaboratorii polonezi ai lui HitlerÔÇť, publicat la 19 aprilie 1943, se afirma c─â ministerul polonez al Ap─âr─ârii, ÔÇŁ├«mpotriva bunului sim╚Ť, nu a g─âsit altceva mai bun de f─âcut ├«n comunicatul s─âu dec├ót s─â sus╚Ťin─â josnica provocare hitlerist─â de a se adresa Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale cu rug─âmintea de ┬źa cerceta┬╗ ceea ce nu s-a ├«nt├ómplat. Mai exact, ceea ce au s─âv├ór╚Öit c─âl─âii de la Berlin ╚Öi atribuit apoi ├«n mod perfid organelor sovietice. ├Äntr-un mod de neiertat, conduc─âtorii polonezi s-au l─âsat prin╚Öi ├«n aceast─â curs─â a provocatorilor ├«nver╚Öuna╚Ťi ai lui Goebbels ╚Öi prin aceasta, de fapt, au sus╚Ťinut trucurile f─â╚Ťarnice ╚Öi calomniile c─âl─âilor poporului polonez. Dup─â aceasta nu este de mirare c─â Hitler, de asemenea, s-a adresat Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale cu propunerea de ┬źa ancheta┬╗ ├«nscenarea preg─âtit─â de m├óinile iscusite ale complicilor s─âi ├«n s─âv├ór╚Öirea crimelor. Astfel, s-au unit drumurile provocatorilor germani cu acelea ale complicilor lor poloneziÔÇŽÔÇť.

La 21 aprilie 1943, presa central─â a U.R.S.S. a difuzat o declara╚Ťie a Agen╚Ťiei TASS, ├«n care se sublinia c─â articolul de fond al ziarului ÔÇŁPravdaÔÇť din 19 aprilie 1943 reflect─â pe deplin pozi╚Ťia cercurilor conduc─âtoare sovietice ├«n problema ├«n cauz─â. Moscova a ├«ncercat, totodat─â, s─â determine Londra ╚Öi Washington-ul s─â adopte pozi╚Ťii asem─ân─âtoare. Pe 21 aprilie 1943, Stalin a trimis scrisori lui Churchill ╚Öi Roosevelt, ├«n care procedeele guvernului polonez erau calificate drept ÔÇŁtotal anormaleÔÇť, ├«ntruc├ót ÔÇŁ├«ncalc─â toate principiile ╚Öi normele acceptate ├«n raporturile dintre dou─â state aliateÔÇť.

Faptul c─â guvernul Sikorski se adresase Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale era apreciat ca o dovad─â c─â ├«ntre ÔÇŁdu╚Ömanul alia╚Ťilor, Hitler ╚Öi guvernul domnului Sikorski exist─â contacte ╚Öi ├«n╚Ťelegere secret─â pentru desf─â╚ÖurareaÔÇŽ unei campanii du╚Öm─ânoaseÔÇť. Kremlinul afirma, de asemenea, c─â partea sovietic─â a ajuns la concluzia necesit─â╚Ťii ruperii raporturilor cu actualul guvern polonez, care ÔÇŁa p─â╚Öit pe calea conspira╚Ťiei cu guvernul hitleristÔÇť.

Churchill s-a ├«nt├ólnit imediat cu Sikorski ╚Öi l-a acuzat de prea mult─â grab─â ├«n aceast─â ac╚Ťiune, care ╚Öi a╚Öa ÔÇŁtot nu-i ├«nvie pe cei mor╚ŤiÔÇť. ├Än acela╚Öi timp, la 24 aprilie, el i-a scris lui Stalin, apreciind ac╚Ťiunea guvernului polonez ca o gre╚Öeal─â f─âcut─â f─âr─â ╚Ötirea guvernului britanic. ├Äntr-un mod destul de st├óngaci, Churchill a ├«ncercat s─â-l apere pe Sikorski, ar─ât├ónd c─â eventuala demisie a acestuia ar putea duce la situa╚Ťia ca ├«n locul lui s─â ajung─â ÔÇŁcineva ╚Öi mai r─âuÔÇť, ╚Öi l-a rugat pe Stalin ca anun╚Ťul privind ruperea rela╚Ťiilor cu guvernul polonez de la Londra s─â fie f─âcut ├«n forma unui avertisment.

Pentru formularea unui r─âspuns asem─ân─âtor, guvernul S.U.A. a avut nevoie de dou─â zile mai mult. Roosevelt l-a ap─ârat pe Sikorski cu argumentul privind numeroasa colonie a polonezilor americani, ceea ce era cam lipsit de sens, ar─ât├ónd, mai degrab─â, prevalen╚Ťa unui interes de natur─â electoral─â. Ambii lideri occidentali au dovedit c─â ÔÇŁnu ├«n╚Ťelegeau esen╚Ťa faptelor, depun├ónd m─ârturie pentru crimele sovietice ╚Öi str─âduindu-se s─â fie pe placul criminalilorÔÇť.

Kremlinul rupe rela╚Ťiile cu guvernul Republicii Polone

F─âr─â s─â a╚Ötepte prea mult timp, ├«n noaptea de 25 spre 26 aprilie 1943, Molotov i-a prezentat lui Romer o not─â cu un con╚Ťinut aproape identic cu scrisoarea lui Stalin c─âtre Churchill, nelipsind imputarea plin─â de cinism c─â guvernul polonez ÔÇŁnu a considerat normal s─â se adreseze guvernului sovietic cu orice ├«ntrebareÔÇť referitoare la soarta ofi╚Ťerilor. Partea polonez─â era acuzat─â de ÔÇŁ├«nc─âlcarea oric─ârui principiu ╚Öi norme ale rela╚Ťiilor reciproce dintre dou─â state aliateÔÇť, imput├óndu- i-se c─â a dat curs provoc─ârii Germaniei hitleriste, sub forma unei ÔÇŁcampanii mincinoase ostileÔÇť fa╚Ť─â de U.R.S.S.

Apreciind c─â ÔÇŁguvernul actual al Poloniei, lunec├ónd pe calea c├órd─â╚Öiei cu guvernul hitlerist, a ├«ncetat de fapt raporturile sale de aliat cu U.R.S.S. ╚Öi a adoptat o atitudine ostil─â Uniunii SovieticeÔÇť, guvernul de la Moscova anun╚Ťa ruperea rela╚Ťiilor cu guvernul polonez. Romer a refuzat primirea notei ╚Öi, ├«ntr-o scrisoare din 26 aprilie, a acuzat partea sovietic─â de ÔÇŁimplicarea guvernului polonez ├«n procedee inadmisibile sub nici o form─â ╚Öi inten╚Ťii total neconforme cu fapteleÔÇť.

Se ar─âta, ├«ntre altele, c─â guvernul Republicii Polone s-a str─âduit, timp de aproape doi ani, s─â ob╚Ťin─â de la partea sovietic─â informa╚Ťii despre ofi╚Ťerii omor├ó╚Ťi ├«n Uniunea Sovietic─â. Ruperea rela╚Ťiilor polono-sovietice nu era, totu╚Öi, irevocabil─â. Romer trebuia s─â p─âr─âseasc─â teritoriul U.R.S.S., l─âs├ónd marea mas─â de polonezi la cheremul regimului stalinist. Dup─â primirea ╚Ötirii despre ruperea de c─âtre Stalin a raporturilor cu guvernul polonez, Churchill a trimis o nou─â depe╚Ö─â la Moscova, ├«n ziua de 30 aprilie 1943, d├ónd asigur─âri c─â-i va impune lui Sikorski s─â aib─â o colaborare loial─â cu U.R.S.S.

A apelat la Stalin s─â revin─â asupra deciziei luate ╚Öi, ├«nainte de toate, s─â nu formeze un nou guvern polonez, pe care partea britanic─â ar putea s─â nu-l recunoasc─â. La 4 mai, Stalin a r─âspuns c─â r─âbdarea guvernului sovietic nu poate fi nelimitat─â. El ╚Öi-a exprimat speran╚Ťa c─â S.U.A. ╚Öi Marea Britanie vor ÔÇŁ├«mbun─ât─â╚ŤiÔÇť componen╚Ťa actualului guvern polonez, ╚Ťin├ónd cont ╚Öi de opinia larg r─âsp├óndit─â ├«n unele cercuri americane c─â guvernul Sikorski are pu╚Ťine ╚Öanse s─â ajung─â la putere ├«n Polonia, dup─â r─âzboi. ├Än acest fel, ÔÇŁde la problema frontierelor, dictatorul sovietic a ajuns s─â se amestece ├«n treburile interne ale guvernului polonezÔÇť.


Katyn monumente jpg jpeg

Monumentele dedicate victimelor de la Katyn: Baltimore (SUA), Londra (Anglia), Toronto (Canada)

├Än mod ipocrit, Stalin ├«i mai scria lui Roosevelt c─â polonezii din U.R.S.S. vor fi trata╚Ťi ca prieteni ╚Öi tovar─â╚Öi de lupt─â. ├Än interviurile date, ├«n ziua de 4 mai 1943, lui Ralph Parker, corespondent al ziarelor americane Times ╚Öi New York Times, Stalin d─âdea asigur─âri cu privire la dorin╚Ťa sa de reconstruc╚Ťie a unei Polonii puternice ╚Öi independente precum ╚Öi de colaborare ╚Öi alian╚Ť─â cu viitorul stat polonez. Aceste declara╚Ťii ╚Öi-au g─âsit apoi un larg ecou ├«n presa anglo-saxon─â. Pe 6 mai 1943, adjunctul comisarului Afacerilor Externe, Andrei V├«╚Öinski a dat o ampl─â declara╚Ťie ├«n chestiunea Katyn, pentru reprezentan╚Ťii presei anglo-americane acredita╚Ťi la Moscova.

El imputa guvernului polonez c─â ar fi nesocotit ├«n╚Ťelegerea semnat─â ╚Öi ar fi scos din U.R.S.S. armata polonez─â format─â acolo, ├«n loc s─â o ├«ndrepte spre lupta comun─â cu Armata Ro╚Öie pe frontul de r─âs─ârit. V├«╚Öinski acuza, totodat─â, reprezentan╚Ťii diplomatici polonezi din U.R.S.S. c─â ar desf─â╚Öura activit─â╚Ťi neconforme cu statutul lor, care contravin intereselor federa╚Ťiei sovietice. Este posibil ca hot─âr├órea Kremlinului, din mai 1943, privind dizolvarea Cominternului s─â fie motivat─â ╚Öi de preocuparea conducerii sovietice de a mai atenua din ecoul negativ pe care l-a avut decizia lui Stalin referitoare la ruperea rela╚Ťiilor diplomatice cu guvernul Republicii Polone.

Ruptura dintre Moscova ╚Öi guvernul polonez din exil - ÔÇŁsucces totalÔÇť al propagandei germane

Pe deplin satisfăcut de rezultatele dezvăluirilor privind Katyn-ul, Goebbels nota triumfător în jurnalul său, la 27 aprilie 1943:

ÔÇŁCel mai important subiect din ├«ntreaga dezbatere interna╚Ťional─â este, fire╚Öte, ruptura dintre Moscova ╚Öi guvernul emigrant polonez. Toate posturile de radiodifuziune du╚Ömane ╚Öi presa lor ├«mp─ârt─â╚Öesc p─ârerea c─â aceast─â ruptur─â trebuie considerat─â un succes total al propagandei germane ╚Öi mai ales al persoanei mele. Ei admir─â priceperea noastr─â extraordinar─â cu care am ├«n╚Ťeles s─â leg─âm de cazul Katyn o problem─â de relevan╚Ť─â politic─â uria╚Ö─âÔÇť.

Pe 28 aprilie 1943, Goebbels avea, totu╚Öi, grij─â s─â-╚Öi instruiasc─â presa ca s─â nu-╚Öi exprime ├«n vreun fel satisfac╚Ťia, av├ónd ├«n vedere c─â acest lucru i-ar putea motiva pe adversari s─â se ├«mpace. ├Än ╚Ť─ârile neutre, germanii au r─âsp├óndit zvonul c─â guvernul britanic ar fi recomandat polonezilor din exil s─â se adreseze Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale, pentru a provoca, prin intermediul acestora, un conflict cu sovieticii. Acest zvon a fost mai apoi dezmin╚Ťit ├«n mod categoric de c─âtre Parlamentul britanic. ├Än Guvern─âm├óntul General, propaganda german─â nu a avut un efect prea mare, ├«ntruc├ót popula╚Ťia nu putea uita felul ├«n care a fost tratat─â de for╚Ťele de ocupa╚Ťie germane. O alt─â cauz─â a acestui e╚Öec a fost ╚Öi faptul c─â, la 19 aprilie 1943, a ├«nceput lichidarea ghetoului din Var╚Öovia.

Pe de alt─â parte, ├«ns─â, presa polonez─â clandestin─â din Guvern─âm├óntul General nu s-a l─âsat influen╚Ťat─â de ne├«ncrederea ├«n germani, confirm├ónd, la r├óndul ei, versiunea acestora, referitoare la cele ├«nt├ómplate la Katyn. Pentru germani, ├«ns─â, men╚Ťinerea ocupa╚Ťiei Poloniei era mai important─â dec├ót ├«ncercarea de a prezenta polonezilor st─âp├ónirea german─â ca pe o variant─â mai pu╚Ťin rea dec├ót cea bol╚Öevic─â.

A╚Öa se explic─â de ce Goebbels nu a dat curs propunerilor ╚Öefului S.S.-ului, Heinrich Himmler, de a fi invitat s─â mearg─â la Katyn premierul guvernului polonez ├«n exil gen. Sikorski , pentru a se convinge la fa╚Ťa locului de realitatea celor ├«nt├ómplate. ├Än leg─âtur─â cu exager─ârile propagandei germane, a fost evident de la ├«nceput c─â acestea f─âceau parte din strategia lui Goebbels, av├ónd ca scop s─â-i ├«ndep─ârteze pe occidentali de sovietici.

├Än schimb, fiul lui Stalin, Iakov, aflat sub supraveghere special─â ├«n lag─ârul pentru prizonieri de r─âzboi de la L├╝beck, a r─âspuns la interogatoriile privind subiectul Katyn ├«n stilul tat─âlui s─âu : ÔÇŁDe ce at├ótea t├ónguiri pentru 10.000 sau 15.000 polonezi? La colectivizarea Ucrainei au pierit vreo trei milioane de oameni. Ce treab─â am avea noi cu ofi╚Ťerii poloneziÔÇŽ Intelighen╚Ťia era elementul cel mai periculos pentru noi, de ea trebuia s─â sc─âp─âmÔÇť. Desigur, o reflec╚Ťie c├ót se poate de edificatoare pentru modul de g├óndire sovietic.

Comisia Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale

Demersurile diplomatice ├«n problema Katyn ╚Öi ruperea rela╚Ťiilor polono-sovietice f─âceau abstrac╚Ťie de un lucru esen╚Ťial ╚Öi anume responsabilitatea pentru masacru. La 23 aprilie 1943, Crucea Ro╚Öie Interna╚Ťional─â a respins solicitarea Poloniei, referitoare la cercetarea problemei de c─âtre o comisie a acestui organism, ├«ntruc├ót ├«mpotriva cererii se pronun╚Ťase delegatul U.R.S.S. Impresia general─â a polonezilor din exil ╚Öi a Occidentului, ├«n general, a fost c─â Uniunea Sovietic─â avea ceva de ascuns, fapt datorit─â c─âruia propaganda german─â a putut s─â-╚Öi revendice, ├«n cele din urm─â, succesul.

S-a constituit, astfel, la solicitarea Germaniei, o comisie interna╚Ťional─â de exper╚Ťi cu ├«nalt─â calificare ├«n domeniul medicinei legale din ╚Ť─ârile satelite sau ocupate de cel de-Al Treilea Reich: Belgia (dr. Speelers, profesor de oftalmologie la Universitatea din Gent), Bulgaria (dr. Marko Markov, profesor de medicin─â legal─â ╚Öi criminologie la Universitatea din Sofia), Croa╚Ťia (dr. Miloslavici, profesor de medicin─â legal─â ╚Öi criminologie la Universitatea din Zagreb), Danemarca (dr. Tramsen, asistent la Institutul de medicin─â legal─â din Copenhaga), Finlanda (dr. Sax├ęn, profesor de anatomie patologic─â la Universitatea din Helsinki), Italia (dr. Palmieri, profesor de medicin─â legal─â ╚Öi criminologie la Universitatea din Neapole), Olanda (dr. Burlet, profesor de anatomie la Universitatea din Groningen), Rom├ónia (dr. Birkle, expert ├«n medicin─â legal─â la Ministerul rom├ón de Justi╚Ťie), Slovacia (dr. Subik, profesor de anatomie patologic─â la Universitatea din Bratislava), Ungaria (dr. Ors├│s, profesor de medicin─â legal─â ╚Öi criminologie la Universitatea din Budapesta), precum ╚Öi din neutra Elve╚Ťie (dr. Fran├žois Naville, profesor de medicin─â legal─â ╚Öi criminologie la Universitatea din Geneva).

La lucr─ârile ╚Öi ├«nt├ólnirile Comisiei au mai participat: dr. Gerhard Buhtz, profesor de medicin─â legal─â ╚Öi criminologie la Universitatea din Breslau (Wroclaw), ├«ns─ârcinat din partea ├Änaltului Comandament German ╚Öi dr. Costedoat, inspector medical, ├«ns─ârcinat de guvernul francez de la Vichy. ├Än calitate de conduc─âtor tehnic al opera╚Ťiunii de exhumare, prof. dr. G. Buhtz a consemnat ├«n Materialul oficial privind Masacrul de la Katyn, redactat ├«n 1943 la cererea Ministerului de externe german:

ÔÇŁAbsen╚Ťa urmelor de insecte indic─â faptul c─â uciderea ╚Öi ├«ngroparea au avut loc ├«n anotimpul rece, c├ónd acestea lipsesc. Din documentele, portofelele, jurnalele ╚Öi ziarele g─âsite asupra cadavrelor reiese, ├«n mod obiectiv, faptul c─â ac╚Ťiunile de ├«mpu╚Öcare au avut loc ├«n martie, aprilie ╚Öi mai 1940ÔÇť.

Prof. dr. F. Naville a refuzat s─â discute la radio despre constat─ârile f─âcute, iar mai t├órziu, la Procesul de la N├╝rnberg, nu a dorit s─â se ├«nf─â╚Ťi╚Öeze. ├Än septembrie 1946, ├«n cadrul unei audieri la parlamentul de la Berna, ╚Öi-a justificat participarea, demonstr├ónd c─â cercetarea cazului sub comand─â german─â a fost cu totul nep─ârtinitoare. ├Än anii 1951-1952, el ╚Öi-a sus╚Ťinut afirma╚Ťiile anterioare, ├«mpreun─â cu al╚Ťi medici legi╚Öti participan╚Ťi, ├«n fa╚Ťa unei comisii speciale a Congresului american.

Pe 27 aprilie 1943, Crucea Ro╚Öie Polonez─â a trimis la Katyn, cu acceptul autorit─â╚Ťilor hitleriste, propria comisie, care a luat parte la exhumarea cadavrelor. Aceasta a fost condus─â, ├«mpreun─â cu o comisie de medici germani, la gropile comune, to╚Ťi put├ónd s─â examineze materialele g─âsite asupra cadavrelor ╚Öi s─â discute ne├«ngr─âdit cu popula╚Ťia local─â. Dup─â re├«ntoarcerea de la Katyn, mai mul╚Ťi membri ai delega╚Ťiei poloneze au ├«ntocmit rapoarte asupra celor constatate. Dintre acestea men╚Ťion─âm pe cele semnate de: scriitorul Ferdynand Goetel; directorul Direc╚Ťiei Generale a Consiliului Principal de Protec╚Ťie, dr. Edmund Seyfried; reprezentantul prizonierilor din lag─ârele sovietice, lt. col. Stefan Mossor; dr. Marian Wodzinski ╚Öi secretarul general al Crucii Ro╚Öii Poloneze, Kazimierz Skarzynski.

Din lag─ârele germane pentru prizonieri au fost adu╚Öi la fa╚Ťa locului: un ofi╚Ťer polonez, doi britanici ╚Öi doi americani, care au putut s─â se informeze ╚Öi ei, neconstr├ón╚Öi, ├«n mod nemijlocit, accept├ónd f─âr─â rezerve versiunea german─â a masacrelor. ├Än fa╚Ťa Comisiei Interna╚Ťionale au mai fost aduse delega╚Ťii de jurnali╚Öti din ╚Ť─ârile aflate pe atunci sub control german (Norvegia, Olanda, Belgia ╚Öi Ungaria). Au fost invita╚Ťi ╚Öi suedezi, elve╚Ťieni ╚Öi spanioli ÔÇô cet─â╚Ťeni ai unor state neutre ÔÇô, care au ajuns la acelea╚Öi concluzii.

├Än zilele de 28-29 aprilie 1943, un grup de exper╚Ťi patologi ╚Öi anatomi╚Öti, sub conducerea ╚Öefului serviciului medical al Reichului, Leonard Conti, au efectuat autopsiile a 10 dintre cadavrele exhumate. Pe 30 aprilie, comisia interna╚Ťional─â a ├«ncheiat un protocol ├«n care se afirma c─â asasinatele au avut loc ├«n prim─âvara anului 1940. Comisia a mai constatat c─â victimele erau legate cu m├óinile la spate cu cabluri provenind de la armata sovietic─â.

Cadavrele aveau orificii osoase de ├«mpu╚Öcare ├«n zona occipital─â ╚Öi urme de ├«n╚Ťepare prin baionet─â. Aceste pl─âgi ├«n╚Ťepate ├«n trei col╚Ťuri, adev─ârate leziuni marker, au fost interpretate de dr. Miloslavici ca fiind produse de baionete cu trei lame radiare, utilizate numai de Armata Ro╚Öie. ├Än cizmele unora dintre victime s-au g─âsit ceasuri ╚Öi inele ascunse. La expertiz─â au asistat prizonieri englezi ╚Öi francezi. Concluziile expertizei, axat─â cu prec─âdere pe stabilirea datei mor╚Ťii (cauza violent─â a mor╚Ťii prin ├«mpu╚Öcare nefiind controversat─â) au fost c─â execu╚Ťiile au avut loc ├«n aprilie ÔÇô mai 1940, ╚Öi c─â de atunci ele au fost brusc ├«ntrerupte. Protocolul a fost publicat ├«n num─ârul din 4 mai 1943 al oficiosului german ÔÇŁV├Âlkischer BeobachterÔÇť, care n-a avut ├«ns─â prea mare ecou.

Un român în comisia Katyn

├Än Comisia Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale s-a aflat ╚Öi dr. Alexandru Birkle, student al lui Mina Minovici, ╚Öef de lucr─âri la catedra de medicin─â legal─â ╚Öi medic legist al ora╚Öului Bucure╚Öti ╚Öi jude╚Ťului Ilfov. Al─âturi de cei 11 exper╚Ťi din diferite ╚Ť─âri europene, dr. Birkle constat─â pe baz─â de argumente ╚Ötiin╚Ťifice c─â, masacrul s-a produs prin ├«mpu╚Öcare ├«n ceaf─â, ├«n prim─âvara anului 1940. De asemenea, Alexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu jertfele totalitarismului sovietic, g─âsite de administra╚Ťia german─â a Ucrainei ├«n ora╚Öul Vini╚Ťa.

Participarea dr. Alexandru Birkle ├«n Comisia Katyn a pus ├«n eviden╚Ť─â d├órzenia deosebit─â a acestuia ├«n ap─ârarea ╚Öi sus╚Ťinerea adev─ârului ╚Ötiin╚Ťific, ├«n pofida represiunilor atroce la care el ╚Öi familia sa au fost supu╚Öi ulterior din partea regimului comunist. Concluziile sale ╚Ötiin╚Ťifice, al─âturi de cele ale altor exper╚Ťi ├«n medicin─â legal─â din cadrul Comisiei Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale au putut servi demersurilor ├«ntreprinse pe parcursul anilor, pentru restabilirea adev─ârului despre Katyn.

Printre exper╚Ťii interna╚Ťionali la Katyn a fost ╚Öi anatomopatologul bulgar Marko Markov. Dup─â ocuparea, ├«n anul 1944, a Bulgariei de c─âtre Armata Ro╚Öie, amenin╚Ťat cu un proces juridic ╚Öi supus unor mari ╚Öicane, medicul bulgar a declarat c─â a semnat sub presiunea nem╚Ťilor protocolul final al comisiei interna╚Ťionale. La procesul interna╚Ťional de la N├╝rnberg, el a fost obligat s─â afirme, ├«mpotriva convingerilor sale, c─â reten╚Ťia cadavrelor ├«n p─âm├ónt ar fi fost doar de un an de zile.

Judecat de noua putere prosovietic─â de la Sofia, ├«n procesul ÔÇŁparticipan╚Ťilor bulgari ├«n afacerile Katyn ╚Öi Vini╚ŤaÔÇť, ca r─âsplat─â pentru declara╚Ťiile sale false a fost absolvit de responsabilitate. ├Äntr-un mod asem─ân─âtor au fost obliga╚Ťi s─â se dezic─â de cele sus╚Ťinute ├«n cadrul comisiei ╚Öi al╚Ťi membri ai acesteia, precum medicul ceh dr. Frantissek H├íjek de la Universitatea Karol din Praga.

Concluziile Comisiei Interna╚Ťionale

├Än total, ├«n p─âdurea de la Katyn au fost dezgropate opt mari morminte colective. Cu ajutorul prizonierilor de r─âzboi care s-au aflat ├«n lag─ârele sovietice ╚Öi a unor locuitori din satele ├«nvecinate, din ╚Öapte morminte au fost exhumate r─âm─â╚Öi╚Ťele a 4.143 persoane executate. S-a reu╚Öit identificarea a 2.815, prin intermediul Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale. Toate proveneau din lag─ârul de la Koziolsk. Asupra trupurilor s-au g─âsit 3.184 documente, care au fost datate cel mai t├órziu la 6 mai 1940, precum ╚Öi numeroase obiecte personale. Av├óndu-se ├«n vedere ofensiva Armatei Ro╚Öii, care putea s─â amenin╚Ťe Smolensk-ul, precum ╚Öi canicula din timpul verii, care provoca un miros de nesuportat, c├ót ╚Öi riscul unor epidemii, pe 6 iunie 1943, opera╚Ťiunile de exhumare au fost ├«ntrerupte, ├«n ideea ca ele s─â fie reluate ├«ntr-o perioad─â mai potrivit─â a anului.

├Än mai 1943, ├«n p─âdurea de la Katyn s-a aflat ╚Öi col. John van Vliet din armata S.U.A. care, la scurt timp, a prezentat autorit─â╚Ťilor americane un raport special ├«n aceast─â problem─â. To╚Ťi participan╚Ťii la aceste cercet─âri au subliniat efectuarea lor ├«ntr-o libertate deplin─â. Dovezile erau at├ót de elocvente, ├«nc├ót nem╚Ťii nu au avut nevoie s─â insiste asupra veridicit─â╚Ťii acestora. ├Änainte de toate, era uluitor faptul c─â autorit─â╚Ťile sovietice au venit cu declara╚Ťia ├«n aceast─â chestiune abia dup─â descoperirea gropilor comune, iar nu ├«n perioada de un an ╚Öi jum─âtate ├«n care polonezii ├«i tot c─âutaser─â pe ofi╚Ťerii disp─âru╚Ťi.

Afi╚Öul filmului ÔÇťKatynÔÇŁ regizat de Andrzej Wajda

Katyn Andrzej Wajda jpg jpeg

Expertizele medicale au relevat, f─âr─â cea mai mic─â ├«ndoial─â, c─â moartea celor ├«ngropa╚Ťi la Katyn a avut loc cu trei ani ├«n urm─â, iar nu cu un an ╚Öi jum─âtate. Datele rezultate din obiectele g─âsite asupra cadavrelor, ziare ╚Öi scrisori, v├órsta copacilor planta╚Ťi deasupra gropilor ╚Öi alte dovezi atestau c─â masacrul a avut loc ├«n anul 1940. Urmele r─ânilor descoperite pe cadavre ar─âtau, de asemenea, c─â acestea fuseser─â f─âcute cu baionete aflate ├«n dotarea N.K.V.D.-ului, iar nu cu acelea germane. Mai mult, cadavrele au fost g─âsite ├«n aceea╚Öi ordine ├«n care se f─âcuse transportul de la Kozielsk al celor ce urmau s─â fie omor├ó╚Ťi.

Ca atare, deja de atunci nu exista nicio ├«ndoial─â asupra vinov─â╚Ťiei sovieticilor. Mai mult, la scurt timp dup─â masacru, guvernele S.U.A. ╚Öi Marii Britanii dispuneau deja de o ampl─â documenta╚Ťie pe aceast─â tem─â. Ele au ascuns, ├«ns─â, un adev─âr care le era incomod. Culmea cinismului ╚Öi perfidiei sovieticilor a constat ├«n faptul c─â soarta ofi╚Ťerilor polonezi a fost folosit─â pentru ruperea rela╚Ťiilor cu guvernul din exil. Asasina╚Ťi odat─â de N.K.V.D., ei au servit, din nou, tiraniei sovietice pentru lichidarea raporturilor normale dintre guvernele celor dou─â state.

Sovieticii și masacrele de la Katyn

├Än ├«ntreaga perioad─â comunist─â, sovieticii au negat orice acuza╚Ťie f─âcut─â pe tema masacrelor de la Katyn p├ón─â ├«n aprilie , c├ónd, cu ocazia vizitei generalului Jaruzelski la Moscova, oficialii de la Kremlin au admis c─â NKVD-ul este responsabil pentru aceste asasinate ca ╚Öi pentru mu╚Öamalizarea lor.

Var╚Öovia a apreciat gestul Moscovei drept ÔÇ×un mult a╚Öteptat act de justi╚Ťie moral─âÔÇť, dar a subliniat c─â mai r─âm├ón de rezolvat c├óteva chestiuni: pedepsirea vinova╚Ťilor, acordarea de compensa╚Ťii familiilor victimelor si accesul liber la locurile unde au fost comise atrocit─â╚Ťile. Mic╚Öor├ónd num─ârul victimelor ╚Öi arunc├ónd vina asupra lui Beria ÔÇô care fusese acuzat de ac╚Ťiuni criminale ╚Öi ├«mpu╚Öcat dup─â moartea dictatorului ÔÇô, Gorbaciov voia s─â acopere guvernul sovietic ╚Öi Partidul Comunist, f─âc├ónd din Katyn o opera╚Ťiune ilegal─â a poli╚Ťiei politice si nu ceea ce a fost de fapt: un act oficial de asasinare ├«n mas─â.

├Än 1992, Moscova ÔÇ×descopereaÔÇť brusc originalul ordinului de execu╚Ťie din martie 1940, meritul dezv─âluirii acestui document extrem de acuzator la adresa Kremlinului revenindu-i succesorului lui Gorbaciov, Boris El╚Ť├«n. ├Än octombrie 1992, pre╚Öedintele rus i-a ├«nm├ónat omologului s─âu, Lech Walensa, copii ale acelui ordin ╚Öi altor documente, pun├óndu-se, astfel, cap─ât minciunii sovietice privind Katyn- ul, locul unde a avut loc una dintre cele mai s├óngeroase crime din timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial.

Pozi╚Ťia de ast─âzi a Rusiei

├Än timpul vizitei ├«n Rusia a pre╚Öedintelui polonez Aleksander Kwasniewski din septembrie 2004, oficialii ru╚Öi au anun╚Ťat c─â doresc s─â transfere toate informa╚Ťiile despre masacrul de la Katyn c─âtre autorit─â╚Ťile poloneze de ├«ndat─â ce ele vor fi declasificate. ├Än martie 2005, autorit─â╚Ťile ruse╚Öti au terminat investiga╚Ťii lungi de un deceniu.

Procurorul ╚Öef militar Alexandr Savenkov a socotit cifra final─â a victimelor de la Katyn ca fiind 14.540 ╚Öi a declarat c─â masacrul nu a fost genocid - o crim─â de r─âzboi - sau crim─â ├«mpotriva umanit─â╚Ťii ╚Öi de aceea nu exist─â nici o baz─â de discu╚Ťie despre ace╚Öti termeni judiciari. ├Än pofida unor declara╚Ťii f─âcute mai ├«nainte, 116 din cele 183 volume de documente care s-au adunat ├«n timpul investiga╚Ťiilor ruse╚Öti, ca ╚Öi decizia de a-i pune cap─ât, au fost clasificate.

Datorit─â acestui fapt, Institutul Memoriei Na╚Ťionale din Polonia a decis s─â ├«nceap─â propriile investiga╚Ťii. Procurorii din echipa condus─â de Leon Kieres au declarat c─â vor ├«ncerca s─â-i identifice pe cei care au fost implica╚Ťi ├«n darea ordinelor ╚Öi cei care au dus la ├«ndeplinire execu╚Ťiile. ├Än plus, pe 22 martie 2005, Seimul polonez a votat ├«n unanimitate o mo╚Ťiune prin care se cerea declasificarea arhivelor ruse╚Öti precum ╚Öi considerarea masacrului de la Katyn ca genocid. Problema Katyn r─âm├óne, ├«n continuare, deschis─â, Polonia av├ónd dreptul moral ╚Öi datoria de a cere elucidarea destinelor cet─â╚Ťenilor ei, care s-au ridicat pentru ap─ârarea suveranit─â╚Ťii ╚Öi unit─â╚Ťii teritoriale. Autorit─â╚Ťile guvernamentale poloneze fac aceasta din ra╚Ťiuni umanitare ╚Öi se a╚Öteapt─â ca partea rus─â s─â ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi s─â sprijine aceste ac╚Ťiuni.


Katyn Polonia monument jpg jpeg

Monumentul din Polonia

NOTE

1. Osadnic (osadnik) este termenul folosit de sovietici pentru veteranii din armata poloneză, care au rămas în regiunile de vest ale Ucrainei și Bielorusiei, cedate Republicii Polone, ca urmare a Tratatului de la Riga (1921), și care au fost ocupate de Armata Roșie în septembrie 1939.
2. Horungii sunt o categorie de militari din armata polonez─â situa╚Ťi ierarhic ├«ntre ofi╚Ťeri ╚Öi subofi╚Ťeri.
3. Stalin a avut o mare ÔÇťcontribu╚ŤieÔÇŁ la e╚Öecul Armatei Ro╚Öii ├«n b─ât─âlia de pe Vistula, ├«n urma c─âreia a fost blocat drumul comunismului spre Europa. Viitorul dictator sovietic n-a uitat niciodat─â acest afront ╚Öi nici pe aceia care l-au criticat cu ocazia lui : Tro╚Ťki ╚Öi mare╚Öalul Tuhacevski, care se afla ├«n fruntea trupelor Armatei Ro╚Öii. Aceasta explic─â ne├«ncrederea conduc─âtorilor sovietici ÔÇô ╚Öi ├«n special a lui Stalin ÔÇô fa╚Ť─â de Polonia, fa╚Ť─â de polonezi ╚Öi fa╚Ť─â de to╚Ťi cei care ╚Öi-au adus o contribu╚Ťie la redob├óndirea independen╚Ťei: nobilimea, armata ╚Öi Biserica.
4. Cifra de 25 mii corespunde numărului de prizonieri din cele trei lagăre speciale ale N.K.V.D. (3.895+4.594+ 6.364=14.853) și cei din închisorile regiunilor de vest ale Ucrainei și Bielorusiei (11 mii).