Maria Tănase, o divă în furtuna vremurilor  jpeg

Maria Tănase, o divă în furtuna vremurilor

Maria Tănase a devenit o celebritate în momentul în care timpul își pierduse deja răbdarea. Vremurile bune ale României interbelice se apropiau de sfârșit. Maria Tănase prinde ultimii ani fericiţi de dinainte de război, când se consacră în ţară și în străinătate. Viaţa trepidantă a teatrelor, a spectacolelor, a turneelor, strălucirea vieţii de vedetă vor intra în mașina de sfărâmat destine a istoriei.

Al Doilea Război Mondial și ceea ce a urmat nu vor lăsa pe nimeni neatins, mare sau mic, celebru sau nu. Maria Tănase, marea vedetă a vremurilor, prin relaţiile ei, prin oamenii alături de care trăia, prin influenţa ei, nu avea cum să scape din furtuna care prinsese milioane de oameni. Serviciile secrete, românești și străine, au avut nevoie de ea, nu pe scena luminată de reflectoare, ci în jocul mult mai periculos al persuasiunii, al canalelor de comunicaţii dintre taberele opuse, al reţelelor nevăzute de spionaj. Dictaturile au privit-o ca pe un element periculos.

Legionarii au urât-o, regimul Antonescu a supravegheat-o și a încercat să o folosească, iar comuniștii au persecutat-o sistematic. Istoria mare, a unei societăţi care trece rapid de la libertate la dictatură, de la pace la război, este regăsită în viaţa Mariei Tănase. Măritată cu un evreu, devine indezirabilă pentru legionari. Libertatea de care un artist depinde pentru a putea să se exprime rămâne un vis al vremurilor trecute.

Rămâne jocul pe muchie de cuţit, în lumea secretă a agenţilor francezi, britanici, români, toate trecute în dosarele secrete ale serviciilor, indiferent de regimurile pe care le-au slujit. Dictaturile, oricât de mult s-au dușmănit din punct de vedere ideologic, au avut un punct comun. Au preluat una de la alta dosarele urmăriţilor, ale suspecţilor, ale persoanelor importante.

Maria Tănase nu a mai apucat libertatea de a spune și de a cânta tot ceea ce ar fi vrut, așa cum o făcea la începutul carierei, plecând din mahalaua Cărămidarilor din București. Dar va rămâne liberă, spre disperarea celor care au vrut să o înregimenteze ideologic. O poveste adevărată, din vremuri nu atât de îndepărtate.

Acest articol a fost publicat în numărul 212 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei în perioada 15 septembrie - 14octombrie 2019, dar și în format digital pe paydemic.com.

Historia 212 jpg jpeg