Marea Criză Economică și ruperea rapidă de sol

Anii 1929 – 1933, ȋn unele state și urmǎtorii, au fost definiți drept cei de recesiune economicǎ, o periodǎ ȋn care numǎrul șomerilor a ajuns la zeci de milioane, fabricile se ȋnchideau ȋn valuri, prețurile mǎrfurilor scǎdeau și politicienii nu mai gǎseau soluții eficiente pentru oprirea dezastrului și a ascensiunii partidelor extremiste ce promiteau maselor creșterea nivelului de trai. Ȋn realitate, perioada criticǎ a fost marcatǎ de o trecere rapidǎ la noi tehnologii, vechile domenii ale transportului feroviar, oțelului și cǎrbunelui fiind de domeniul trecutului. Marile afaceri ridicau lumea ȋn aer și nu aveau nevoie de multǎ forțǎ de muncǎ.

Germania, țarǎ ȋnvinsǎ ȋn Primul Rǎzboi Mondial, a trecut la livrarea de avioane Junkers Ju-52, un trimotor ce va face carierǎ chiar și ȋn postura de bombardier ȋncǎ din 1932. Sub acoperirea de avion rapid pentru poștǎ, firma Dornier a ȋnceput proiectarea aparatului ce va fi cunoscut ȋn vreme de rǎzboi drept Dornier Do-17  Creionul zburǎtor. Cum era nevoie de piloți, aparatele de antrenament au ȋnceput sǎ prolifereze pe cerul Germaniei. Klemm Kl 25 a fost un real succes ȋncepȃnd din 1928. Dornier dorea sǎ se extindǎ la nivel mondial și a trecut la livrarea de hidroavioane gigant fix ȋn perioada de crizǎ. Trei exemplare din seria Do X au fost trimise la zbor și puteau sǎ transporte pe distanțe scurte 100 de pasageri cu o vitezǎ de 175 km/h. Aparatele aveau o masǎ proprie de 28 t și puteau sǎ ajungǎ la una maximǎ de 56 t.

Vastele spații ale SUA impuneau trecerea la noul mijloc de transport. Puterea redusǎ a motoarelor a dus la rǎspȃndirea inițialǎ a avioanelor cu un numǎr redus de pasageri. Astfel, modelul Curtish Trushputea sǎ deplaseze numai șase persoane și costa 12.000 de dolari ȋn 1929. Au fost livrate 13 exemplare. Bimotorul Curtiss Kingbirdcosta 25.555 $ și transporta șapte pasageri. Au fost realizate 19 exemplare. Firma Douglas Aircraft Companyȋncepe ȋn 1933 producția modelului DC-1, modificǎrile efectuate pentru creșterea confortului pasagerilor și pentru sporirea rezistenței ducȃnd la apariția variantei DC-2 și apoi DC-3. Firma rivalǎ Boeingnu putea sǎ piardǎ o piațǎ interesantǎ și a ripostat prin modelul Boeing 234, primul zbor fiind ȋn data de 8 februarie 1933. Numai ȋn 1933 au fost pierdute trei aparate, cererea de avioane performante fiind mare. Primul exemplar chiar a fost aruncat ȋn aer cu nitroglicerinǎ ȋntr-un disperat gest de sabotaj. Nici firma Ford, renumitǎ prin tractoare și automobile, nu putea sǎ neglijeze o piațǎ ȋn plin avȃnt și a realizat ȋn perioada 1926 – 1933 199 de exemplare de Ford Trimotor. Erau capabile sǎ transporte 10 pasageri și costau 42.000 dolari. Fokker Super Universala fost livrat ȋn circa 200 de exemplare și putea sǎ transporte șase clienți. Fokker F 32 a ȋnceput sǎ zboare ȋn noiembrie 1929 și putea sǎ asigure 32 de locuri, costul pe o mașinǎ fiind de 110.000 de dolari. Compania Sikorsky a intrat ȋn competeție cu S-38, 101 exemplare fiind livrate la un preț de 37.000$ ȋn perioada 1928 – 1933. Avioanele comerciale mari cereau cantitǎți sporite de aluminiu, aliaje speciale, combustibil și uleiuri de calitate. O ȋntreagǎ industrie cu muncitori supracalificați și mașini-unelte performante se dezvolta rapid. Aparatele de zbor implicau ȋn mod normal apariția tipurilor speciale pentru formarea piloților, mici și ieftine. Curtiss – Wright CW-12 a zburat prima datǎ ȋn 1931.

Timpul nu mai avea rǎbdare. Se mai ȋncerca livrarea de dirijabile, dar uriașele aparate de zbor, interesante prin autonomia ridicatǎ, nu mai contau din cauza vitezei scǎzute și a riscului de aprindere a hidrogenului ce asigura portanța. Dimensiunile impuneau construirea de hangare costisitoare. Au mai fost asamblate cȃteva exemplare din motive de prestigiu și din interese militare. Astfel, ȋn 1931, a ȋnceput munca la dirijabilul Hindenburg, lung de 247 m, capabil sǎ transporte și 72 de pasageri. Folosit de regimul nazist ȋn scopuri de propagandǎ, a avut o carierǎ scurtǎ pȃnǎ la dezastrul din mai 1937. USS Akrona rǎmas la o carierǎ militarǎ ȋn perioada 1931 – 1933. Era ceva mai scurt, 209 m, dar putea sǎ strǎbatǎ 11.000 km și sǎ transporte ȋn misiuni de luptǎ trei avioane de vȃnǎtoare. A pierit tot ȋn urma unui accident. Cel  mai eficient aparat de zbor a fost Graf Zeppelin, numai ȋn 1932 efectuȃnd aproape 60 de curse. Concurența avioanelor pe distanțe scurteși dezastrul modernului Hindenburgau dus la pensionarea prematurǎ a dirijabilului.

Obsesia pentru avioane de toate tipurile a dus la producții record. Uniunea Soveiticǎ era ȋn fruntea cursei pentru livrǎrile de masǎ și numai ȋn 1933 au fost trimise cǎtre școlile de pilotaj 1.508 exemplare de Polikarpov Po-2. ANT-9 a ȋnceput cursele de transport pasageri din 1929 cu un lung voiaj pe traseul Moscova – Berlin – Paris – Marsilia – Paris – Londra – Moscova, adicǎ peste 9.000 km pentru a face propaganda Uniunii Sovietice. Circa o sutǎ de aparate au fost livrate pentru un presupus uz civil ȋn cel mai militarizat stat.

Anii crizei economice erau și cei ai recordurilor aviatice de distanțǎ, firmele fiind interesate de o promovare agresivǎ a produselor speciale. Avionul Blériot 110 avea rezervoare generoase ȋn care intrau 6.000 l de combustibil și a zburat ȋn 1933 nu mai puțin de 9.105 km. Nici Romȃnia nu putea sǎ lipseascǎ din cercul select al realizatorilor de recorduri și, ȋn aprilie 1932, aviatorul Ionel Ghica a zburat cu un avion S. E. T. pe o distanțǎ de 25.000 km ȋn 150 de ore efectiv.

Apariția avioanelor mari de transport a dus ȋn mod obligatoriu la dezvoltarea de aeroporturi de mari dimensiuni și cu piste betonate din ce ȋn ce mai lungi. Banii se scurgeau spre aceste opere de artǎ inginereascǎ puțin legate de interesele oamenilor de rȃnd. Aeroportul Olry de lȃngǎ Paris a fost deschis traficului comercial ȋn 1932. Actualul Aeroport internațional Los Angeles a avut primul terminal construit ȋn 1929 și a fost inaugurat ȋn 1930. Aerodromul Rhode Island a fost ridicat ȋn perioada 1931 – 1933 pe o suprafațǎ de 0, 64 kmp. Și lista poate continua.

Cerul devenea din ce ȋn ce mai aglomerat și schimba fața pǎmȃntului prin cursa pentru aeroporturi și pentru petrol. Existau și coliziuni. Avioanele militare se ȋnmulțeau ȋntr-un ritm fǎrǎ precedent pentru timp de pace, costurile fiind amplificate de creșterea masei și a complexitǎții tehnice. Progresele ȋnregistrate ȋn creșterea puterii motoarelor duceau la o amplificare a dimensiunilor aparatelor de zbor pȃnǎ la valori incredibile.

Bibliografie selectivǎ

https://en.wikipedia.org/wiki/Curtiss-Wright_CW-12

https://en.wikipedia.org/wiki/Orly_Airport.

https://en.wikipedia.org/wiki/Los_Angeles_International_Airport

https://fr.wikipedia.org/wiki/Sikorsky_S-38

Negrescu, Gheorghe, Din amintirile unui vechi aviator, Editura Militarǎ, București, 1977.