HMS Scarborough

Marea Criză Economică și distrugătoarele britanice

Primul R─âzboi Mondial s-a ├«ncheiat ├«n urma armisti╚Ťiului din 11 noiembrie 1918 ╚Öi societatea european─â dorea s─â uite atrocit─â╚Ťile ╚Öi pierderea multor tineri blestema╚Ťi s─â se nasc─â pentru a ajunge s─â ├«mbrace uniforma tocmai c├ónd terminau ╚Öcoala. Se dorea un trai mai bun ╚Öi mult─â distrac╚Ťie, dar totul are o limit─â ├«n timp.

Anul 1929 a r─âmas ├«n istorie prin declan╚Öarea unor probleme economice ├«n SUA ╚Öi apoi fenomenul s-a edistrug─âtoarextins pe ├«ntreaga planet─â ╚Öi a fost definit drept Marea Criz─â Economic─â de supraproduc╚Ťie.

A fost descris de prea multe ori pentru a mai avea rost o repovestire a nenorocirilor care au generat tensiuni sociale ╚Öi cre╚Öterea extremismului a dus ├«n final la un nou r─âzboi mondial. Vinovat pentru toate aceste nenorociri a fost sistemul capitalist de produc╚Ťie, prea mult─â concuren╚Ť─â gener├ónd probleme devastatoare. Oare s─â fie adev─ârat─â teoria clasic─â? Oare s─â se fi cultivat adev─ârul de c─âtre respecta╚Ťii speciali╚Öti ├«n Economie ╚Öi Istorie?

Datele simple din sursele publicate arat─â cu totul o alt─â situa╚Ťie ╚Öi este posibil ca recesiunea s─â fi avut o cu totul alt─â cauz─â. Adev─ârul este c─â marile puteri intraser─â ├«ntr-o nou─â curs─â a ├«narm─ârilor ╚Öi nu mai conta nivelul de trai al mul╚Ťimilor ├«n fa╚Ťa mun╚Ťilor de arme ╚Öi muni╚Ťii. S─â analiz─âm numai cazul englez ╚Öi doar la capitolul distrug─âtoare. Aceste nave militare sunt esen╚Ťiale ├«n cadrul ostilit─â╚Ťilor maritime pentru c─â pot ├«ndeplini foarte multe tipuri de misiuni. Au rolul de a proteja vapoarele principale de lupt─â de atacul submarinelor ╚Öi al avioanelor torpiloare sau de bombardament. Pot ataca ├«n mare vitez─â cu ajutorul torpilelor orice ╚Ťint─â naval─â ╚Öi chiar cuirasatele puteau s─â fie vulnerabile la aceste ╚Öarje. Pot ├«nfrunta cu artileria de la bord ╚Öi cu torpile vase asem─ân─âtoare prin dimensiuni. Protejarea convoaielor ├«mpotriva atacurilor din ad├óncuri ale submarinelor era o alt─â sarcin─â a distrug─âtoarelor.

Marea Britanie era ├«nc─â definit─â drept st─âp├óna m─ârilor, dar avea de ├«nfruntat o concuren╚Ť─â puternic─â din Japonia ╚Öi, mai ales, din SUA. Lupta pentru hegemonia mondial─â nu cunoa╚Öte no╚Ťiunea de mil─â pentru cei ├«nvin╚Öi ╚Öi Londra a fost obligat─â s─â lanseze comenzi de distrug─âtoare care s─â fie diferite de cele din prima conflagra╚Ťie mondial─â. Erau mai mari ╚Öi capabile s─â ├«nfrunte furia oceanelor. Armamentul de la bord era net superior celui din 1918. Au fost puse ├«n ╚Öantier 18 unit─â╚Ťi ├«ncep├ónd din anul 1928 ╚Öi alte dou─â au fost construite pentru marina canadian─â. Au fost finisate p├ón─â la cel t├órziu 13 octombrie 1931 ╚Öi nu se poate spune c─â se ducea lips─â de comenzi din partea statului englez. Au fost incluse ├«n dou─â clase botezate cu primele dou─â litere ale alfabetului latin.

Era o flot─â impresionant─â prin num─âr, dar la scara planetei era absolut insuficient, mai ales c─â au fost descoperite multe probleme tehnice. Bolile copil─âriei afecteaz─â orice categorie de armament ╚Öi conducerea marinei a mai lansat o cerere pentru alte dou─â clase de distrug─âtoare. Au fost botezate cu literele C ╚Öi D, ╚Öantierele navale finis├ónd p├ón─â ├«n anul 1934 14 unit─â╚Ťi. Erau prea pu╚Ťine ╚Öi au mai fost cerute 18 distrug─âtoare din clasele E ╚Öi F.

Au fost produse astfel 52 de distrug─âtoare ├«n perioada 1928 ÔÇô 1935, cele ce erau definite drept conduc─âtoare de escadr─â fiind mai mari ╚Öi mai bine dotate artileristic. Nu se poate spune c─â n-au fost bani ├«n imperiul controlat de Londra, dar fondurile erau dirijate spre ├«narmare ╚Öi mai pu╚Ťin pentru nevoile oamenilor de r├ónd. ├Äntotdeauna conteaz─â ideile m─âre╚Ťe ╚Öi nu vie╚Ťile ╚Öi fericirea celor mul╚Ťi.

Efortul financiar numai pentru asamblarea ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea acestor vapoare ce aveau o structur─â de rezisten╚Ť─â deosebit─â pentru a t─âia valurile la viteze sporite a fost unul deosebit ╚Öi a fost normal s─â nu se mai g─âseasc─â bani pentru alte domenii. Cum pericolul r─âzboiului plutea la orizont, autorit─â╚Ťile au fost generoase cu fondurile pentru ╚Öantierele navale. Totu╚Öi, se poate spune c─â erau vapoare prea mici pentru a afecta bugetul celui mai vast imperiu al epocii. Distrug─âtorul este acel vapor militar care indic─â faptul c─â exist─â sau se va trece la construirea unor nave importante de lupt─â ╚Öi Marea Britanie a respectat teoria cu sfin╚Ťenie.

Noile distrug─âtoare mai aveau o caracteristic─â interesant─â ce putea s─â afecteze economia metropolei imperiulShorehamui britanic: consumau petrol pentru a atinge viteze sporite. Royal Navy nu mai comanda c─ârbune ╚Öi fondurile uria╚Öe ale marinei erau dirijate spre regiunile bogate ├«n ╚Ťi╚Ťei. A fost absolut normal s─â decad─â regiunile carbonifere ╚Öi s─â ├«nfloreasc─â tot ceea ce era legat de rafinarea combustibilului lichid. Chiar dac─â erau v─âzute ca ni╚Öte ma╚Öini de mici dimensiuni, distrug─âtoarele aveau motoare foarte lacome pentru c─â erau obligate s─â genereze viteze sporite. Rezervoarele erau copioase ├«n raport cu masa total─â ╚Öi un plin putea s─â ajung─â la unit─â╚Ťile din Clasa B la 390 t. Marea Britanie devenea din ce ├«n ce mai dependent─â de importuri pentru a avea superioritate energetic─â.

Poate exist─â critici ce vor spune repede c─â o economie ├«nfloritoare nu putea s─â fie dat─â peste cap de astfel de investi╚Ťii pentru suprema╚Ťia naval─â la nivel mondial ╚Öi c─â distrug─âtoarele nu erau scumpe. Amintim din nou c─â Rom├ónia n-a putut ├«n toat─â perioada interbelic─â s─â str├óng─â fonduri dec├ót pentru patru nave din aceast─â categorie. Londra avea ├«ns─â grij─â s─â fie prezent─â ├«n toate m─ârile ╚Öi a ap─ârut un tip de nav─â care s─â asigure prestigiul metropolei ╚Öi suficient─â putere de foc. Dac─â era cazul ├«n vreme de r─âzboi, putea s─â fie transformat ├«n v├ón─âtor de submarine ├«n preajma convoaielor comerciale lente. Nu avea performan╚Ťele unui distrug─âtor, dar era mai rapid dec├ót un torpilor subacvatic. Cinci au fost incluse ├«n Clasa Hastings, opt erau din cea numit─â Shoreham ╚Öi alte opt de tip Grimsby. Au fost toate finisate p├ón─â ├«n anul 1936. Alte cinci au fost produse pentru Australia ╚Öi India, dar lucr─ârile au mers mai lent din cauza priorit─â╚Ťii pentru alte programe de ├«narmare ╚Öi navele ├«ncepute ├«n 1932 au fost terminate p├ón─â ├«n 1940. Nu se poate spune c─â ╚Öantierele navale uria╚Öe ale metropolei insulare sufereau de comenzi ╚Öi grosul urma s─â vin─â.

HMS Fowey
HMS Fowey, nav─â din clasa Shoreham

Marea Criz─â Economic─â a fost provocat─â de accelerarea preg─âtirilor de r─âzboi, orice cre╚Ötere a cheltuielilor militare duc├ónd la o pr─âbu╚Öire a finan╚Ťelor ╚Öi statul nu mai irig─â economia prin comenzi de drumuri, ╚Öcoli, spitale ╚Öi alte construc╚Ťii utile. Pove╚Ötile vechi despre declan╚Öarea din cauza viciilor sistemului capitalist de produc╚Ťie trebuie s─â dispar─â ╚Öi s─â se spun─â adev─ârul. Politicienii au vrut r─âzboiul ╚Öi acesta trebuia s─â fie declan╚Öat pentru c─â navele de lupt─â se perimau prea repede din cauza progreselor tehnice uimitoare. Marasmul economic a fost provocat de preg─âtirile de r─âzboi ╚Öi nu invers, dar adev─ârul nu este pe placul celor ce vor s─â ╚Ťin─â cu din╚Ťii de presupusele cuceriri ╚Ötiin╚Ťifice. Istoria se modific─â ├«n fiecare zi ╚Öi mereu apar concluzii noi ├«n func╚Ťie de sporirea bazei de documentare.

Foto: Wikimedia Commons

Mai multe pentru tine...