Mănăstirea Petru Vodă din județul Neamț, loc de promovare la vedere a ideilor neolegionare
Discutam zilele trecute cu colegii din redacție și ne miram cât de actuale au devenit în ultimele luni informațiile despre Mișcarea Legionară și despre adepții ei. Ca jurnalist nu mă gândeam, anul trecut, de exemplu, că voi ajunge să abordez acest subiect nu prin prisma faptelor istorice, așa cum am făcut-o în anii anteriori, ci prin prisma unor personaje și fapte din actualitatea noastră.
Este o realitate că acțiunile instituțiilor de forță din România au scos la iveală persoane care, dintr-o rațiune sau alta, au căzut, voit sau nu, în capcana ideologiei promovate de liderii legionari din perioada interbelică, readucând în actualitate idei și fapte despre care credeam că au fost îngropate în trecut. Am încercat să găsesc unele explicații la această situație și am constatat că, sub ochii noștri, și în secolul XXI împletirea unor idei istorice romanțate cu misticismul religios poate da naștere unei ideologii care ”prind” la diverse categorii sociale și care sunt, în esență, generatoare de acțiuni violente.
Așa am ajuns să constat că ideile și teoriile legionare au fost promovate cu destul de mult aplomb la Mănăstirea Petru Vodă din județul Neamț, unde din anii 2000 mulți călugări și preoți au fost expuși unor astfel de teorii, fără ca autoritățile bisericești sau cele canonice să aibă nici cele mai mici reacții.
Detalii aici:
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/renasc-cuiburile-legionare-la-constanta-19023.html
Mănăstirea Petru Vodă a fost întemeiată la începutul anilor 90 de starețul Justin Pârvu, fost membru al Mișcării Legionare din perioada interbelică, susținând că edificiul monahal a fost construit în memoria luptătorilor anticomuniști din munți. Subiectul, incitant pentru populația care tocmai ieșise de sub ororile regimului comunist, a prins destul de repede la unii călugări și preoți care au slujit în mănăstirea respectivă și care, ulterior, au ajuns să disemineze ideile legionare, poate fără să conștientizeze, în alte locuri din România.
Si iată cum, nume care apar acum asociate cu unii din posibilii candidați la președinția României îi regăsim, de-a lungul timpului, în conexiune cu acest lăcaș de cult, în care ideile și teoriile legionare erau promovate cu destul de mult stoicism.
De exemplu, am constatat că una din asociațiile din prezent, de inspirație legionară, Frăția Ortodoxă, a primit numele asociat de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință din partea starețului Justin Pârvu, întemeietorul Mănăstirii Petru Vodă, efectuând dese acțiuni caritabile în lăcașul de cult. Detalii aici
De altfel, Mesagerul de Neamț relata pe 24 octombrie 2021 într-un articol („Spiritul părintelui Iustin Pârvu. Frăția Ortodoxă la Mănăstirea Paltin, lecție de românism și caritate”), despre tabăra de muncă de la mănăstirea Petru Vodă, organizată de liderul Frăției, Dan Grăjdeanu, „la apelul făcut de domnul Călin Georgescu”, chemând voluntari din toată țara (bărbații tăiau lemne iar femeile făceau de mâncare), în stilul tradiționalist de împărțire a rolurilor în funcție de gen. Pentru cine nu mai ține minte lecțiile de istorie, taberele de muncă reprezentau un element central de „propagandă prin fapte” în Mișcarea Legionară interbelică.
Și Asociația NEAMUNIT, ce nu este străină de promovarea unor concepte și idei mobilizatoare, de sorginte neolegionară se regăsește în conexiune cu Mănăstirea Petru Vodă și părintele Justin Pârvu, promovând imaginea și ideile în care acesta credea – ”Românul are nevoie să-i ajungă cuţitul la os ca să acţioneze” - https://evz.ro/neamunit-sauun-zbor-catre-radacini.html
Aceeași mănăstire Petru Vodă apare asociată cu Fundația Ioan Gavrilă Ogoranu, entitate acuzată că promova, alături de Asociația ”Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, idei extremiste în rândul elevilor din București. Detalii aici și aici
Și Asociația Calea Neamului, care promovează destul de obsesiv intoleranța față de minoritatea maghiară din țara noastră apare în conexiune cu Mănăstirea Petru Vodă, lăcașul de cult fiind unul din cele mai apreciate locuri de pelerinaj de către președintele asociației, Mihai Târnoveanu.
Este bine de știut că mănăstirea Petru Vodă este conexată nu doar unor asociații cu specific legionar, ci a găzduit, școlit și ulterior promovat clerici care susțin idei cu iz legionar, încercând propăvăduirea acestor mesaje la o sca cât mai largă. Într-un astfel de exemplu se înscrie preotul Amfilofie Brânză (fost călugăr la Mănăstirea Petru Vodă), care în contextul unei acțiuni de comemorare a ostașilor români a promovat, alături de membri ai AUR, unele concepte cu iz legionar. Detalii aici
În aceeași situație se regăsește și arhimandritul Mănăstirii Petru Vodă, Hariton Negrea care pe lângă convingerile legionare a promovat în spațiul public și teorii antivacciniste. Detalii aici și aici
Călugărul Ioan Șișmanian de la aceeași Mănăstire Petru Vodă este un fervent susținător al membrilor Mișcării Legionare din perioada interbelică, organizând acțiuni de comemorare a memoriei acestora, în care a elogiat ideile promovate de membrii Mișcării. Alte informatii aici
Preotul Mihai Aldea, care a activat la Mănăstirea Petru Vodă îmbrățișează, la rândul său, ideile legionare promovate constant în lăcașul de cult, publicând poziții care susțin că legislația îndreptată împotriva Mișcării deservește intereselor României, întorcând țara noastră către perioada stalinistă. Detalii aici
Exemplele de mai sus relevă faptul că de-a lungul timpului Mănăstirea Petru Vodă a devenit un loc în care diverși călugări și reprezentanți ai unor asociații ultra-naționaliste românești de orientare neolegionară și-au găsit locul în care să își promoveze și cizeleze, în voie, ideile și să găsească noi adepți. În societatea de astăzi, în care nesiguranța și grija viitorului de mâine predomină, în care necunoscutul și hazardul joacă un rol destul de mare, tinerii cad foarte ușor în plasa unor idei ultra-naționaliste, mixate cu ezoterism și misticism religios...ori de la îmbrățișarea acestor idei până la acțiune este doar o chestiune de timp. Poate acum, în ceasul târziu în care ne aflăm, autoritățile ecleziastice și canonice ar trebui să acționeze și să ia măsuri pentru ca astfel de fapte să nu se repete, să nu se extindă și să nu acapareze și mai mulți tineri decât au făcut-o deja.
