Lumea la un pas de un război nuclear!  Exerciţiul Able Archer 83 desecretizat după 30 de ani jpeg

Lumea la un pas de un război nuclear! Exerciţiul Able Archer 83 desecretizat după 30 de ani

­čôü Comunism
Autor: Alexandru Danilov

Adoptarea anticomunismului militant de c─âtre Administra┼úia Reagan  accentueaz─â sentimentul de nesiguran┼úa a URSS .Analizele eronate ale Kremlinul ├«l fac s─â cread─â c─â SUA preg─âte┼čte un atac cu rachete nucleare.

O parte din gre┼čeal─â ├«i apar┼úine ┼či Administra┼úiei Reagan care nu a fost capabil─â s─â perceap─â starea de team─â ├«n care se afla conducerea sovietic─â. Cursa accelarat─â a ├«narm─ârilor completat─â de erorile de analiz─â militar─â a ambelor superputeri, a adus SUA ┼či URSS la un pas de un r─âzboi nuclear. Con┼čtient de pericolul r─âzboiului nuclear, Reagan hot─âr─â┼čte ca ├«n al doilea mandat al s─âu s─â lase o poart─â de cooperare cu URSS

Stadiul relaţiilor diplomatice sovieto-americane în 1983

O dat─â cu venirea la Casa Alb─â a Administra┼úiei Reagan are loc o schimbare radical─â  de abordare ├«n politica extern─â a SUA fa┼ú─â de URSS. Pre┼čedintele Reagan a convins societatea american─â c─â este necesar─â  mai mult─â fermitate atunci c├ónd vine vorba de rela┼úia cu URSS. Liderul american a  explicat c─â  SUA trebuie s─â adopte o pozi┼úie de rezisten┼ú─â mult mai eficient─â pe plan interna┼úional fa┼ú─â de ac┼úiunile statului sovietic. Conform viziunii Administra┼úiei Reagan, politica de ├«ngr─âdire promovat─â p├ón─â acum de Statele Unite nu era suficient─â pentru a c├ó┼čtiga R─âzboiul Rece cu URSS.

Noua politica a lui Reagan fa┼ú─â de URSS, bazat─â pe diferen┼úele ireconciliabile dintre sistemul capitalist ┼či cel comunist, a dus la o adev─ârat─â cruciad─â ideologic─â ├«ntre cele dou─â superputeri pe plan interna┼úional. Asist─âm din nou la o perioad─â de re├«nghe┼úal rela┼úiilor sovieto-americane la fel ca ├«n prima faz─â a R─âzboiului Rece care se ├«ncheiase cu Criza Rachetelor din Cuba(1962).

├Änainte de toate, pre┼čedintele Reagan a identificat URSS  ca pe o amenin┼úare mai ales militar─â ┼či a decis  , ├«n consecin┼ú─â, s─â investeasc─â ├«ntr-un nou program de re├«nzestrare a armatei americane cu noi  tehnologii militare. Pre┼čedintele american a ├«nceput din martie 1983  s─â  eticheteze Uniunea Sovietic─â, ca fiind ÔÇ×imperiul  r─âuluiÔÇŁ. Sentimentul de nesiguran┼ú─â al URSS la nivel sistemic este accentuat─â ┼či de perioada de tranzi┼úie a puterii la nivelul PCUS, generat─â de moartea lui Leonid Brejnev ├«n noiembrie 1982.

Anticomunismul militant al lui Reagan a determinat o nouă cursă a înarmărilor, în care cheltuielile militare deveneau din ce în ce mai mari.

├Äntr-un interviu acordat reporterilor Washington Postla 18 iunie 1980, Ronald Reagan a declarat c─â este bine ca SUA s─â ini┼úieze o curs─â a ├«narm─ârilor cu URSS . Pre┼čedintele american era convins c─â economia sovietic─â nu va putea face fa┼ú─â acestui efort enorm   ┼či  va determina  liderii sovietici s─â vin─â la negocieri cu partea american─â. ├Än aceste condi┼úii, rela┼úiile dintre SUA ┼či URSS devin instabile.

Etapele premergătoare organizării exerciţiului Able Acher 83

├Än decembrie 1979, SUA ┼či alia┼úii s─âi  au hot─âr├ót c─â pentru a descuraja eventuale atacuri nucleare sovietice este necesar s─â amplaseze ├«n Europa Occidental─â o noua clas─â de rachete nucleare numite Pershing II.Invazia sovietic─â din Afganistan  ├«nceput─â la 24 decembrie 1979 a determinat SUA s─â gr─âbeasc─â punerea ├«n aplicare a acestei decizii.

Prima reac┼úie a conducerii sovietice la planurile americane de amplasare de noi rachete intercontinentale, a fost s─â demareze o misiune de spionaj global─â cunoscut─â sub numele de Opera┼úiunea RYAN. Obiectivul opera┼úiunii era s─â adune c├ót mai multe informa┼úii legate de eventuale planuri secrete ale SUA  de atacare  a URSS cu rachete nucleare.  Agen┼úii KGB doreau s─â descopere prima inten┼úie  de atac nuclear american pentru a putea  a fi prevenit─â de armata sovietic─â.

Ini┼úiativa acestei opera┼úiuni i-a apar┼úinut directorului KGB de atunci, Iuri Andropov care l-a convins ├«n mai 1983 pe Brejnev s─â aprobe misiunea de spionaj. Printr-un discurs alarmist, Directorul KGB l-a avertizat pe Brejnev de faptul c─â SUA se preg─âte┼čte  intens  de  un  r─âzboi nuclear. Ideea ini┼úierii acestui plan este pus─â ┼či pe seama caracterului lui Andropov obsedat de  scenarii apocaliptice , av├ónd ├«n vedere faptul c─â personalitatea lui s-a format ├«ntr-o perioad─â dominat─â de r─âzboaie ┼či de teroarea stalinist─â a anilor ÔÇÖ30            .

Activitatea de agent dublu a colonelului KGB Oleg Gordievsky, aflat ├«n misiune de spionaj ├«n Marea Britanie, a permis serviciilor secrete occidentale s─â afle mai multe detalii despe opera┼úiunea RYAN demarat─â ├«n mai 1981 . Ministrul sovietic al Ap─âr─ârii, Dmitri Ustinov afirma c─â amplasarea rachetelor americane Pershing II ├«n Europa Occidental─â denot─â faptul c─â SUA se preg─âte┼čte de un al Treilea R─âzboi Mondial

Americanii au demarat opera┼úiuni menite s─â testeze capacitatea de detec┼úie a radarului sovietic, ├«ncep├ónd din februarie 1981 ┼či p├«n─â la ├«nceputul anului 1983. Bombardierele americane au primit ordinul de a zbura foarte aproape de spatiul aerian sovietic, iar navele militare trebuiau s─â navige ├«n direc┼úia bazelor navele sovietice din Marea Barents ┼či Marea Baltic─â.       Scopul acestor misiuni era s─â lanseze un r─âzboi psihologic ├«mpotriva URSS. Criza polonez─â dintre anii 1980-1981 provocat─â de mi┼čc─ârile reformiste ale sindicatului Solidaritatea  a contribuit ┼či mai mult la instabilitatea  mediului politic de la Moscova.

 Pe 23 martie 1983, pre┼čedintele Reagan anun┼ú─â demararea programului denumit Ini┼úiativa de Ap─ârare Strategic─â, care avea ca scop dezvoltarea unui sistem antirachet─â capabil s─â protejeze SUA ┼či alia┼úii s─âi de eventuale atacuri cu rachete balistice ale URSS.  Pentru URSS, acest program a provocat o mare ├«ngrijorare av├ónd ├«n vedere c─â finalizarea scutului antirachet─â le-ar fi furnizat americanilor un avantaj strategic decisiv. Ca urmare sovietici au ├«nceput s─â investeasc─â ├«n rachete balistice capabile s─â str─âpung─â scutul antirachet─â.

Dobor├órea la 1 septembrie 1983, a avionului de pasageri apar┼úin├ónd  companiei aeriene Korean Airlines de c─âtre avionul sovietic Suhoi-15 a dus la o agravare rapid─â a rela┼úiilor dintre cele dou─â superputeri.  Avionul apar┼úin├ónd Korean Airlines a  p─âtruns datorit─â unei erori  de pilotaj ├«n spa┼úiul aerian al URSS ┼či a fost confundat  cu un avion de spionaj de c─âtre autorit─â┼úile sovietice.

Situa┼úia era pe punctul de a sc─âpa de sub control chiar ├«naintea ├«nceperii propriu-zise a exerci┼úiului Able Archer. La  26 septembrie 1983 sistemul sovietic de avertizare prin satelit ├«mpotriva rachetelor, a semnalat eronat lansarea unei rachete intercontinentale americane.        

Doar vigilen┼úa locotenent-colonelului  Stanislav  Petrov  a fost cea care a salvat lumea de o distrugere total─â provocat─â de un r─âzboi nuclear. Petrov a sesizat eroarea  computer-ului care nu a confirmat ┼či vizual lansarea rachetei americane.  Sistemele de radioloca┼úie au confirmat suspiciunea de eroare de sistem al lui Petrov . Ofi┼úerul sovietic a declarat pentru Washington Post, dup─â sf├ór┼čitul R─âzboiului Rece, c─â nu a avut de la ├«nceput ├«ncredere ├«n sistemul de avertizare sovietic bazat pe 9 sateli┼úi. ├Än incident unul din sateli┼úii sovietici a confundat reflexia solar─â venit─â dintr-un plafon de nori cu o lansare de rachete.          

Analiza  documentelor   declasificate americane  pe tema Able Archer

Clipboard01 38 jpg jpeg

Imagine:Raport secret dup─â finalizarea   exerci┼úiului   Able Archer-1 decembrie 1983 . National Security Archive

Declasificarea documentelor secrete f─âcut─â la 21 mai 2013 pe tema  exerci┼úiului Able Archer ne ofer─â oportunitatea s─â ├«n┼úelegem cel mai bine cum s-a desf─â┼čurat exerci┼úiul ┼či care au fost obiectivele sale.

 Obiectivul exerci┼úiului Able Archer(2-11 noiembrie 1983) organizat de SUA ┼či alia┼úii s─âi din NATO a urm─ârit testarea codurilor de  alert─â DEFCON pe toate etapele escalad─ârii unui conflict . Exerci┼úiul a culminat cu simularea scenariului unui atac nuclear iminent.

Primul document, de men┼úionat, ├«n leg─âtur─â cu planificarea exerci┼úiului Able Archer este Telegrama secret─â a Diviziei a VII a US Air Forcedin 23 decembrie 1982 ├«n care se men┼úioneaz─â  o schimbare de plan ├«n derularea exerci┼úiilor militare fa┼ú─â de opera┼úiunile Able Archer din trecut. Se specific─â ├«n document trecerea progresiv─â de la opera┼úiuni coven┼úionale la scenarii de ini┼úiere a unui atac nuclear ├«n spectru sc─âzut. Centrul de Comanda Strategic─â  de la baza aerian─â Rammstein trebuia  s─â asigure sprijinul logistic a┼ča cum era prev─âzut ├«n scenariu.

Chiar dac─â planificarea a avut ca obiectiv testarea procedurilor, au fost executate deasemenea  ┼či  diferite exerci┼úii cu bombardierele B-52 ┼či F-111 .

  Un al doilea document de o importan┼ú─â deosebit─â este ┼či Raportul secret al Diviziei a VII a US Air Force dup─â finalizarea  exerci┼úiului Able Archer├«ntocmit pe 1 decembrie 1983. Raportul secret confirm─â c─â teatrul de opera┼úiuni din scenariu se ├«ntinde din Norvegia cu direc┼úia ├«nspre Germania, apoi Marea Britanie, Bulgaria ┼či Crimea.

Scenariul a prev─âzut c─â atacurile la mic─â altitudine  asupra peninsulei Kola pot fi mai eficiente dec├ót cele la mare altitudine . Scenariul de lupt─â continu─â cu lovituri aeriene dealungul ├«ntregii grani┼úe a Germaniei de Est. Se preconizeaz─â deasemena ├«n scenariu riscurile unui atac sovietic asupra bazelor aeriene din Marea Britanie, pe care opereaz─â bombardierele B-52 ┼či avioanele de alimentare KC-135 Stratotanker.

Mai departe ca planuri de atac, scenariul are ca obiectiv atacarea bazelor aeriene de la Varna ┼či Burgas cu bombardiere B-52 . Punctul de ├«ncheiere este atacarea peninsulei Crimea cu bombardiere F-111. Documentul face referire la centre de comand─â permanente ┼či la centre de comand─â alternative. Comandamentul Suprem al For╚Ťelor Aliate din Europa recomand─â ├«n scenariul atacului nuclear  limitarea elementului schimburilor nucleare . Nu se precizeaz─â ┼či motivul acestei decizii

Raportul are ┼či ni┼čte observa┼úii foarte interesante ├«n ceea ce prive┼čte prezen┼úa la exerci┼úiu ├«n num─âr mare a unei avangarde a Centrului Aerian de Comand─â  Strategic─â. Acest aspect pune sub semnul ├«ntreb─ârii rolul jucat de bombardierul B-52 ├«ntr-un exerci┼úiu cu scenariu nuclear. Mul┼úi pot concluziona c─â bombardierele pot fi folosite ├«n lovituri  nucleare reale mai ales dac─â sunt prezen┼úi ┼či membri ai Centrului Aerian de Comand─â Strategic─â. Putem considera c─â acest element din exerci┼úiu putea foarte u┼čor s─â st├órneasc─â suspiciunile URSS-ului cu privire la o amenin┼úare nuclear─â real─â.

Reacţia URSS la scenariile de luptă a SUA

Agentul dublu, Oleg Gordievski declara c─â nelini┼čtea ├«n r├óndul conducerii URSS, a ajuns s─â ating─â cote maxime atunci c├ónd SUA a ridicat nivelul de alert─â al for┼úelor sale nucleare din Europa pentru a simula preg─âtirea unui atac.E important de re┼úinut c─â Able Archer 83 era primul exerci┼úiu major al NATO care includea ┼či prezen┼úa rachetelor Pershing II. URSS se g├óndea c─â posibilitatea unui atac nuclear e din ce mai sigur─â , ┼či lua ├«n calcul ca ┼či contram─âsur─â un atac nuclear preventiv.

Dup─â incidentul cu dobor├órea avionului de pasageri al Korean Airlines, URSS ┼či SUA aproape c─â au ├«ncetat contactele diplomatice. ├Än acest context nu e greu de ├«n┼úeles c─â sovieticii ├«ncepeau s─â-┼či imagineze scenarii apocaliptice.

Opera┼úiunea KGB de culegere de informa┼úii, referitoare la preg─âtirea unui  eventual atac nuclear surpriz─â de c─âtre regimurile occcidentale, este reflectat─â de un document strict secret  furnizat de Oleg Gordievsky.

Este vorba de o telegram─â strict secret─â trimis─â de la Centrala KGB din Moscova spre locatia KGB din Londra la 5 noiembrie 1983.  Textul telegramei pune accent pe elementul surpriz─â pe care ├«l poate furniza SUA ┼či alia┼úii s─âi din NATO.  Agen┼úii KGB erau instrui┼úi s─â supravegheze eventuala intensificare a contactelor  dintre liderii britanici ┼či americani. Acest element era un semn pentru KGB c─â se planifica un atac surpriz─â ├«mpotriva URSS. Deasemenea agen┼úii Moscovei erau avertiza┼úi s─â urm─âreasc─â eventualele modific─âri  ale nivelelor de alert─â ├«n unit─â┼úile ┼či bazele  militare din Marea Britanie.

Exerci┼úiul Able Archer a ├«ntrunit mai multe elemente de avertizare fixate de KGB. Kremlinul a ajuns s─â concluzioneze c─â are ├«n fa┼úa sa un exerci┼úiu nuclear poten┼úial periculos ┼či-a decis punerea ├«n gard─â a propriilor sale for┼úe nucleare.

Conform doctrinei militare expuse de Kremlin, un atac nuclear iminent poate fi mascat ┼či de scenarii sau exerci┼úii militare. Totul putea degenera foarte rapid ├«ntr-un holocaust nuclear.  Proasta comunicare a celor dou─â superputeri  ar fi putut degenera ├«nt-un r─âzboi nuclear cu milioane de pierdere de vie┼úi omene┼čti .  Uneori ofi┼úerii cu un ad├ónc sim┼ú al responsablit─â┼úi ┼či de o ├«nallt─â ┼úinut─â moral─â precum Stanislav Petrov, sunt cei care fac diferen┼úa ├«ntre via┼ú─â ┼či moarte.  Liderii statelor posesoare de arme nucleare ar trebui s─â fie mult mai responsabili, dar setea lor de putere ├«i ├«mpiedic─â uneori s─â realizeze adev─âratele consecin┼úe ale faptelor lor.

Bibliografie

Peter Vincent Pry, War Scare:Russia and America on the Nuclear Brink, Ed. Greenwood Publishing Group, Westport, 1999.

Michael Brecher, A Study of Crisis, Ed. University of Michigan Press, Ann Arbor, 1997.

Documentele National Security Archive:http://www2.gwu.edu/~nsarchiv/NSAEBB/NSAEBB427/

Articole:

http://millercenter.org/president/reagan/essays/biography/5

http://www.wired.com/science/discoveries/news/2007/09/dayintech_0926