Londra se pregătea pentru căderea lui Ceaușescu din 1972 jpeg

Londra se pregătea pentru căderea lui Ceaușescu din 1972

├Än primele luni ale anului 1973, ambasada britanic─â de la Bucure╚Öti era ocupat─â s─â explice Foreign Office-ului motivele ╚Öi cauzele care ar fi putut duce la c─âderea regimului lui Nicolae Ceau╚Öescu ├«n urm─âtoarea perioad─â. Demersul fusese ini╚Ťiat de unele aprecieri ├«n Raportul Anual al ambasadei, aprecieri pentru care Londra a cerut explica╚Ťii suplimentare. La acel moment, Paul Niculescu-Mizil ╚Öi Virgil Trofin erau vehicula╚Ťi drept poten╚Ťiali succesori ai lui Ceau╚Öescu. Documentele britanice ofer─â detalii interesante despre discu╚Ťiile ce se purtau la acel moment printre diploma╚Ťii str─âini acredita╚Ťi la Bucure╚Öti.

├Än raportul s─âu de activitate c─âtre Foreign Office, aferent anului 1972, ambasadorul britanic la Bucure╚Öti, Derick Rosslyn Ashe, evalua pozi╚Ťia la putere a lui Nicolae Ceau╚Öescu drept una solid─â ├«ns─â confruntat─â cu unele amenin╚Ť─âri deriv├ónd din doi factori ├«n mod special:pe de o parte, era vorba despre planul accelerat de industrializare care st├órnise opozi╚Ťie ├«n r├óndul cercurilor de conducere ╚Öi, pe de alt─â parte, cultul tot mai pronun╚Ťat al personalit─â╚Ťii secretarului general care provoca ÔÇ×dezgustÔÇŁ ├«n societate. Din aceste motive, aprecia diplomatul britanic, se putea spune la acel moment c─â existau ÔÇ×semne clare de opozi╚ŤieÔÇŁ fa╚Ť─â de Nicolae Ceau╚Öescu.

├Än scrisoarea de r─âspuns trimis─â de la Foreign Officela Bucure╚Öti, diplomatul J.L. Bullard din partea Departamentului Sovietic ╚Öi Est-European solicita ambasadei din Bucure╚Öti s─â elaboreze pe larg asupra acestui subiect. Londra privise cu ne├«ncredere eforturile rom├óne╚Öti privind industrializarea, spunea Bullard, dar ├«n privin╚Ťa cultului personalit─â╚Ťii ╚Öi poten╚Ťialei opozi╚Ťii interne, la Foreign Officenu existau informa╚Ťii suficiente pentru o evaluare corect─â. De aceea, documentul ├«i solicita lui D.R. Ashe s─â ├«nainteze un nou raport cu privire la posibilitatea c─âderii lui N. Ceau╚Öescu ╚Öi a modului ├«n care aceasta ar fi afectat politica intern─â ╚Öi extern─â a Rom├óniei.

Posibilitatea c─âderii lui Ceau╚Öescu a preocupat diploma╚Ťii britanici

R─âspunsul lui D.R. Ashe, datat 13 februarie 1973, ├«ncepea prin a admite faptul c─â posibilitatea c─âderii regimului Nicolae Ceau╚Öescu reprezentase o preocupare mai veche a sa, de╚Öi p├ón─â atunci nu avusese ocazia s─â o dezvolte ├«n scris. Conform evalu─ârii sale, factorii sociali ar fi trebuit lua╚Ťi ├«n considerare ├«n primul r├ónd, de╚Öi s-ar dovedi o pist─â gre╚Öit─â. Astfel, el sublinia c─â muncitorii ├«n general au un standard de via╚Ť─â extrem de sc─âzut, plin de priva╚Ťiuni, chiar ╚Öi ├«n compara╚Ťie cu celelalte ╚Ť─âri socialiste. De asemenea, intelectualitatea era sufocat─â de regim prin limit─âri ideologice dar ar fi putut s─â evolueze ├«ntr-o direc╚Ťie asem─ân─âtoare ÔÇ×prim─âverii de la PragaÔÇŁ dac─â ar fi avut ocazia. Cu toate acestea, sublinia D.R. Ashe, N. Ceau╚Öescu controla foarte bine rela╚Ťia cu muncitorii prin faptul c─â ie╚Öea foarte des ├«n public, mergea ├«n ╚Ťar─â, vizita fabricile ╚Öi cultiva astfel impresia c─â este aproape de via╚Ťa muncitorilor. ├Än privin╚Ťa intelectualit─â╚Ťii, pe de alt─â parte, diplomatul britanic aprecia c─â aceasta era foarte supus─â regimului ╚Öi un astfel de scenariu n-ar fi fost posibil. Documentul sublinia totodat─â c─â, din ambele perspective, cultul personalit─â╚Ťii lui Ceau╚Öescu era utilizat ├«n mod special pentru a descuraja opozi╚Ťia, de╚Öi propor╚Ťiile pe care le atinsese cu ocazia anivers─ârii a 55 de ani (26 ianuarie 1973) i-ar fi determinat pe mul╚Ťi s─â cread─â c─â exista ├«ntr-adev─âr opozi╚Ťie.

Foto:Nicolae Ceau┼čescu, ├«n vizit─â la Fabrica de confec┼úii Miercurea-Ciuc, ├«n aprilie 1970

1 2 fabrica de confectii Miercurea Ciuc  24 aprilie 1970 jpg jpeg

Sovieticii ar vrea să scape de Ceaușescu

D.R. Ashe excludea posibilitatea unei revolte populare ├«ndreptate ├«mpotriva lui Ceau╚Öescu ╚Öi considera c─â o situa╚Ťie mult mai plauzibil─â a c─âderii sale ar fi o lovitur─â din interiorul partidului. Dificult─â╚Ťile economice ╚Öi cultul personalit─â╚Ťii justificau asemenea prezum╚Ťii, credea Ashe, dar mai exista ╚Öi o alt─â situa╚Ťie de risc pentru secretarul general:politica extern─â. O interven╚Ťie sovietic─â, mai aprecia diplomatul britanic, nu putea fi nicic├ónd exclus─â. Mai mult, el consemna faptul c─â p├ón─â ╚Öi oficialii sovietici de la Bucure╚Öti s-ar fi exprimat ├«n sensul c─â plecarea lui Ceau╚Öescu le-ar produce mult─â bucurie. Dac─â asemenea aprecieri ajunseser─â ╚Öi la urechile ambasadorului englez, era limpede c─â respectivii oficiali sovietici de la Bucure╚Öti nu fuseser─â foarte discre╚Ťi ├«n aceast─â privin╚Ť─â. ├Än orice caz, ambasada britanic─â nu vedea nici interven╚Ťia sovietic─â drept plauzibil─â, ci mai degrab─â ar fi pariat pe un alt scenariu:o lovitur─â din interiorul partidului, cu acordul Uniunii Sovietice. Re╚Ťine desigur aten╚Ťia similitudinea dintre un asemenea scenariu, elaborat ├«n februarie 1973, ╚Öi dezbaterile ├«nc─â de actualitate cu privire la sensul evenimentelor din decembrie 1989.Orice fac╚Ťiune care ar vrea s─â-l ├«nl─âture pe Ceau╚Öescu, insista D.R. Ashe, trebuia s─â ia ├«n calcul factorul sovietic. Atitudinea pe care ambasada britanic─â o anticipa din partea Moscovei ├«ntr-un asemenea scenariu ar fi fost una de rezerv─â favorabil─â, ├«n cazul ├«n care schimbarea conducerii n-ar fi fost ├«nso╚Ťit─â de tulbur─âri sociale, chiar ╚Öi dac─â fac╚Ťiunea respectiv─â n-ar fi avut leg─âturi directe cu Moscova, de╚Öi asemenea leg─âturi n-ar fi fost excluse.

Cine l-ar putea înlocui pe Ceaușescu?

D.R. Ashe ├«ncepea aceast─â sec╚Ťiune a scrisorii sale subliniind faptul c─â diploma╚Ťii americani din Bucure╚Öti nu credeau c─â exista un posibil succesor. El ├«ns─â era de alt─â p─ârere. Paul Niculescu-Mizil ╚Öi Virgil Trofin erau considera╚Ťi de ambasadorul britanic ca fiind suficient de bine plasa╚Ťi, bine v─âzu╚Ťi ╚Öi experimenta╚Ťi pentru a reprezenta succesori cu ╚Öanse ├«n func╚Ťia de secretar general. Pe Niculescu-Mizil, D.R. Ashe ├«l evalua drept un comunist convins, de╚Öi introvertit, cu numeroase contacte interna╚Ťionale ╚Öi vechime ├«n func╚Ťii de conducere pe linie de partid ╚Öi guvernamental─â. De asemenea, Ashe men╚Ťiona ╚Öi faptul c─â Niculescu-Mizil era cunoscut drept un critic al cultului personalit─â╚Ťii lui Ceau╚Öescu ╚Öi avea suficient─â ambi╚Ťie pentru a prelua conducerea partidului. Singurul s─âu defect era, din punctul de vedere al rela╚Ťiei cu Moscova, asocierea sa cu politica de independen╚Ť─â a Rom├óniei, ├«ns─â cum el fusese doar un executant al ordinelor primite, Ashe nu vedea acest defect ca fiind insurmontabil.

Despre Virgil Trofin, ambasadorul britanic remarca de asemenea c─â f─âcea parte din noua genera╚Ťie de comuni╚Öti, forma╚Ťi dup─â preluarea puterii. Cu experien╚Ťa sa ├«n agricultur─â, sindicate ╚Öi comer╚Ť interior, Trofin p─ârea un tehnocrat capabil care beneficia de mult sprijin intern. Printre defectele sale, Ashe men╚Ťiona ├«n mod special arogan╚Ťa precum ╚Öi sfidarea pe care o ar─âta oamenilor simpli. D.R. Ashe mai scria:ÔÇ×se consider─â c─â [Trofin] este pl─âcut de Moscova ╚Öi este foarte posibil s─â primeasc─â sprijinul acesteia ├«ntr-o lovitur─â. Dintre to╚Ťi candida╚Ťii vizibili, el este favoritul meu pentru succesiuneÔÇŁ.

O list─â lung─â de posibili succesori

Pe aceea╚Öi list─â a succesorilor, D.R. Ashe ├«l mai ad─âuga ╚Öi pe Miron Constantinescu. Acesta din urm─â f─âcea parte din vechea genera╚Ťie a ilegali╚Ötilor, fusese ╚Öef la ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ ╚Öi membru al Biroului Politic al partidului p├ón─â c├ónd Gheorghiu-Dej l-a epurat ├«n 1957. Se pare c─â ├«n 1956, Miron Constantinescu ╚Öi Iosif Chi╚Öinevschi ar fi ├«ncercat s─â-l r─âstoarne pe Gheorghiu-Dej, imput├óndu-i toate abuzurile perioadei staliniste. N. Ceau╚Öescu l-a reabilitat ╚Öi i-a oferit diverse func╚Ťii precum cele de ministru al ├«nv─â╚Ť─âm├óntului ╚Öi rector al Academiei ÔÇ×╚śtefan GheorghiuÔÇŁ. Pentru o asemenea ├«ntoarcere a destinului s─âu politic, Miron Constantinescu avea toate motivele s─â-i fie loial lui Ceau╚Öescu. Un am─ânunt interesant era acela c─â, de╚Öi Ashe ├«l considera o for╚Ť─â politic─â epuizat─â, el mai men╚Ťiona totodat─â ╚Öi un alt am─ânunt interesant:oficialii sovietici de la Bucure╚Öti ├«l considerau favorit pentru ├«nlocuirea lui Ceau╚Öescu. Dac─â oficialii sovietici de la Bucure╚Öti discutau asemenea lucruri, este oare exclus ca cel pu╚Ťin unele din ele s─â fi ajuns ╚Öi la urechile lui Ceau╚Öescu? Miron Constantinescu a murit ├«ns─â ├«n vara anului urm─âtor (1974). ├Än documentul redactat de Ashe mai erau men╚Ťiona╚Ťi ╚Öi al╚Ťi posibili succesori precum I.Gh. Maurer ╚Öi E. Bodn─âra╚Ö, dar ace╚Ötia erau socoti╚Ťi prea b─âtr├óni sau bolnavi pentru o asemenea func╚Ťie.

Verdictul Londrei:probabil o lovitur─â de partid

Rezum├ónd informa╚Ťiile furnizate de D.R. Ashe, J.F. Podolier din cadrul Sec╚Ťiei Est-Europene re╚Ťinea ├«n mod special numele succesorilor, declar├óndu-se de acord cu evaluarea f─âcut─â de ambasadorul de la Bucure╚Öti. ├Äntr-un comentariu pe marginea documentului trimis de Ashe, Podolier sublinia c─â, oric├ót de puternic ar fi fost Ceau╚Öescu, r─âsturnarea sa nu era exclus─â. ├Än aceast─â variant─â ├«ns─â, la Foreign Officeexista convingerea c─â lovitura n-ar putea veni dec├ót din interior, din r├óndul conducerii de partid, iar persoana succesorului ar depinde foarte mult de cauzele imediate ale r─âsturn─ârii lui Ceau╚Öescu. Dac─â ar fi fost vorba de o criz─â major─â, Ceau╚Öescu ar fi putut fi ├«nl─âturat din toate func╚Ťiile ╚Öi ├«nlocuit, cel mai probabil, cu o conducere colectiv─â, dar exista ├«n acela╚Öi timp ╚Öi posibilitatea, argumenta Podolier, ca Ceau╚Öescu s─â fie ├«nl─âturat doar din unele func╚Ťii, mai ales conducerea pe linie de partid, ╚Öi p─âstrat ├«ntr-o func╚Ťie onorific─â pe linie de stat.

Privind retrospectiv, am avea tendin╚Ťa s─â-i ├«nvinuim pe oficialii britanici de ne├«n╚Ťelegerea modului ├«n care func╚Ťiona cadrul politic rom├ónesc ╚Öi de subestimarea lui N. Ceau╚Öescu. Realitatea ├«ns─â este mult mai complex─â:situa╚Ťia lui N. Ceau╚Öescu, la momentul 1972-1973, era ├«ntr-adev─âr mai pu╚Ťin solid─â dec├ót ar fi p─ârut. Factorii nominaliza╚Ťi de britanici (nemul╚Ťumirea popula╚Ťiei fa╚Ť─â de nivelul de trai, politica periculoas─â ├«n rela╚Ťia cu Uniunea Sovietic─â) erau reali. ├Än egal─â m─âsur─â se poate aprecia c─â la momentul respectiv N. Ceau╚Öescu ╚Öi mul╚Ťi dintre membrii conducerii de partid nu se aflau neap─ârat pe aceea╚Öi lungime de und─â. ├Än interviul s─âu cu Lavinia Betea, I.Gh. Maurer a recunoscut el ├«nsu╚Öi ÔÇô ceea ce se ╚Ötia, de altfel ÔÇô c─â ├«ntre el ╚Öi N. Ceau╚Öescu a existat un conflict generat de viziunea diferit─â asupra dezvolt─ârii economice. Maurer a demisionat ├«n 1974 din toate func╚Ťiile cu convingerea c─â Ceau╚Öescu dorea s─â-l lichideze. Cu pu╚Ťin timp ├«nainte el suferise un grav accident rutier ale c─ârui cauze nu par a fi fost pe deplin elucidate. ╚śi influen╚Ťa lui Paul Niculescu-Mizil pe linie de partid s-a redus din 1972 c├ónd a pierdut func╚Ťia de secretar al Comitetului Central ob╚Ťin├ónd ├«n schimb func╚Ťii pe linie de stat (ministru al ├«nv─â╚Ť─âm├óntului, de pild─â). De asemenea, ├«n 1972 a fost ├«nl─âturat din fruntea Ministerului de Externe ╚Öi Corneliu M─ânescu, fost pre╚Öedinte al Adun─ârii Generale a Na╚Ťiunilor Unite. Intervalul 1972-1974 a fost marcat ├«ns─â ├«n paralel de cre╚Öterea influen╚Ťei Elenei Ceau╚Öescu. P─ârea ├«ntr-adev─âr c─â secretarul general c─âuta s─â-╚Öi consolideze controlul asupra partidului.

Poten╚Ťialii succesori ai lui N. Ceau╚Öescu

Paul Niculescu-Mizil (1923-2008)a fost un membru proeminent al conducerii Partidului Comunist Rom├ón, fiind supranumit uneori ÔÇ×ideologul-╚ÖefÔÇŁ din cauza implic─ârii sale directe ├«n redactarea Declara╚Ťiei PMR din aprilie 1964 precum ╚Öi ├«n opozi╚Ťia manifestat─â de N. Ceau╚Öescu fa╚Ť─â de interven╚Ťia sovietic─â ├«n Cehoslovacia. Pe linie de partid a fost ╚Öeful Sec╚Ťiei de Propagand─â a Comitetului Central ├«ntre 1956-1965 ╚Öi secretar al aceluia╚Öi organ ├«ntre 1965-1972. Dup─â aceast─â dat─â a ocupat mai ales func╚Ťii de linie de stat:vicepre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri, ministru de finan╚Ťe, ministru al ├«nv─â╚Ť─âm├óntului. ├Än ciuda aparentei sale marginaliz─âri dup─â 1972, el a r─âmas totu╚Öi p├ón─â la revolu╚Ťie membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR (cel mai ├«nalt organ de conducere al partidului).

Virgil Trofin (1926-1984)s-a afirmat ├«n cadrul Uniunii Tineretului Muncitoresc, organiza╚Ťia de tineret a partidului, devenind din 1960 membru al Comitetului Central. Pe linie de partid, a fost secretar al Comitetului Central ├«ntre 1965-1971 ╚Öi membru al Comitetului Politic Executiv din 1969. Pe linie de stat, a fost vicepre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri ╚Öi ministru al comer╚Ťului. Fiind considerat un apropiat al lui N. Ceau╚Öescu, el a c─âzut brusc ├«n dizgra╚Ťie fiind exclus din Comitetul Central ├«n 1981 ├«n urma unor acuza╚Ťii ce ╚Ťineau de managementul defectuos al resurselor energetice. ╚śtefan Andrei sus╚Ťinea ├«ntr-un volum de interviuri c─â ├«ntreaga afacere fusese organizat─â de Elena Ceau╚Öescu. A fost director de IAS ├«n B─âr─âgan p├ón─â la moartea sa din 1984, considerat─â de unii ca fiind suspect─â.

Surse:

National Archives, dosar FCO 28/2315

I se spunea Machiavelli ÔÇô ╚śtefan Andrei ├«n dialog cu Lavinia Betea, Bucure╚Öti, Editura Adev─ârul Holding, 2011

Lavinia Betea, Maurer ┼či lumea de ieri. M─ârturii despre stalinizarea Rom├óniei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Florica Dobre, coord., Membrii CC al PCR. 1945-1989. Dic╚Ťionar, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 2004