Iugoslavia lui Tito: Cum au fost ascunse tensiunile interetnice jpeg

Iugoslavia lui Tito: Cum au fost ascunse tensiunile interetnice

Iugoslavia postbelic─â a fost dominat─â ├«n primul r├ónd de figura liderului comunist Iosip Broz Tito. La ├«nceput fidel aliat al lui Stalin, Tito a reu╚Öit s─â preia puterea urm├ónd modelul tipic al pa╚Öilor mici: o colaborare cu partidele antebelice printr-un acord cu liderul Ivan ┼áuba┼íi─ç (prim-ministru al guvernului monarhist aflat ├«n exil), epurarea unor membri incomozi, organizarea de alegeri formale ├«n luna noiembrie 1945 ╚Öi impunerea monopolului puterii prin instituirea unei noi constitu╚Ťii ├«n 1946. Totu╚Öi, principala diferen╚Ť─â fa╚Ť─â de restul regimurilor-satelit ale Moscovei din Europa de Est o reprezenta popularitatea intern─â de care se bucura noul lider ├«n urma eliber─ârii ╚Ť─ârii f─âr─â un ajutor considerabil din partea sovieticilor. 

├Än ceea ce prive╚Öte ruptura fa╚Ť─â de Stalin, putem observa apari╚Ťia unor tensiuni ├«nc─â din timpul r─âzboiului, atunci c├ónd trupele sovietice au comis o serie de abuzuri pe teritoriul iugoslav, condamnate de liderul Miroslav ─Éilas. Dup─â conflict, Tito s-a ar─âtat dispus s─â accepte primatul sovietic, ├«ns─â a dorit s─â ├«╚Öi creeze o anumit─â autonomie pe plan local, ├«ncerc├ónd s─â atrag─â ├«ntr-o posibil─â uniune state precum Albania ╚Öi Bulgaria. ├Än acela╚Öi timp, Iugoslavia a refuzat oferta sovieticilor de a pune bazele pe teritoriul ei a unor ├«ntreprinderi economice mixte de tipul sovromurilor rom├óne╚Öti. 

├Än februarie 1948, Stalin a criticat pozi╚Ťia Iugoslaviei privind ini╚Ťiativa ei de a organiza o federa╚Ťie balcanic─â, iar mai t├órziu a ├«ntrerupt negocierile pentru un nou tratat comercial. La data de 28 iunie 1948, Iugoslavia a fost exclus─â din Cominform.

├Än noile condi╚Ťii, Statele Unite au decis s─â sprijine Iugoslavia din punct de vedere financiar. ├Äntre 1949 ╚Öi 1955, Iugoslavia a primit din partea SUA 585 de milioane de dolari, sub form─â de ajutor economic, ╚Öi 588 de milioane de dolari, ca ajutor militar.

Ruptura fa╚Ť─â de Moscova a determinat ╚Öi apari╚Ťia titoismului (un comunism tipic iugoslav); conform acestuia, au existat diferen╚Ťe importante fa╚Ť─â de restul statelor comuniste prin existen╚Ťa unei autonomii la nivelul ├«ntreprinderilor de stat, abandonarea procesului de colectivizare (dup─â o tentativ─â violent─â de a ├«l impune), libertatea muncitorilor de a se deplasa ├«n Occident (p├ón─â ├«n anii 70, peste un milion de muncitori iugoslavi ajunseser─â s─â lucreze ├«n Vest). 

Mecanismul autoconducerii a asigurat la ├«nceput o cre╚Ötere a produsului brut, ├«ns─â liberalizarea pe linia descentraliz─ârii a determinat treptat ╚Öi o autoritate tot mai mare la nivelul republicilor iugoslave organizate pe baze na╚Ťionale ╚Öi istorice care au ├«nceput s─â se apropie tot mai mult de sentimentele na╚Ťionaliste din trecut. Contactul tot mai deschis cu lumea vestic─â, c├ót ╚Öi o migra╚Ťie de la sat la ora╚Ö au determinat ╚Öi dezvoltarea unor germeni ai unei societ─â╚Ťi civile, pe l├óng─â alte capitale europene din Est, Belgradul ajung├ónd s─â se asemene mai degrab─â cu un ora╚Ö occidental at├ót prin vestimenta╚Ťie, c├ót ╚Öi prin circula╚Ťia unui schimb liber de idei ├«ntre intelectuali. ├Än 1968, rigurozitatea sistemului a fost criticat─â ╚Öi de proteste studen╚Ťe╚Öti similare cu cele din alte ora╚Öe europene. Acestea au fost manevrate abil de Tito ├«n interesul s─âu: dup─â ce le-a dat dreptate studen╚Ťilor ├«n materie de revendic─âri, aplicarea acestora s-a l─âsat ├«nt├órziat─â. 

Tito și ascunderea tensiunilor interetnice

De╚Öi este privit ca o perioad─â ├«n care na╚Ťionalismul ╚Öi confrunt─ârile etnice au disp─ârut, regimul lui Tito mai degrab─â a ├«ncercat s─â ascund─â aceste tensiuni care s-au resim╚Ťit tot mai mult ├«ncep├ónd din anii 60. Un moment important a fost reprezentat de eliminarea liderului iugoslav de origine s├órb─â Aleksandar Rankovi─ç, liderul Serviciului Securit─â╚Ťii Statului, de╚Öi acesta era mai degrab─â un ÔÇ×unitaristÔÇŁ fanatic, dec├ót un na╚Ťionalist s├órb.

├Än opinia lui, toat─â puterea trebuia s─â r─âm├ón─â la Belgrad, iar restul capitalelor republicane s─â ac╚Ťioneze ca agen╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi ai acestei puteri. ├Än acela╚Öi timp, a fost exponentul unor politici represive ├«mpotriva albanezilor din Kosovo la nivelul anilor 50. De╚Öi a fost acuzat c─â ar fi subminat pozi╚Ťia lui Tito, eliminarea sa din 1966 a fost cauzat─â de acumularea unei puteri deosebite prin manevrarea serviciilor secrete, f─âr─â ├«ns─â a se manifesta f─â╚Ťi╚Ö ├«mpotriva dictatorului iugoslav.

C─âderea lui Rankovi─ç a ├«ncurajat ├«n anul urm─âtor o nou─â manifestare croat─â prin care un num─âr mare de intelectuali croa╚Ťi au publicat ÔÇ×Declara╚Ťia privind numele ╚Öi statutul limbii literare croateÔÇŁ, prin care se critica Acordul de la Novi Sad din 1954 ce stabilise s├órbo-croata ca limb─â separat─â. Intelectualii s├órbi au acceptat o parte a argumentelor declara╚Ťiei, ├«ns─â au cerut drepturi speciale pentru s├órbii din Croa╚Ťia.

Tito a refuzat s─â accepte principiile ÔÇ×Declara╚ŤieiÔÇŁ, ├«ns─â ├«n anii urm─âtori a continuat s─â critice ÔÇ×unitarismulÔÇŁ (pentru unii, na╚Ťionalismul s├órb) ca amenin╚Ťare la adresa dezvolt─ârii Iugoslaviei. Tot el a fost cel care a ├«ns─ârcinat-o pe lidera comunist─â Savka Dabi─Źevi─ç-Ku─Źar s─â ac╚Ťioneze ├«mpotriva s├órbului Milo┼í ┼Żanko (ap─âr─âtor al vechii ordini). Acela╚Öi Tito avea ├«ns─â s─â se ├«ntoarc─â ├«mpotriva na╚Ťionalismului croat atunci c├ónd organiza╚Ťia ÔÇ×Matica HrvatskaÔÇŁ, un club ce promovase cultura croat─â, ajunsese s─â aib─â o putere ce rivaliza cu cea a partidului. Se pare c─â tacticile lui Tito erau de a ├«ncuraja na╚Ťionalismul croat ├«mpotriva celui s├órbesc ╚Öi invers cu scopul de a ├«╚Öi consolida propria autoritate.

├Än 1971 au fost aduse noi modific─âri Constitu╚Ťiei, ce introduceau elemente tipice unei confedera╚Ťii. A fost recunoscut─â suveranitatea republicilor, dar tot ├«n cadrul unit─â╚Ťii pie╚Ťei iugoslave. Constitu╚Ťia din 1974 a dat ╚Ť─ârii o organizare semi-confederal─â. Un lucru demn de men╚Ťionat este faptul c─â ├«n timp ce constitu╚Ťiile anterioare acordaser─â dreptul republicilor la autodeterminare, inclusiv secesiune, cea din 1974 extindea aceste drepturi ÔÇ×na╚Ťiunilor IugoslavieiÔÇŁ, fapt ce putea avea complica╚Ťii mult mai mari ├«n viitor, cum s-a ├«nt├ómplat ├«n conflictele din anii 90.

Un alt element important ├«l reprezentau drepturile extinse ale provinciilor Voivodina ╚Öi Kosovo, ce primeau autonomie ├«n cadrul Serbiei cu drept de vot ├«n consiliu. Autonomia republicilor a fost at├ót de mult m─ârit─â, ├«nc├ót serviciile secrete puteau s─â ac╚Ťioneze dincolo de grani╚Ťele unei republici numai cu aprobarea organelor politice centrale.

Sf├ór╚Öitul anilor 70 a determinat, ├«n paralel cu agravarea situa╚Ťiei na╚Ťionale, ╚Öi o criz─â la nivel economic. Dup─â ce la ├«nceputul deceniului Iugoslavia a accesat ├«mprumuturi occidentale, criza petrolului a lovit puternic ├«n furniz─ârile acestora, ├«n timp ce sistemul autogestiunii ├«ncuraja tot mai mult cre╚Öterile salariale. Aceast─â situa╚Ťie a preg─âtit ╚Öi deteriorarea rela╚Ťiilor dintre republici, fiecare segment economic ╚Öi politic al ╚Ť─ârii ├«ncerc├ónd s─â ├«╚Öi salveze propriul sistem de produc╚Ťie ╚Öi for╚Ťa de munc─â.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Iugoslavia, mitul destr─âmat al unit─â╚ŤiiÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg