Iugoslavia   Kosovo, o relaţie complicată, bazată pe violenţă jpeg

Iugoslavia - Kosovo, o relaţie complicată, bazată pe violenţă

­čôü Istorie recent─â
Autor: Drago╚Ö Ioni╚Ť─â

Situaţia provinciei Kosovo a fost una specială încă de la începutul dezintegrării Republicii Socialiste Federale Iugoslavia (RSFI). Kosovo și Metohija s-a format în 1946, în cadrul RSFI, ca provincie a Republicii Serbia.

Av├ónd la ├«nceput o func┼úie ceremonial─â, provincia a fost, pe parcursul anilor ce au urmat, subiectul ┬şdescentraliz─ârii s┬ştatului iugoslav. Astfel, prin Constitu┼úia din 1974, Kosovo a c─âp─âtat autonomie (fiind redenumit─â ÔÇ×Provincia Autonom─â Socialist─â KosovoÔÇť), situa┼úie ce le-a permis autorit─â┼úilor locale s─â dezvolte rela┼úii bazate pe o relativ─â egalitate cu celelalte republici ale RSFI.

Creșterea tensiunilor etnice care au urmat decesului președintelui Tito (1980) nu a ocolit provincia. Dimpotrivă, în această zonă, dezvoltarea sentimentelor naţionaliste (ca urmare a descentralizării statului iugoslav) a condus la eliminarea privilegiilor de care se bucura Legislativul din Kosovo prin actul din 1974.

Decizia luat─â de conducerea statului, la solicitarea lui Slobodan Milo┼íevi─ç, a atras critici din r├óndul celorlalte republici constituente. Ca r─âspuns la decizia ├«nal┼úilor oficiali, Parlamentul provinciei a hot─âr├ót ├«n iulie 1990 s─â declare independen┼úa fa┼ú─â de RSFI (adopt├ónd denumirea de ÔÇ×Republica KosovaÔÇť). Singurul stat care a recunoscut aceast─â decizie a fost Albania. Urm─ârile nu au ├«nt├órziat s─â apar─â ÔÇô s-a declarat stare de urgen┼ú─â, iar la nivelul regiunii au fost impuse m─âsuri drastice de securitate popula┼úiei albaneze.

Albanezii din provincie au instaurat practic un stat paralel (ale cărui principale funcţii erau asigurarea serviciilor de educaţie, sănătate și asistenţă socială), boicotând excluderea lor din instituţiile statului iugoslav. Independenţa nu a fost susţinută de comunitatea internaţională, care și-a menţinut, începând cu 1991, politica de sprijinire a integrităţii și inviolabilităţii graniţelor RSFI.

├Än octombrie 1991, OSCE a avertizat c─â statele membre ÔÇ×nu vor recunoa╚Öte niciodat─â modific─âri de grani┼úe rezultate ├«n urma folosirii for┼úeiÔÇť, principiu sus┼úinut ulterior de UE, SUA ╚Öi de Uniunea Sovietic─â. ├Än perioada primelor conflicte consecutive dizolv─ârii statului federal iugoslav (1992-1995), ├«n Kosovo a domnit lini╚Ötea, ├«n timp ce m─âsurile dure aplicate de Republica Federal─â Iugoslavia (RFI; constituit─â ├«n 1992) ├«n raport cu popula┼úia kosovar─â erau criticate la nivel interna┼úional.

Situaţia avea să cunoască o întorsătură violentă, începând cu 1996, când nou-înfiinţata Armată de Eliberare a Kosovo (AEK; o grupare de miliţie separatistă apărută în urma represiunilor la care a fost supusă populaţia civilă albaneză) a declanșat ofensive împotriva autorităţilor aflate la conducerea statului.

Obiectivele AEK au inclus, printre altele, constituirea unei Albanii Mari, un stat care se ├«ntinde ├«n Macedonia, Muntenegru ╚Öi Serbia de Sud. Conflictul a escaladat p├ón─â la momentul c├ónd ├«n Kosovo putea fi observat─â cu u╚Öurin┼ú─â starea de r─âzboi (sf├ór╚Öitul anului 1998, moment ├«n care pre╚Öedintele american Bill Clinton a declarat ÔÇ×urgen┼ú─â na┼úional─âÔÇť din cauza ÔÇ×amenin┼ú─ârii neobi╚Önuite ╚Öi extraordinare pentru securitatea na┼úional─â ╚Öi politica extern─â a Statelor UniteÔÇť, i ┬şmpus─â de RFI ├«n timpul r─âzboiului din Kosovo).

În ianuarie 1999, NATO (fără mandat din partea ONU) a lansat avertismente către RFI, solicitând autorităţilor iugoslave să accepte de bunăvoie prezenţa unor forţe de menţinere a păcii pe teritoriul Kosovo. Odată cu eșecul negocierilor de pace, NATO a lansat operaţiuni complexe de bombardare a RFI (martie-iunie 1999), acestea vizând și ţinte din provincia Kosovo.

Kosovo shutterstock 3176973 jpg jpeg

Solu┼úionarea conflictului a fost facilitat─â de Tratatul de la Kumanovo (iunie 1999) ╚Öi de Rezolu┼úia ONU 1244/1999, prin care se stabilea trecerea sub administrare ONU a provinciei, deta╚Öarea for┼úelor de men╚Ťinere a p─âcii, precum ╚Öi dezvoltarea unor rela┼úii de cooperare ├«ntre RFI ╚Öi Kosovo. Cu toate acestea, statutul legal al Kosovo a r─âmas incert, fapt ce a condus la ├«nt├órzierea procesului de reconstruc┼úie post-conflict ╚Öi la procesul de reconciliere cu Belgradul.

Justi┼úia de tranzi┼úie legat─â de r─âzboiul din anii ÔÇÖ90 este o problem─â sensibil─â, ├«nc─ârcat─â emo╚Ťional pentru Kosovo ╚Öi Serbia, ╚Öi o surs─â de fric┼úiune ├«n eforturile de normalizare a rela┼úiilor. Poli┼úia, solda┼úii ╚Öi for┼úele paramilitare s├órbe au fost acuzate de ├«nc─âlc─âri sistematice ╚Öi inten┼úionate ale drepturilor omului ├«n timpul conflictului. Aproximativ 13.000 de oameni au fost uci╚Öi ╚Öi aproape jum─âtate din popula┼úie a fost alungat─â din Kosovo.

Se estimeaz─â c─â 20.000 de persoane au fost victime ale violen┼úei sexuale legate de conflicte. Marea majoritate a victimelor erau etnici ┬ş albanezi. La scar─â mai mic─â, unii lupt─âtori ai AEK au comis acte de violen┼ú─â contra civililor s├órbi sau a altor civili minoritari ╚Öi albanezi pe care i-au considerat colaboratori. ├Änainte de a se ├«nchide ├«n 2017, Tribunalul Penal Interna┼úional pentru fosta Iugoslavie (TPII) a judecat mai multe cazuri legate de conflictul din Kosovo, inclusiv cel al liderului s├órb destituit, Slobodan Milo┼íevi─ç, care a murit ├«nainte de finalizarea procesului s─âu ╚Öi al fostului premier kosovar Ramush Haradinaj, achitat de dou─â ori de acuza┼úii legate de rolul s─âu de comandant al AEK.

Instanţele din Kosovo și Serbia se ocupă astăzi de majoritatea cazurilor de crime de război. O slabă aplicare a legii și cooperarea judiciară dintre Kosovo și Serbia reprezintă un impediment în numeroasele cazuri în care dovezile, martorii, victimele și presupușii făptași nu se mai află pe teritoriul Kosovo. Voinţa politică redusă a autorităţilor de la Belgrad, precum și teama victimelor de a depune mărturie împiedică asigurarea justiţiei de tranziţie.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Kosovo, ├«ntre fantomele trecutului ╚Öi validarea viitoruluiÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg