Iugoslavia dup─â moartea lui Tito jpeg

Iugoslavia dup─â moartea lui Tito

Moartea lui Tito la data de 4 mai 1980 a determinat un important moment de cumpănă pentru statul iugoslav. Încă din timpul funeraliilor, în presa occidentală circulau articole despre destrămarea iminentă a Iugoslaviei și chiar despre un război civil.

Un lucru mai pu╚Ťin cunoscut referitor la Iugoslavia lui Tito ar fi reprezentat ╚Öi de manifest─ârile extremiste prin atentate. Astfel, la data de 13 iulie 1968, ├«n cinematograful ÔÇ×20 octombrieÔÇŁ din Belgrad, un sus╚Ťin─âtor al independen╚Ťei Croa╚Ťiei, Miljenko Hrka─ç, a detonat o bomb─â care a ucis o persoan─â ╚Öi a r─ânit alte 76. La data de 10 septembrie 1976, un grup de na╚Ťionali╚Öti croa╚Ťi au deturnat un avion Boeing 727, care transporta 80 de pasageri, dorind s─â atrag─â aten╚Ťia asupra independen╚Ťei Croa╚Ťiei fa╚Ť─â de Iugoslavia lui Tito. Terori╚Ötii doreau s─â apar─â o declara╚Ťie de independen╚Ť─â a Croa╚Ťiei ├«n ÔÇ×New York TimesÔÇŁ.

Violen╚Ťa s-a manifestat ╚Öi de cealalt─â parte. Astfel, ├«n 1983, Stjepan ─Éurekovi─ç, un func╚Ťionar public de rang ├«nalt, a fugit din ╚Ťar─â ╚Öi a publicat mai multe c─âr╚Ťi despre ÔÇ×burghezia ro╚ÖieÔÇŁ corupt─â. A fost ucis la c├óteva luni dup─â sosirea sa ├«n Germania, cel mai probabil de serviciile secrete iugoslave. 

├Än anii 80 putem observa cre╚Öterea tot mai mare a unui ÔÇ×na╚Ťionalism economicÔÇŁ prin ap─ârarea fiec─ârui grup de conduc─âtori comuni╚Öti, preocupa╚Ťi de salvarea sursei de legitimare a propriei puteri. S-au agravat tot mai mult ╚Öi diferen╚Ťele ├«ntre republici, astfel c─â la cele dou─â extremit─â╚Ťi se aflau Kosovo ╚Öi Slovenia, cu un nivel de trai de 7 la 1 ├«n favoarea Ljubljanei, aceasta contribuind cu 15% din PIB-ul iugoslav, fa╚Ť─â de 2,5% ├«n cazul Kosovo. 

Tulbur─ârile na╚Ťionale au izbucnit ├«ncep├ónd cu anul 1981, odat─â cu manifesta╚Ťii ale studen╚Ťilor Universit─â╚Ťii albaneze din Pri╚Ötina, urmate de ac╚Ťiuni ale minerilor ╚Öi ale altor categorii. Se cerea ca provincia s─â fie recunoscut─â drept a ╚Öaptea republic─â a Iugoslaviei, merg├ónd p├ón─â la separarea complet─â. 

Lucrurile aveau s─â degenereze tot mai mult odat─â cu apari╚Ťia unor lideri autoritari. Unul dintre personajele-cheie ale acestei perioade a fost Slobodan Milo┼íevi─ç, care a reu╚Öit s─â ocupe treptat func╚Ťii ├«n fruntea partidului, afl├óndu-se ├«n permanen╚Ť─â ├«n umbra prietenului s─âu Ivan Stamboli─ç, ocup├ónd ├«n cele din urm─â func╚Ťia de pre╚Öedinte al Partidului Comunist din Serbia, c├ót ╚Öi func╚Ťia de pre╚Öedinte al Serbiei. De╚Öi se men╚Ťioneaz─â o cotitur─â important─â a sa dintr-un adversar deschis al na╚Ťionalismului ├«ntr-un sus╚Ťin─âtor al acestuia, consider─âm c─â mai degrab─â na╚Ťionalismul s─âu s-a dezvoltat pe baza unui oportunism.

Astfel, atunci c├ónd Stamboli─ç a afirmat c─â problemele na╚Ťionale ale Serbiei legate de Kosovo ar trebui s─â se rezolve printr-un acord cu celelalte republici, Milo┼íevi─ç a c├ó╚Ötigat o popularitate important─â sus╚Ťin├ónd ├«n fa╚Ťa camerelor de luat vederi s├órbii afecta╚Ťi de violen╚Ťele albanezilor ╚Öi debaras├óndu-se u╚Öor de cel ├«n umbra c─âruia s-a ridicat ├«n func╚Ťiile de partid ╚Öi de stat. ├Än anii ce au urmat, mari adun─âri cereau schimbarea prevederilor privind autonomia provinciei. ├Än martie 1989 era eliminat─â autonomia provinciei, iar popularitatea lui Milo┼íevi─ç se afla la apogeu, lucru confirmat de o adunare la ├«mplinirea a 600 de ani pe loculul b─ât─âliei de le Kosovo Polje. Num─ârul celor veni╚Ťi s-a ridicat la peste un milion de persoane.

Milo┼íevi─ç nu era singurul lider care se erija ├«n ap─ârarea drepturilor na╚Ťionale. Franjo Tu─Ĺman, unul dintre sus╚Ťin─âtorii ÔÇ×Prim─âverii croateÔÇŁ de la sf├ór╚Öitul anilor 60, avea s─â devin─â un exponent principal al na╚Ťionalismului ├«n regiune. Dup─â ce a luat leg─âtura cu organiza╚Ťii din exil (chiar ╚Öi cu fo╚Öti membri ai organiza╚Ťiei fasciste Usta┼ía), Tu─Ĺman avea s─â caute ╚Öi sprijinul unor state precum Republica Federal─â Germania, Austria ╚Öi Ungaria. 

Similar cu situa╚Ťia primei Iugoslavii, un cutremur major avea s─â d─âr├óme complet edificiul statal, acesta fiind f─âr─â ├«ndoial─â sf├ór╚Öitul R─âzboiului Rece ╚Öi c─âderea regimurilor comuniste din Europa din anul 1989. La ├«nceputul anului 1990 s-a ╚Ťinut ultimul congres al Ligii comuni╚Ötilor din Iugoslavia, la care, din cauza diferen╚Ťelor de atitudine cu privire la viitorul statului ╚Öi al federa╚Ťiei, liderii croa╚Ťi ╚Öi sloveni au p─âr─âsit ├«ntrunirea. De men╚Ťionat c─â ├«n aceste state se preg─âteau deja alegeri libere pentru luna mai a aceluia╚Öi an.

Aceste alegeri, urmate ╚Öi de altele ├«n restul statelor iugoslave, au fost c├ó╚Ötigate de partide na╚Ťionaliste, cu excep╚Ťia Serbiei ╚Öi Muntenegrului, unde puterea a r─âmas ├«n m├óinile vechilor lideri comuni╚Öti reforma╚Ťi. Alegeri cu mai multe partide ├«n Adunarea Iugoslav─â nu au avut loc niciodat─â. Dup─â dispari╚Ťia Ligii Comuni╚Ötilor din Iugoslavia, singurul factor al unit─â╚Ťii statului a r─âmas Armata Popular─â Iugoslav─â (JNA).

├Än luna decembrie a anului 1990, ├«n Slovenia, ╚Öi ├«n luna mai a anului 1991, ├«n Croa╚Ťia, au avut loc referendumuri pentru ob╚Ťinerea independen╚Ťei. Rezultatul votului ar─âta c─â majoritatea popula╚Ťiei se declara ├«n favoarea acesteia. 

Foto sus: Slobodan Milo┼íevi─ç roste╚Öte unul dintre cele mai na╚Ťionaliste discursuri cu ocazia anivers─ârii a 600 de ani de la b─ât─âlia de la Kosovo Polje din iunie 1389

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Iugoslavia, mitul destr─âmat al unit─â╚ŤiiÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 27 septembrie - 20 decembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg