Istoria torturii   De ce nu putem renunţa la ea? jpeg

Istoria torturii - De ce nu putem renunţa la ea?

├Än secolul al XIX-lea, tortura dis─âp─âruse din Europa Occidental─â. Victor Hugo spunea ├«n fa┼úa delega┼úilor de la Paris c─â ÔÇ×va veni o zi c├ónd tunul va fi pies─â de muzeu, cum sunt instrumentele de tortur─â ast─âzi. Iar noi ne vom mira c─â aceste lucruri au existat vreodat─â!ÔÇŁ Din p─âcate, s-a ├«n┼čelat amarnic...

├Än 1849, adep┼úii pacifismului credeau c─â istoria se afl─â de partea lor. O serie de revolu┼úii idealiste zguduiser─â regimurile autocratice din ├«ntreaga Europ─â cu doar un an ├«nainte, ┼či reforme institu┼úionale fuseser─â adoptate ├«n mai multe ┼ú─âri. Sute de intelectuali ┼či politicieni s-au adunat la Bruxelles pentru a g─âsi o modalitate de a pune cap─ât, definitiv, tuturor r─âzboaielor. ├Än luna august a aceluia┼či an, aproape o mie de delega┼úi din Europa ┼či America de Nord au hot─âr├ót s─â aprofundeze planurile de distrugere a sistemului de r─âzboi ┼či de a-l ├«nlocui cu un Congres al Na┼úiunilor.

Pacifi┼čtii au fost cur├ónd dezam─âgi┼úi:r─âzboiul Crimmei a izbucnit ├«n 1853 ┼či a dus la moartea a 400.000 de oameni, prefigur├ónd ororile industriei moderne de r─âzboi care a dus la moartea a milioane de solda┼úi ├«n viitoarele mari r─âzboaie:r─âzboiul de secesiune din America, r─âzboiul franco-german ┼či primul r─âzboi mondial. Secolul al XX-lea a fost, din punct de vedere al mor┼úilor ├«n r─âzboi, cel mai s├óngeros din istorie.

Însă la 1849 Hugo avea dreptate:tortura ca politică oficială aproape dispăruse din Occident. Folosirea torturii fizice pentru obţinerea de informaţii a fost abandonată din mai multe motive, precum filosofia iluministă sau schimbarea gândirii în rândul doctorilor. Până în 1851, tortura era interzisă în toate ţările europene. Câţiva ani mai târziu, armata Statelor din Nordul Americii adopta noi legi care condamnau explicit abuzul prizonierilor. Tortura folosită de către forţele militare era considerată un fapt al trecutului.

Dar tortura a revenit. Secolul al XX-lea a fost martorul tortur─ârii prizonierilor de c─âtre for┼úele militare, la o scar─â ┼čocant─â chiar ┼či ├«n compara┼úie cu Evul Mediu. Americanii au torturat ┼či m─âcel─ârit prizonieri ├«n Insulele Filipine. Japonezii au violat, torturat ┼či ucis zeci de mii de captivi ├«n China ┼či au f─âcut disec┼úii pe prizonierii alia┼úi ├«n insulele din Pacific. Militarii germani au primit ordine s─â-i trateze pe prizonierii ru┼či ca sclavi, iar unii dintre ace┼čtia au ajuns cobai pentru experimentele medicale ale doctorilor angaja┼úi de stat. ├Än unele conflicte mai recente ÔÇô Coreea, Vietnam, Congo, r─âzboiul civil din Algeria, cel din Iugoslavia sau Iraq ÔÇô tortura a fost la ordinea zilei. ÔÇ×Ajunsese la o scar─â care face ca ┼či cea mai ├«ntunecat─â perioad─â a Evului Mediu s─â par─â nesemnificativ─âÔÇŁ m─ârturisea jurnalistul britanic Jonathan Power ├«n 1981.

De ce tortura, dup─â ce a fost abandonat─â ca practic─â militar─â acceptat─â ├«n secolul al XIX-lea, a revenit la o asemenea scar─â? Aceast─â problem─â este azi de un interes major pentru savan┼úi ┼či nu numai, mai ales dup─â ce pre┼čedintele George W. Bush a aprobat utilizarea unor tehnici de tortur─â pentru prizonierii de r─âzboi din Irak ┼či Afganistan ÔÇô tehnici care, conform zvonurilor, ar fi jucat un rol ├«n c─âutarea lui bin Laden. Concluzia cercet─âtorilor:natura r─âzboiului a parcurs un cerc complet din secolul al XVII-lea, de la r─âzboi total la un soi de ciocniri de gentlemeni (ÔÇ×gentlemanly clashesÔÇŁ) ┼či, de la 1900, la r─âzboi total din nou. Contrainsurgen┼úele ┼či r─âzboaiele civile sunt ast─âzi ceva normal, iar combatan┼úii sunt deseori considera┼úi doar criminali, nu solda┼úi. Aceste evolu┼úii au f─âcut ca tortura s─â reapar─â, inclusiv sub unele forme nefolosite de sute de ani.

Tortura la marile civilizaţii antice

├Än antichitate, solda┼úii captura┼úi nu se bucurau de prea multe drepturi. Grecii ├«┼či protejau cet─â┼úenii de tortur─â, dar sclavii nu erau at├ót de noroco┼či. Torturarea prizonierilor era o practic─â acceptat─â. Tucidide poveste┼čte, ├«n Istoria R─âzboiului Peloponesiac, c─â atunci c├ónd liderul militar atenian Nicias a fost capturat la Syracusa, el a fost ucis de syracusanii afla┼úi de partea Atenei de fric─â s─â nu fie torturat de spartani ┼či astfel s─â ÔÇ×le aduc─â probleme ├«n ora prosperit─â┼úii lorÔÇŁ. Atenienii mor┼úi nu puteau m─ârturisi nimic;vii, ei puteau ceda sub regimul de interogatoriu descris ├«n piesa lui Aristofan, Broa┼čtele:ÔÇ×Leag─â-l de o scar─â, suspend─â-l sau biciuie┼čte-l. Pune o gr─âmad─â de roci pe el. Pune-i o┼úet ├«n nas.ÔÇŁ

Roma avea o politic─â similar─â. Prizonierii puteau fi supu┼či flagel─ârii cu biciuri ghimpate, arderea cu fier ├«ncins sau puteau fi obliga┼úi s─â se lupte unul ├«mpotriva celuilalt ├«n lupte de gladiatori. ┼×i la Roma torturarea cet─â┼úenilor era interzis─â, excep┼úie f─âc├ónd cazurile ├«n care ace┼čtia erau suspecta┼úi de tr─âdare. Anticii au ├«nceput o tradi┼úie care va continua timp de dou─â milenii:aplicarea torturii pentru non-cet─â┼úeni ÔÇô prizonieri de r─âzboi, popula┼úiile civile cucerite sau oamenii suspecta┼úi de complot ├«mpotriva statului (rebeli, insurgen┼úi, terori┼čti sau membri ai minori─â┼úilor etnice sau religioase).

Evul Mediu, apogeu al torturii?

├Än Europa Occidental─â, armatele medievale torturau ┼či omorau prizonierii ├«n mod regulat;doar cei de origine aristocrat─â erau proteja┼úi. Dac─â nobilii nu puteau fi tortura┼úi, atacarea ┼ú─âranilor era acceptat─â. Preo┼úii catolici au militat ├«mpotriva abuzului;├«n timpul mi┼čc─ârii Pacea lui Dumnezeucei care atacau ┼ú─ârani ne├«narma┼úi puteau fi excomunica┼úi. Campania nu s-a bucurat de prea mare succes. Solda┼úii captura┼úi putea fi m─âcel─âri┼úi dac─â asta era considerat─â o necesitate militar─â. Dup─â ce Henric al V-lea a ordonat uciderea a sute de solda┼úi francezi dezarma┼úi ├«n timpul B─ât─âliei de la Agincourt, el nu a fost condamant de cronicele engleze sau franceze pentru c─â se considera c─â avea dreptate ├«n a se teme c─â prizonierii s-ar fi putut re├«narma ├«n caz de contraatac.

Torturarea celor de alt─â religie era ┼či ea acceptat─â, fapt eviden┼úiat de toate cronicele despre cruciade ÔÇ×Unii dintre oamenii no┼čtri t─âiau captele inamicilor captivi (iar asta era o dovad─â de mil─â) al┼úii tr─âgeau cu s─âge┼úi ├«n ei sau ├«i torturau d├óndu-le focÔÇŁ ÔÇô asta poveste┼čte unul dintre participan┼úii la asediul Ierusalimului din 1099. ÔÇ×Gr─âmezi de capete, m├óini ┼či picioare puteau fi v─âzute pe str─âzile ora┼čuluiÔÇŁ.

medieval jpg jpeg

P├ón─â ├«n 1215, cur┼úile judiciare puteau tortura acuza┼úii pentru a vedea dac─â ace┼čtia erau sau nu vinova┼úi:dac─â Dumnezeu ├«i proteja de tortur─â, ei erau considera┼úi nevinova┼úi. Dup─â Conciliul Ecumenic de la Lateran, din 1215, Dumnezeu nu a mai fost invocat ├«n judecarea cazurilor grave. Pentru condamnare, procurorii aveau nevoie fie de doi martori, fie de o confesiune (adesea ob┼úinut─â, evident, prin tortur─â). Metodele preferate erau zdrobirea piciorului ├«ntr-o menghin─â ┼či legarea m├óinilor la spate ┼či suspendarea acuzatului de tavan pentru perioade ├«ndelungate. Astfel, ├«n Evul Mediu tortura nu era doar legal─â, ci se afla ├«n inima jurispruden┼úei.

Iluminismul, o schimbare de perspectivă asupra torturii. Cu excepţiile de rigoare, bineînţeles...

Aceast─â perspectiv─â a ├«nceput s─â se schimbe odat─â cu mi┼čcarea iluminist─â ┼či afirmarea demnit─â┼úii ┼či ra┼úiunii umane. Voltaire ┼či al┼úi filosofi au condamnat tortura ca fiind un vestigiu barbar al trecutului primitc. Credin┼úa ├«n judecata uman─â a schimat procedurile judiciare, permi┼ú├ónd ca suspec┼úii s─â fie condamna┼úi ┼či ├«n lipsa unei confesiuni ob┼úinute prin tortur─â. ├Än acela┼či timp, ┼či doctorii ┼či-au schimbat opiniile fa┼ú─â de durere. Medicii medievali vedeau durerea ca parte a dezvolt─ârii spirituale, dar ├«n secolul al XIX-lea ea era considerat─â ceva negativ, de nedorit, astfel c─â tortura devenea f─âr─â valoare ┼či, din punct de vedere moral, inadmisibil─â.

C├ót despre tortura pe c├ómpul de lupt─â, scrierile lui Hugo Grotius au contribut la transformarea atitudinii fa┼ú─â de prizonierii de r─âzboi. Tratatul s─âu din 1625, De Jure Belli Ac Pacis, este una din pietrele de temelie ale dreptului interna┼úional. El argumenteaz─â c─â de┼či prizonierii de r─âzboi pot fi considera┼úi sclavi, ei ar trebui totu┼či proteja┼úi de abuzuri din considerente umanitare;ei trebui s─â fie v─âzu┼úi ca oameni, nu inamici, ┼či nu ar trebui pedepsi┼úi pentru faptele superiorilor lor sau tortura┼úi pentru informa┼úii. Ideile lui Grotius au avut o influen┼ú─â important─â ├«n viitoarele conflicte ale Europei modere. ├Än timpul r─âzboiului civil din Anglia, ambele p─âr┼úi au acceptat anumite coduri de conduit─â care interziceau executarea, ├«nfometarea ┼či torturarea prizonierilor. Desigur c─â acest cod nu a fost respectat de to┼úi comandan┼úii, dar abuzul prizonierilor nu mai era acceptat ca norm─â, iar acest fapt reprezint─â o evolu┼úie semnificativ─â. Cei care maltratau prizonieri erau condamna┼úi drept barbari, ca ÔÇ×turciiÔÇŁ sau ca alte popoare considerate necivilizate.

├Än mod similar, francezii, italienii, ru┼čii, prusacii ┼či spanioli au continuat s─â masacreze prizonierii de r─âzboi, dar acest timp de comportament nu mai era acceptat de societate. P├ón─â la mijlocul secolului al XVIII-lea, culturile occidentale au ajuns s─â vad─â tortura, abuzul ┼či masacrul prizonierilor ca acte atroce, nedemne de un soldat profesionist. Excep┼úie f─âceau cazurile a┼ča-zisilor s─âlbatici ÔÇô precum irlandezii sau indienii americani ÔÇô care nu se bucurau de aceea┼či protec┼úie.

Legile de pedepsire a abuzului contra prizonierilor s-au ├«nmul┼úit. Prusia ┼či Statele Unite au negociat, ├«n 1785, un tratat conform c─âruia prizonerii trebuiau s─â fie bine hr─âni┼úi ┼či g─âzdui┼úi ┼či s─â nu fie ├«nl─ân┼úui┼úi. ├Än 1863, un profesor de la Universitatea Columbia, Francis Lieber, a creat pentru Armata Uniunii cele mai detaliate reguli de r─âzboi formulate vreodat─â:ÔÇ×Legea de r─âzboi modern─â nu mai perimite folosirea oric─ârui tip de violen┼ú─â ├«mpotriva prizonierilor cu scopul de a extrage informa┼úiile dorite sau pedepsirea lor pentru divulgarea unor informa┼úii false. [...] Necesit─â┼úile militare nu admit cruzimea, mutilarea sau torturarea pentru ob┼úinerea de confesiuni.ÔÇŁ

Codul lui Lieber st─â la baza Conven┼úiei de la Haga, din 1899, primul tratat interna┼úional asupra regulilor de r─âzboi, tratat prin care Marile Puteri au acceptat c─â prizonierii ÔÇ×trebuie trata┼úi ├«ntr-un mod umanÔÇŁ ┼či c─â trebuie s─â li se ofere aceea┼či calitate a m├ónc─ârii, hainelor ┼či locurilor de cazare ca ┼či trupelor care i-au capturat. Odat─â cu noul secol, tortura a devenit form─â violare a dreptului interna┼úional.

Secolul XX-civilizator sau reîntoarecere la barbarie?

├Än 1901, trupele americane au ajuns ├«n mijlocul unui nou tip de conflict:de ocupare ┼či conducere a unui teritoriu de peste m─âri ├«n numele unei mi┼čc─âri de eliberare. Acela┼či scenariu se va repeta ├«n Indochina ┼či ├«n alte locuri:c├ónd imperiul conduc─âtor se destram─â, popula┼úia colonial─â se revolt─â ┼či-┼či declar─â independen┼úa doar pentru a se trezi ├«n r─âzboi cu imperiul succesor.

Astfel, solda┼úii americani au ajuns ├«n r─âzboi ├«mpotriva gherilei filipineze care se eliberase de sub conducerea spaniol─â. Cur├ónd, for┼úele americane s-au angajat ├«n atrocit─â┼úi ce au avut ca rezultat moartea a zeci de mii de civili, precum ┼či incendierea satelor ┼či folosirea torturii pentru extragerea de informa┼úii. Generalul Robert Hughes a ap─ârat acest gen de ac┼úiuni ├«n fa┼úa Senatului, ├«n 1902, spun├ónd c─â ÔÇ×Ace┼čti oameni nu sunt civiliza┼úiÔÇŁ.

De┼či solda┼úii ├«nc─âlcau Codul Lieber, cei judeca┼úi de cur┼úile mar┼úiale au primit sentin┼úe u┼čoare precum amenzi sau suspend─âri de scurt─â durat─â. Investiga┼úia deschis─â de Senat nu a durat mult, doar c├óteva luni, iar presa a uitat repede de acest subiect. Incidentul a fost cur├ónd uitat, ┼či odat─â cu el ┼či faptul c─â o democra┼úie occidental─â revenise la torturarea prizonierilor de r─âzboi.

Al doilea război mondial, apogeul brutalităţii

Majoritatea savan┼úilor acuz─â totalitarismul ca fiind de vin─â pentru reintroducerea torturii ├«n Occident. ├Äntr-adev─âr, Germania nazist─â, Japonia Imperial─â ┼či Uniunea Sovietic─â s-au dezis complet de prohibi┼úiile din secolul al XIX-lea. Cele trei regimuri au f─âcut din tortura prizonierilor o politic─â oficial─â, ┼či au ajuns la un nivel de brutalitate absolut ┼čocant pentru contemporani. Unit─â┼úile militare torturau cu regularitate pentru a ob┼úine informa┼úii secrete ┼či ucideau prizonierii, uneori chiar ┼či cu zecile de mii.

nazi exp jpg jpeg

Germania nazist─â a ucis milioane de noncombatan┼úi, iar armata sa a omor├ót sistematic prizoneri de r─âzboi. La c├óteva zile dup─â invazia Uniunii Sovietice, Hermann Reineche, ┼čeful departamentului pentru prizonieri de r─âzboi, a trimis ordine c─âtre toate unit─â┼úi conform c─ârora ÔÇ× soldatul bol┼čevist a pierdut toate preten┼úiile la un tratamentul onorabil conform cu Conven┼úia de la Geneva ┼či poate fi supus la ac┼úiuni brutale la cel mai mic semn de insubordonareÔÇŁ.

Prizonierii ru┼či erau ├«nfometa┼úi, priva┼úi de ├«ngrjijiri medicale, folosi┼úi ├«n experimente medicale sau ├«mpu┼čca┼úi. C├ónd un amiral german a contestat ordinele ca fiind contrare spiritului conven┼úiei de la Geneva ┼či tradi┼úiilor militare, Mare┼čalul Wilhelm Keitel a respins obiec┼úiile ca fiind rezultatul unei ÔÇ×├«nvechite concep┼úii militare a r─âzboiului cavalerescÔÇŁ. Se estimeaz─â c─â p├ón─â la 2, 3 milioane de captivi sovietici au murit ├«n lag─ârele germane. Spre deosebire de solda┼úii na┼úiunilor slave, cei britanici ┼či americani erau trata┼úi, de regul─â, destul de bine, ├«n baza presupusei superiorit─â┼úi rasiale.

For┼úele sovietice s-au comportat la fel ca cele naziste. Dup─â invazia Poloniei din 1939, Armata Ro┼čie a capturat zeci de mii de ofi┼úei polonezi ┼či i-a predat poli┼úiei secrete pentru a fi interoga┼úi ├«n lag─âre de concentrare. Mai mult de 14.000 de ofi┼úeri au fost executa┼úi ├«n p─âdurea Katyn, ┼či circa 1, 3 milioane de solda┼úi germani au murit ├«n lag─ârele sovietice. Armata japonez─â a ac┼úionat cu o ┼či mai mare brutalitate. ├Än timpul invaziei ┼či ocup─ârii Chinei ├«n anii ÔÇÖ30, solda┼úii au violat ┼či executat zeci de mii de civili. Se presupune c─â ├«ntre 2 ┼či 4 milioane de chinezi, majoritatea civili, au murit ├«n conflict.

├Än timpul campaniei din Pacific, ofi┼úerii japonezi i-au supus pe prizonerii alia┼úi la b─ât─âi, disec┼úii pe viu ┼či execu┼úii prin dezmembrare ┼či decapitare. Spre sf├ór┼čitul r─âzboiului, armata japonez─â a ajuns chiar la canibalism. Un tribunal pentru crime de r─âzboi l-a acuzat pe locotenentul-general Yoshio Tachibana de ordonarea torturii ┼či decapit─ârii prizonierilor din lag─ârul din I-le Bonin ┼či de consumarea c─ârnii acestora. Tachibana sus┼úinut c─â solda┼úii deveneau mai puternici prin consumarea c─ârnii de om.

Ororile comise de ┼ú─ârile Axei au ajuns s─â cunoscute ├«n toat─â lumea dup─â r─âzboi ┼či au stat la baza unei campanii interna┼úionale pentru protejarea drepturilor omului. Rezultatul a fost adoptarea, ├«n 1948, a Declara┼úiei Universale a Drepturilor Omului, care interzicea tortura, ┼či a Conven┼úiei de la Geneva ├«n 1949, prin care supunerea civililor necombatan┼úi la violen┼ú─â, tratament crud ┼či tortur─â era interzis─â ┼či ├«n afara legii. Cu toate acestea, de┼či guvernele au semnat aceste conven┼úii, militarii nu au ┼úinut cont de ele.

├Än timpul r─âzboiului din Coreea, for┼úeleNordului au luat foarte pu┼úini captivi pentru c─â preferau s─â-i omoare pe solda┼úii inamici. China, ├«n schimb, a luat mii de prizonieri ┼či i-a supus unor noi forme de coerci┼úie. Americanii captura┼úi au fost tortura┼úi nu pentru a divulga informa┼úii, ci pentru a fi ├«ndoctrina┼úi. Chinezii preferau coerci┼úia non-violent─â ÔÇô un regim de lecturi ┼či de dezbateri ideologice ÔÇô dar foloseau ┼či metode mai abuzive dac─â nu reu┼čeau s─â-i converteasc─â pe cei captura┼úi. Sistemul, bazat pe cedarea psihic─â ├«n urma priv─ârii de somn, izol─ârii, expunerea prelungit─â la cald, rece sau murd─ârie, a avut succes. 21 de captivi au refuzat s─â fie repatria┼úi ├«n 1954, sus┼úin├ónd c─â via┼úa ├«n China era mai bun─â, iar conform unui studiu circa 70% din prizonierii de r─âzboi americani au colaborat cu nord-coreeni ┼či chinezii.

Cazul Fran┼úei ┼či Algeriei:ap─ârarea demnit─â┼úii umane merge p├ón─â la prejudicierea intereselor statului

├Än 1953, occidentalii puteau sus┼úine c─â rena┼čterea torturii se datora totalitarismului sau ÔÇ×abera┼úiilor asiaticeÔÇŁ. Democra┼úiile liberale, cu mo┼čtenirea iluminist─â, nu ar fi putut niciodat─â s─â recurg─â la a┼ča ceva. Apoi a ie┼čit la iveal─â adev─ârul despre faptele solda┼úilor francezi din Algeria.

Confruntat─â cu revolta de independen┼ú─â din colonia african─â, parlamentul francez a decretat starea de urgen┼ú─â ┼či a acordat militarilor ┼či administra┼úiei coloniale ÔÇ×puteri specialeÔÇŁ pentru re┼úinerea suspec┼úilor ÔÇ×terori┼čtiÔÇŁ. Elibera┼úi de constr├óngerile constitu┼úionale, Gen. Jacques Massu, comandantul for┼úelor din Algeria, a supervizat ceea ce a descris mai t├órziu ca tortur─â ÔÇ×institu┼úional─âÔÇŁ. Prizonerii tortura┼úi care nu dezv─âluiau nimic erau adeseori executa┼úi, iar cadavrele lor aruncate ├«n gropi comune sau chiar ├«n ocean. Mai mult de 3.000 de algerieni au fost da┼úi ÔÇ×disp─âru┼úiÔÇŁ, iar 55.000 de oameni ÔÇô inclusiv 40% din b─ârba┼úii adul┼úi din capitala ┼ú─ârii ÔÇô au fost supu┼či interogatoriilor.

Regimul de tortur─â a dus la distrugerea re┼úelei de terori┼čti, dar francezii au pierdut oricum r─âzboiul, mai ales din cauza faptului c─â tacticile lor i-au ├«nstr─âinat de popula┼úia loacl─â. ├Än plus, opinia public─â s-a opus vehement actelor violente, astfel c─â, ├«n urma protestelor, de Gaulle a fost nevoit s─â accepte un referendum pentru independen┼úa coloniei.

├Än ciuda scandalului iscat de cazul algerian, democra┼úiile occidentale au continuat s─â foloseasc─â tortura ├«n lupta contra insurgen┼úilor ÔÇ×s─âlbaticiÔÇŁ, c─ârora legile nu li se aplicau. America s-a g─âsit ├«ntr-o astfel de situa┼úie ├«n r─âzboiul din Vietnam. Abuzurile armatei vietnameze erau bine cunoscute la Pentagon, iar Consiliul Interna┼úional al Crucei Ro┼čii au notificat Statele Unite c─â solda┼úii americani violeaz─â prevederile Conven┼úiei de la Geneva, f─âr─â niciun rezultat ├«ns─â.

Tortura ast─âzi-"necesar─â ┼či pardonabil─â" ├«n r─âzboiul contra terorii?

Dezaterea asupra torturii a ren─âscut dup─â atacurile din 11 septembrie. Dup─â invaziile din Afganistan ┼či Irak, SUA au ├«nceput interogarea prizonierilor ├«n condi┼úii considerate incompatibile cu prevederile Conven┼úiei din 1949.

La baza aviatic─â din Bagram, Afganistan, ├«nchisoarea militar─â din Abu Ghrain din Irak ┼či baza naval─â din Guantanamo, Cuba, prizonierii au fost supu┼či la ceea ce administra┼úia Bush a descris ca ÔÇ×enhanced interrogation techniquesÔÇŁ. ├Än plus, administra┼úia Bush a sus┼úinut c─â hot─âr├órile Conven┼úiei de la Geneva nu se aplic─â prizonierilor considera┼úi terori┼čiti. ÔÇ×M─â ├«ntreb, ├«n condi┼úiile ├«n care tr─âim, cu acest nou inamic ┼či acest nou tip de conflict, dac─â toate aceste dispozi┼úii mai au sensÔÇŁ a sus┼úinut Alberto Gonzales, ┼čeful Departamentului de Justi┼úie, ├«n fa┼úa Congresului ├«n 2005 (el fiind cel care a autorizat folosirea torturii pentru interogatorii).

gbayprisonersPA 468x338 jpg jpeg

(Imagine de la Guantanamo Bay)

Oficialii administra┼úiei au sus┼úinut c─â tehnicile de interogare nu reprezint─â forme de tortur─â ┼či nici tratament degradant. Kelly McCann, consilier pe probleme de securitate ┼či fost maior ├«n Marina american─â, a spus c─â ÔÇ×privarea de somn sau s─â obligi pe cineva s─â stea ├«ntr-o anumit─â pozi┼úie pentru o perioad─â ├«ndelungat─â de timp nu este tortur─â. Sunt anumite lucruri pe care po┼úi s─â le faci care pot cauza mult─â durere, dar care nu las─â daune pe termen lung. Asta mi se pare perfect rezonabil.ÔÇŁ Dar conform dreptului interna┼úional, administrarea de durere puternic─â sau discomfort este calificat─â drept tortur─â. Savan┼úii au argumentat, pe bun─â dreptate, c─â nu se poate face diferen┼úa ├«ntre durere temporar─â sau daune permamente ┼či c─â orice durere, fizic─â sau mental─â, este tortur─â.

Mai mul┼úi prizoneri au murit ├«n ├«nchisoare, iar unele mor┼úi au fost catalogate drept omucidere. Ca ┼či ├«n cazul Algeriei, dezv─âluirea informa┼úiilor despre aceste abuzuri au condus la proteste interna┼úionale ┼či au d─âunat autorit─â┼úii morale a for┼úelor de ocupa┼úie. P├ón─â acum ├«ns─â, doar 9 solda┼úi au fost acuza┼úi c─â ar fi torturat prizoneri.

Dezbaterea asupra torturii a revenit ├«n aten┼úia publicului ├«n acest an, dup─â asasinarea lui bin Laden, deoarece fo┼čti membri ai administra┼úiei Bush au declarat c─â informa┼úiile ob┼úinute prin interogatoriu de la prizonieri, ├«n 2003, au contribuit la succesul opera┼úiunii.

Discu┼úia r─âm├óne deschis─â. Pentru unii politicieni, precum ├«n cazul Americii, tortura este doar un r─âu necesar f─âr─â de care statul nu ar putea supravie┼úui. Pentru oamenii de r├ónd, ea este o brutalitate. ├Än orice caz, putem spune c─â folosirea torturii ┼či ast─âzi este o dovad─â clar─â c─â acel stadiu avansat de civiliza┼úie ├«n care ne place s─â credem c─â ne afl─âm este ├«nc─â foarte departe.