INTERVIU EXCLUSIV Jens Stoltenberg, Secretar General NATO: Vom trăi într-o lume cu mai multe rachete nucleare ruseşti

NATO are nevoie de de măsuri şi mijloace eficiente de descurajare, în condiţiile în care Rusia amplasează de mulţi ani rachete nucleare cu rază medie de acţiune, spune secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat Adevărul. 

În acest an, NATO aniversează 70 de ani de la înfiinţare, iar România 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În acest moment România exercită şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ce aşteptări aveţi faţă de preşedinţia României în ceea ce priveşte securitatea şi relaţiile NATO-UE? 

Ştiu că România va fi o voce puternică în favoarea unei colaborări strânse între NATO şi Uniunea Europeană. România a afirmat clar că acest lucru va fi o prioritate a preşedinţiei sale. Salut faptul că România este atât de dedicată Alianţei şi parteneriatului transatlantic pentru că avem nevoie de un NATO puternic care să facă faţă tuturor incertitudinilor, provocărilor şi ameninţărilor mediului de securitate tot mai dificil în care trăim. 

Ce poate face România în mod concret pentru întărirea relaţiei NATO-UE? 

România contribuie mult în ceea ce înseamnă asigurarea securităţii noastre colective. România investeşte mai mult în apărare, în România găzduiţi scutul anti-rachetă de la Deveselu, deasemenea brigada multi-naţională de la Craiova, iar România joacă un rol important în zona Mării Negre. Totodată România participă la diverse operaţiuni şi misiuni NATO, în Afganistan în lupta împotriva terorismului, în Kosovo pentru stabilizarea acestei părţi a Balcanilor, în Polonia unde militarii români participă la un grup de luptă din zona baltică şi Polonia. România este un aliat foarte valoros cu o contribuţie importantă şi mă aştept ca această contribuţie să continue şi România să-şi îndeplinească angajamentele luate. Deja România a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, sunteţi foarte aproape de angajamentul de 2% din PIB, ţintă care urmează să fie atinsă în acest an şi sper că aşa se va întâmpla. 

NATO se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă, mai ales după declanşarea conflictului în Ucraina şi anexarea ilegală a peninsulei Crimeea. Care este rolul strategic al României în zona Mării Negre, ţinând cont de militarizarea Crimeei şi de eventuala instalare de capacităţi nucleare în regiune? 

România are un rol strategic important, este unul dintre cele trei state NATO riverane la Marea Neagră alături de Bulgaria şi Turcia. România găzduieşte o mare parte a forţelor suplimentate ale NATO în regiune, avem poliţie aeriană în spaţiul Mării Negre, avem prezenţă navală crescută, deasemenea avem trupe terestre mai multe şi facem mai multe exerciţii şi avem mai multă supraveghere, recunoaştere şi intelligence în zonă. Deci România joacă un rol important şi unul dintre motivele pentru care am salutat creşterea cheltuielilor pentru investiţii în domeniul apărării ale României dar şi a altor state, este că prin aceste investiţii creşte şi capacitatea noastră de a creşte prezenţa NATO în zona Mării Negre. Spunând toate astea trebuie să subliniez că noi nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nou cursă a înarmării, Rusia este vecinul nostru, credem în dialogul cu Rusia şi ne străduim să avem o relaţie mai bună cu Rusia. Dar în lipsa unei relaţii mai bune, trebuie să gestionăm o relaţie dificilă cu Rusia, vedem deja la Marea neagră mai multe trupe, mai multă activitate militară, mai multe exerciţii şi trebuie să evităm toate incidentele şi accidentele care ar putea scăpa de sub control. România joacă un rol cheie în toate acestea. 

Ne putem aştepta la exerciţii militare de anvergură în Marea Neagră ale NATO? Rusia le organizează deja. 

Facem mai multe exerciţii şi mai multe nave NATO vizitează porturile de la Marea Neagră. Evaluăm ce poate face NATO mai mult pentru că vedem acţiunile agresive ale Rusiei în Strâmtoarea Kerci unde a arestat echipajele şi a confiscat navele ucrainiene. Am cerut Rusiei să elibereze echipajele imediat şi analizăm măsuri suplimentare ca urmare a celor întâmplate. 

FOTO Adevărul / Eduard Enea

Sunteţi îngrijorat cu privire la situaţia din Marea Azov? Ce poate face NATO? 

Suntem îngijoraţi pentru că am văzut cum Rusia a utilizat forţa împotriva Ucrainei, am văzut cum anexarea ilegală a Crimeei în combinaţie cu realizarea noului pod din Stâmtoarea Kerci contribuie la subminarea dreptului la circulaţia liberă a navelor ucrainiene în zonă. NATO oferă un puternic suport politic Ucrainei şi susţine integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, sprijinim Ucraina în modernizarea armatei, inclusiv a marinei. Oferim pregătire, suport şi consiliere Academiei Navale din Odessa.  

Cum va arăta lumea după retragerea Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare? Acest lucru se va întâmpla pe 2 februarie. 

Va fi o lume cu mai multe rachete nucleare cu rază medie de acţiune, deoarece Rusia amplasează de mulţi ani astfel de arme şi nu a arătat niciun semn că ar intenţiona să oprească acest lucru. Din acest motiv tratatul a fost subminat, iar Statele Unite, cu sprijinul Aliaţilor, a cerut Rusiei ca în 60 de zile să se conformeze prevederilor Tratatului INF. Rusia nu a arătat că ar dori să respecte angajamentele şi Statele Unite vor începe procesul de retragere din tratat. Dar acest proces durează şase luni. Analizăm consecinţele, vom avea o lume cu mai multe rachete nucleare ruseşti, nu vom replica ceea ce face Rusia, dar trebuie să ne asigurăm că avem capacităţi credibile efective pentru a descuraja Rusia. 

Vom avea o nouă cursă a înarmării, o nouă criză a rachetelor? 

Noi nu vrem o nouă cursă a înarmării, ne dorim noi inţiative pentru controlul armamentelor, răspunsul nostru va fi măsurat, defensiv şi responsabil. Dar ne trebuie măsuri şi mijloace eficiente de descurajare. 

Înainte să veniţi la Bucureşti aţi fost în Statele Unite. Care este răspunsul dumneavoastră vocilor conform cărora preşedintele Trump ar avea intenţia să retragă America din NATO? 

Preşedintele Trump şi-a afirmat de multe ori angajamentul faţă de NATO, cel mai recent cu câteva zile în urmă. A fost foarte clar. Dar în acelaşi timp a spus la fel de clar că împărţirea cheltuielilor nu este echilibrată. Vestea bună este că ne mişcăm în direcţia cea bună, din 2016 statele NATO au adus în plus 41 de miliarde de dolari pentru bugetele apărarii şi mă aştep ca aceste bugete să se majoreze cu încă 100 de miliarde până la sfârşitul anului viitor. Deci Aliaţii europeni şi Canada se mişcă în direcţia cea bună. 

Este suficient pentru a satisface cererile preşedintelui Trump?     

Ceea ce vedem este angajamentul preşedintelui Trump pentru NATO şi solicitarea pentru Aliaţi să investească mai mult şi exact asta se întâmplă.