Influen┼úa ciumei ├«n contextul istoric  al Bisericii Domne┼čti  de la Arge┼č jpeg

Influen┼úa ciumei ├«n contextul istoric al Bisericii Domne┼čti de la Arge┼č

Influen┼úa epidemiei de cium─â ├«n timpul zidirii ┼či zugr─âvirii Bisericii Domne┼čti de la Arge┼č ridic─â ni┼čte concluzii deosebit de interesante. ├Än prim─â instan┼ú─â, aceasta poart─â hramul Sf├óntului Nicolae, ap─âr─âtorul celor bolnavi, reprezentat ├«n iconografia religioas─â a vremii printre sfin┼úii invoca┼úi s─â se roage Fecioarei Maria ├«n vederea feririi popula┼úiei de cium─â[1], ┼či nu ├«nt├ómpl─âtor cea mai veche biseric─â din Moldova, implicit cea de la R─âd─âu┼úi, poart─â acela┼či hram, demonstr├óndu-se astfel faptul c─â ├«n vremurile respective se apela la sfin┼úi vindec─âtori ├«n vederea p─âstr─ârii s─ân─ât─â┼úii ┼či feririi de boli sau epidemii.

Conform istoricului V. V─ât─â┼čianu, zidirea bisericii ar fi avut loc ├«n intervalele 1330 ┼či 1340 ┼či respectiv 1350 ┼či 1352. Este un interval destul de mare, ┼úin├óndu-se cont de propor┼úiile reduse, ┼či de┼či ├«n ┼óara Rom├óneasc─â nu exist─â termeni de compara┼úie, ├«n Moldova ├«n secolul al XV-lea, zidirea unor cl─âdiri de propor┼úii net variabile mai mari nu trecea de un an de zile. De exemplu, edificiul de la Mils─âu┼úi a fost construit ├«n 158 de zile ├«n 1487, ├«n timp ce cel de la Sf├óntul Gheorghe din H├órl─âu a fost ridicat ├«n 151 de zile ├«n 1492.

61794775 jpg jpeg

Faptul c─â la Arge┼č zidirea a durat ├«ntre 7 ┼či 15 ani ridic─â mari semne de ├«ntrebare, ├«n timp ce zugr─âvirea a durat ┼či mai mult, ├«ntinz├óndu-se pe o perioad─â de 25 de ani, ├«ncep├ónd ├«nainte de 1352 ┼či termin├óndu-se odat─â cu ├«nceputul domniei lui Radu I, ├«n 1377. Principalul motiv care a ├«nt├órziat at├ót de mult timp activitatea constructorilor ┼či zugravilor a fost ciuma, care a ap─ârut ├«n 1348 ┼či a revenit an dup─â an, cu perioade de virulen┼ú─â maxim─â ├«ntre 4 ┼či 6 luni, stagn├ónd par┼úial ┼či complet evolu┼úia construc┼úiei. Astfel c─â lucr─ârile la Biserica de la Arge┼č au continuat av├ónd lacune mari ├«n perioada de timp pe care s-au efectuat, me┼čterii revenind la reluarea lucrului de fiecare dat─â c├ónd molima se mai potolea dar d├ónd drept rezultat ├«n istoriografia rom├óneasc─â afirma┼úia c─â ├«n pictura de la Arge┼č se observa ÔÇśgraba ┼či improviza┼úia[2]ÔÇÖ.

Se remarc─â de c─âtre istoricul I. D. ┼×tef─ânescu faptul c─â zugr─âveala putea fi terminat─â ├«n 2-3 ani, ┼či c─â lipsea ansamblul de unitate datorat prezen┼úei mai multor stiluri, d├ónd impresia c─â pictura a fost ├«nceput─â, p─âr─âsit─â ┼či reluat─â la un moment dat.

Iconografia Bisericii Domne┼čti ofer─â de asemenea o impresionant─â colec┼úie de vindec─âri miraculoase, astfel c─â se poate observa vindecarea soacrei lui Petru, a celor zece lepro┼či, a celui ├«ndr─âcit, a celui cu mai mul┼úi draci, la care se adauga tabloul samariteanului milos, ultimul fiind foarte interesant deoarece scena ofer─â foarte multe detalii referitoare la situa┼úia molimei din regiune.

├Än scen─â se poate observa Hristos ├«n dou─â ipostaze, o dat─â ├«ngrijind r─ânile unui b─ârbat atacat de ho┼úi ┼či a doua ipostaz─â, duc├óndu-l ├«n spate la un han. S-a ajuns la concluzia c─â trupul celui b─âtut de ho┼úi este de fapt acoperit de o erup┼úie deas─â, care evoca mai mult ciuma dec├ót ni┼čte lovituri[3]. Ce demonstreaz─â ┼či mai mult caracterul virulent al ciumei ├«n perioada ridic─ârii ┼či zugr─âvirii Bisericii este faptul c─â aceste scene nu erau obi┼čnuite ├«n programul iconografic, de exemplu tabloul cu vindecarea lepro┼čilor, absent ├«n Erminie, este totu┼či prezent ├«n pictura Bisericii de la Arge┼č. Astfel, se poate observa sentimentul realist ┼či dramatic evocat din alterarea st─ârii suflete┼čti a celor pu┼či ├«n fata epidemiei de cium─â ├«n picturile Bisericii. Graba, improviza┼úia ┼či dezordinea din lucrul zugravilor care s-au succedat reiese ┼či din faptul c─â reprezentarea sfin┼úilor ├«n panteonul Bisericii, cum este cazul Sfin┼úilor Pantelimon, Chir, Ermolae, este f─âcut─â de dou─â ori.

Tot un eveniment care demonstreaz─â contextul social influen┼úat de circula┼úia ciumei pe teritoriul rom├ónesc este str─âmutarea moa┼čtelor Sfintei Filofteia de la Vidin la Arge┼č, intre 1395- 1404, reprezent├ónd un act de protejare ├«mpotriva bolilor ┼či ├«n principal a ciumei[4].

Note.

[1] P. Perdrizet,  La Vierge de la Misericorde, Paris, 1908, p. 114- 116.

[2] D. Onciul, Opere complete, ├«n Chestiunea Bisericii Domne┼čti de la Curtea de Arge┼č, 1946, p. 351.

[3] V. Dr─âghiceanu Curtea Domneasc─â de la Arge┼č, Bucure┼čti, 1923, p. 76.

[4] D. R. Mazilu, Sf├ónta Filofteia de la Arge┼č, Academia Rom├ón─â, seria 3, vol. VI, p. 9- 15.