Inelul sigilar al județului Iorga din Câmpulung

Unul dintre cele mai valoroase exponate ale muzeului din Câmpulung muscel este un inel sigilar ce a aparținut unuia dintre cei mai longevivi județi ai orașului.

În anul 1969, pe malul drept al Râului Târgului din cartierul Schei din Câmpulung Muscel, în mormântul nr. 35 din interiorul bisericii dispărute Valea, s-a descoperit inelul sigilar al unui „județ” al orașului. Concret, inelul a aparținut județului Iorga din Câmpulung; numărându-se printre conducătorii care s-au bucurat de deosebita încredere a orășenilor, acesta și-a exercitat magistratura în trei rânduri: 1786, 1796 și 1810.

Rolul inelului sigilar 

Conducător al Câmpulungului, oraș cu largi privilegii de autoadministrare, jurisdicționale și economice, județul folosea pe lângă sigiliul destinat întăririi actelor interne, încă unul, sigiliul strict personal. Cu acesta din urmă conferea autenticitate actelor, ca sigiliu de text, dar și de închidere, ca sigiliu secret pentru expedierea corespondenței închise, asigurânduse secretul transmiterii, utilizare obișnuită a sigiliilor inelare.

Inelul sigilar descoperit acum mai bine de patru decenii a fost turnat în argint și cântărește 10,3 grame, placa rotundă cu diametrul de 2 cm făcând corp comun cu veriga. Este un sigiliu din categoria celor heraldice, cu emblema heraldică pe scut oval rococo, mobilat cu corb și încrustat anul 1810, suportul fiind un leu în picioare.

Reprezentând numele și dregătoria titularului, în câmpul sigiliului se găsește legenda monografică cu caractere slave: 1810-JORG(A) J(UDET). Câmpul sigilar este timbrat cu o coroană nobiliară deschisă, care surmontează scutul gravat mai adânc decât restul tiparului, pentru a ieși puternic reliefat în ceară. Corbul încrustat reprezintă stema Câmpulungului medieval, care se afla și pe străvechiul sigiliu cu legendă latină al orașului, care din păcate s-a pierdut.

Cum era ales județul 

În perioada datării inelului sigilar, conducerea orașului era asigurată de un județ. Acesta era ajutat de un sfat format din pârgari, menționați pentru prima dată în anul 1525. Județul judeca abaterile și neînțelegerile dintre orășeni, strângea și trimitea la vistieria centrală dările la care era supus orașul, conducea orașul după legile țării și obiceiul pământului, întărea diferite acte cu sigiliul orașului. Alegerea județului urma un anumit protocol, fiind mai mulți candidați la funcție, reprezentanți ai mai multor partide (din partea de jos a orașului, a catolicilor din centru și a scheienilor din nord).

Pârgarii și poporul se adunau la locuințele candidaților și plecau împreună la Mănăstirea Negru-Vodă, considerată „piața județului”. Susținerea candidaților era nu numai verbală, uneori ajungându-se la agresiuni fizice. Partida cea mai numeroasă intra cu alesul pe poarta mănăstirii în sunetele clopotelor și în strigătele de bucurie ale orășenilor.

Protopopul îl aștepta pe cel ales cu Sfânta Evanghelie și Sfânta cruce în mâini, iar alesul le săruta, jurând că va păzi dreptatea, credința și drepturile orășenilor. La strigătul protopopului „Vrednic este?”, obștea răspundea „Vrednic este”. Ieșind din biserică, pârgarii îl ridicau de trei ori pe brațe pe ales strigând „Să trăiască jupân județ”. În anul 1615, orășenii câmpulungeni au primit privilegiul de a fi judecați de către județul orașului cu cei 12 pârgari și bătrânii orașului.

„Crucea jurământului”

De altfel, în anul 1674 a fost ridicată în piața orașului o cruce, numită „Crucea Jurământului”, pe care a fost gravat și acest privilegiu ce putea fi citit de locuitorii orașului. Printre privilegiile încrustate, în afară de cel privind judecata, au fost și scutirea de vama de pâine și vama domnească a orășenilor; îngrijirea și conservarea monumentului cădeau în obligațiile județului. Crucea, având în partea superioară împletituri, monograma Mântuitorului dispusă în triunghi și monogramele evangheliștilor, a fost ridicată de Duca Vodă și de doamna Anastasia; domnul este cel care a decis ca privilegiile să fie încrustate pe un monument cu caracter religios.

La fel ca și bisericile, crucea are ca patron „Nașterea Domnului” (25 decembrie), când se alegea și noul județ. Totuși, caracterul oficial al monumentului este dat de prezența stemei țării în mijloc, cu acvila cruciată conturnată spre dreapta. După anul 1674, județul nou ales depunea jurământul pe crucea numită din această cauză „a jurământului” și primea și inelul sigilar. Procedura de alegere a pârgarilor semăna, la o scară redusă, cu cea de alegere a județului, dar aceștia depuneau jurământul pe crucile aflate la răspântii. În anul 1787, Crucea Jurământului a fost spartă și zidită în peretele unei clădiri, amplasate în piața orașului.

Muzeul din Câmpulung Muscel 

Unul dintre cele mai vechi muzee din țară, Muzeul din Câmpulung Muscel a fost înființat oficial în anul 1889 prin decretul semnat de directorul Muzeului Național de Arheologie, Grigore Tocilescu, și a funcționat inițial în trapezăria Mănăstirii Negru-Vodă. 63 de ani mai târziu, în anul 1952, muzeul este mutat în Casa Ștefănescu (clădire datând din anul 1735, restaurată în anul 1928), printr-o organizare modernă a colecțiilor de Istorie și Științele Naturii.

În 1975, expoziția de Istorie a fost deschisă în fosta Prefectură a județului Muscel, clădirea în care se află astăzi Primăria orașului Câmpulung, urmând ca în 1978 să fie mutată, pentru a doua oară și ultima, în actuala clădire (fost sediu al Administrației Financiare construite în anul 1934). Adresa secției de Istorie, Artă Plastică și Științele Naturii, este: Strada Negru-Vodă nr. 119, Câmpulung-Muscel.