Incredibila poveste a singurului avion de transport pasageri produs de Rom├ónia: O afacere cu spioni MI 6, ambi╚Ťii exagerate ╚Öi un faliment inevitabil jpeg

Incredibila poveste a singurului avion de transport pasageri produs de Rom├ónia: O afacere cu spioni MI 6, ambi╚Ťii exagerate ╚Öi un faliment inevitabil

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Sorin Turturic─â

După 1970, Republica Socialistă România a decis să se alăture clubului exclusivist al ţărilor constructoare de avioane cu reacţie pentru pasageri. De observat însă că românii nu aveau nici bani, nici experienţă pentru un astfel de proiect. Existau două posibilităţi: fie să se creeze o societate mixtă, împreună cu un partener extern, care să fabrice un avion proiectat în Vest, fie să se a chiziţioneze o licenţă, metodă deja folosită cu succes în producţia de elicoptere.

├Än deceniile postbelice, pia┼úa mondial─â de aeronave civile propulsate de motoare cu reac┼úie a fost dominat─â de firma american─â Boeing, care, ├«n anii ÔÇÖ60- ÔÇÖ70, a impus aparatele de tipul 707 ╚Öi 747 pentru distan┼úe mari (peste 4.000 de kilometri), ╚Öi 727 ╚Öi 737 pentru distan┼úe medii (2-4.000 km). Un alt produc─âtor important a fost Uniunea Sovietic─â, cu o pia┼ú─â asigurat─â ├«n spa┼úiul comunist, unde s-au v├óndut avioanele proiectate de birourile Iliu╚Öin, Yakovlev ╚Öi Tupolev.

În Europa Occidentală au fabricat aeronave de linie Marea Britanie, Franţa, Olanda și Republica Federală Germania. Vest-europenii nu contau prea mult. Cel mai mare succes al francezilor pentru rute scurte și medii, Sud Aviation SE 210 Caravelle (282 de aparate construite între 1958 și 1972), a fost rapid eclipsat de aparatul Boeing 727 (1.832 de aparate construite, între 1962 și 1984). Peste Canalul Mânecii, englezii au înţeles că principala slăbiciune a propriei industrii aeronautice era fragmentarea acesteia la nivelul unor firme medii și mici.

Foto sus: ROMBAC 1-11YR-BRA, prima aeronavă BAC1-11 realizată în România

Numai prin fuzionarea unora dintre ele și crearea unei companii puternice existau șanse reale de a concura giganţii de peste Ocean. De aceea, în 1960, patru firme au creat British Aircraft Corporation (B.A.C.), cu sediul în City of Westminster, Londra. La 9 mai 1961, noua firmă a făcut cunoscută intenţia de a produce aparatul BAC 1-11, destinat zborurilor pe distanţe medii și mici. Prototipul a fost testat pentru prima dată la 20 august 1963 și, doi ani mai târziu, aeronava a intrat în producţia de serie.

Era un avion mediu-curier, propulsat de dou─â motoare cu reac┼úie de tipul Rolls-Royce Spey 512, cu o autonomie de peste 2.700 km, av├ónd capacitatea de a transporta p├ón─â la 110 pasageri (├«n func┼úie de varianta fabricat─â). Peste ├«nc─â cinci ani, Boeing a scos pe pia┼ú─â fantasticul 737 ÔÇô un concurent direct al BAC-ului 1-11 ÔÇô ╚Öi a ├«nchis jocurile. Cifrele sunt edificatoare: ├«n perioada 1963-1982, ├«n Marea Britanie s-au construit 235 de aparate BAC 1-11, ├«n vreme ce aparatul Boeing 737, fabricat ├«n peste 10.000 de exemplare, se afl─â ╚Öi ├«n prezent ├«n produc┼úie.

Ambiţii, optimism, negocieri...

├Än toamna anului 1972, Rom├ónia a ├«nceput discu┼úiile cu firma Fokker, ulterior ajung├óndu-se la un acord cadru pentru aparatul VFW-614. S-a urm─ârit ca avionul s─â fie construit de o societate mixt─â, rom├óno ÔÇô vest-german─â, care s─â ├«nceap─â lucrul cel mai t├órziu ├«n 1975. Bucure╚Ötiul dorea ca ├«ntregul proiect s─â fie finan┼úat de firma Fokker sau de guvernul de la Bonn (eventual, printr-un credit cu dob├ónd─â preferen┼úial─â).

Cum avionul nu avea cerere pe piaţă, proiectul a trenat, apoi a fost abandonat. La București, dorinţa de a fabrica o aeronavă propulsată cu motoare cu reacţie, pentru transport pasageri, a rămas neschimbată, iar reprezentanţii guvernului R.S.R. au decis să cumpere o licenţă a unui avion de succes. S-au purtat discuţii cu British Aircraft Corporation pentru modelul BAC 1-11, cu Boeing pentru modelul 727 și cu McDonneil Douglas pentru modelul DC-9 (un alt concurent al BAC-ului 1-11).

În cele din urmă, a avut câștig de cauză BAC-ul 1-11, din următoarele motive: 1. Acest tip de aeronavă se afla deja în înzestrarea TAROM-ului; 2. Relaţiile cu British Aircraft Corporation erau foarte bune, în România fabricându-se deja elemente de structură pentru mai multe BAC-uri 1-11 (cca. 8% din fiecare avion), la standardul obligatoriu pentru omologarea aeronavei; 3. Băncile din Marea Britanie au oferit condiţii avantajoase de creditare. Tot în legătură cu luarea deciziei în favoarea fabricării aeronavei BAC 1-11 trebuie amintită și influenţa unui personaj enigmatic, George Pop, pe care Securitatea îl considera agent al serviciilor de informaţii engleze.

De origine rom├ón─â, Pop lucra pentru industria aeronautic─â englez─â ├«n calitate de consilier pentru rela┼úia cu zona comunist─â. Av├ónd aceast─â dubl─â calitate ÔÇô consilier al B.A.C./B.Ae. ╚Öi Rolls Royce, cum s-a prezentat ├«n mai multe r├ónduri, ╚Öi agent al M.I.6 (prima calitate fiind o acoperire pentru cea de-a doua, dup─â cum considera D.S.S.) ÔÇô el a fost prezent la multe dintre negocierile cu englezii, de la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ60 ╚Öi p├ón─â la pr─âbu╚Öirea comunismului. Unul dintre cei care l-au cunoscut, ing. Teodor Zanfirescu, fost director general ├«n Ministerul Industriilor Construc┼úiei de Ma╚Öini, i-a f─âcut urm─âtorul portret:

ÔÇ×George Pop era de undeva de pe l├óng─â Cluj; ulterior, am aflat c─â neamul i se tr─âgea din Moldova. C├ónd era adolescent a plecat din ┼úar─â, travers├ónd Dun─ârea ├«not. A ajuns ├«n Canada, unde a f─âcut facultatea (dup─â o alt─â surs─â, Pop a f─âcut studii superioare la Paris ÔÇô n.a.), dup─â care s-a stabilit ├«n Anglia, unde a ajuns consilier la British Aircraft Corporation. C├ónd rom├ónii au cump─ârat primele avioane BAC 1-11 (pentru TAROM, ├«n 1968 ÔÇôn.a.), el a fost translator ├«n discu┼úiile dintre rom├óni ╚Öi englezi. 

Dup─â ce a ├«nceput rela┼úia cu s├órbii ╚Öi cu motoarele Rolls-Royce Viper (pentru fabricarea avionului militar subsonic I.A.R.-93 ÔÇô n.a.), el a fost din ce ├«n ce mai mult timp implicat... C├ónd s-a ajuns la povestea cu licen┼úele BAC, Pop a ac┼úionat foarte ├«ndeaproape. ├Ä╚Öi f─âcuse rela┼úii bune cu Bodn─âra╚Ö, cu Ilie Ceau╚Öescu... ╚Öi cu unii mai m─ârun┼úi... ca mine. Prin intermediul lui Bodn─âra╚Ö, Pop a mijlocit intrarea Chinei la Rolls- Royce, care a primit licen┼úa motorului Spey 202, primul motor cu reac┼úie cu dublu flux. Acest motor ne interesa ╚Öi pe noi, pentru avionul [militar] supersonic, dar noi nu l-am primit...ÔÇŁ (interviu cu ing. Teodor Zanfirescu, aflat ├«n posesia autorului, nepublicat). 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Programul ROMBAC 1-11. O afacere ambi╚Ťioas─â ╚Öi un faliment pe m─âsur─âÔÇŁ, publicat ├«n Historia Special nr. 26, disponibil─â ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum


Coperta Historia Special jpg jpeg