Începuturile protejării patrimoniului: Scrisoarea lui Rafael către papa Leon al X lea  jpeg

Începuturile protejării patrimoniului: Scrisoarea lui Rafael către papa Leon al X-lea

­čôü Patrimoniu
Autor: Smaranda Bratu Elian

├Än 1519, marele artist al Rena╚Öterii Raffaello Sanzio ÔÇô cunoscut la noi ca Rafael ÔÇô, ├«n calitatea sa de prefect al antichit─â╚Ťilor romane, ├«i scrie papei Leon al X-lea o scrisoare care marcheaz─â un moment important ├«n cultura european─â: ├«n ea se afirm─â, pentru prima oar─â, necesitatea ╚Öi datoria conserv─ârii ╚Öi protej─ârii monumentelor istorice de c─âtre stat.

Cu toate c─â a fost ╚Öi un important arhitect, Rafael (1483-1520) a r─âmas ├«n posteritate ├«ndeosebi ca pictorul sublim, singurul care a l─âsat ├«n urma sa un model ╚Öi o manier─â care au dominat pictura european─â timp de patru secole. Cu ocazia celui de-al cincilea centenar de la trecerea sa ├«n nefiin╚Ť─â, ├«n cadrul expozi╚Ťiei retrospective organizate la Roma, publicul vizitator a putut admira ÔÇô ├«n premier─â ÔÇô manuscrisul celebrei scrisori adresate papei. Textul ei este oferit aici [├«n edi╚Ťia curent─â a revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ] ÔÇô tot ├«n premier─â ÔÇô ├«n traducere, cititorilor rom├óni. ÔÇĘ La originea documentului se afl─â de fapt trei personalit─â╚Ťi marcante: Rafael, Leon al X-lea ╚Öi Baldassar Castiglione. 

 Leon al X-lea, pap─â ├«ntre 1513 ╚Öi 1521, era fiul lui Lorenzo Magnificul. Crescut ├«n cultura ╚Öi ├«n splendoarea Rena╚Öterii florentine, el le-a transpus ╚Öi amplificat la Roma, care a devenit sub pontificatul s─âu cel mai important centru cultural ╚Öi artistic al Rena╚Öterii.

Papa Leon X jpg jpeg

Baldassar Castiglione (1478-1529), ilustru umanist și literat, a creat prototipul ideal al omului Renașterii mature în celebra sa operă Curteanul

Rafael prime╚Öte o func╚Ťie nemai├«nt├ólnit─â ╚Öi de mare prestigiu

├Än 1515, Rafael era ├«n plin─â str─âlucire: se afla deja de ╚Öapte ani la Roma, pictase de-acum mare parte din frescele din Vatican ╚Öi un num─âr important de tablouri celebre. ├Än plus, ├«╚Öi dovedise ╚Öi priceperea de arhitect, prelu├ónd chiar conducerea proiectul noii catedrale Sf├óntul Petru. ├Än acel an, papa Leon al X-lea ├«l nume╚Öte ÔÇ×prefect al antichit─â╚Ťilor romaneÔÇŁ, cu alte cuvinte responsabil cu toate vestigiile de marmur─â din Roma ╚Öi din afara Urbei, pe o distan╚Ť─â de 12 mile de la ziduri.

Func╚Ťia avea ca principal scop furnizarea de materiale pentru viitoarea catedral─â ╚Öi, prin urmare, evaluarea vestigiilor existente ╚Öi a celor care continuau s─â apar─â. Era o func╚Ťie nemai├«nt├ólnit─â ╚Öi de mare prestigiu.  

 De aproape un secol, umani╚Ötii se dedicau studierii ╚Öi re├«nvierii Antichit─â╚Ťii greco-romane, iar Rena╚Öterea, ├«n vremea lui Rafael ajuns─â la apogeu, se considera mo╚Ötenitoarea ╚Öi continuatoarea acelei zestre. Totu╚Öi, ├«n pofida interesului ╚Öi respectului pentru Antichitate, nu ap─âruse ├«nc─â ideea modern─â de conservare ╚Öi protejare a patrimoniului artistic. Rafael, deja fascinat de vestigiile antice romane, abordeaz─â noua func╚Ťie ├«ntr-un mod nu doar revolu╚Ťionar, ci ╚Öi fundamental pentru tot ce va urma.

800px Raffaello Sanzio jpg jpeg

El se vede pus ├«n fa╚Ťa unui patrimoniu care se cerea ├«n primul r├ónd clasificat, codificat, ierarhizat, dar el dore╚Öte nu doar s─â-l consemneze, ci ╚Öi s─â-l reconstituie. Drept care studiaz─â cu inteligen╚Ť─â de teoretician tratatul lui Vitruviu ╚Öi cu pasiune de umanist, minu╚Ťie de topometru ╚Öi pricepere de arhitect ce mai r─âm─âsese din m─âre╚Ťele monumente antice ale Romei. 

 Apoi ├«i propune papei reconstituirea, prin desen, pornind de la vestigiile existente, a m─âre╚Ťei arhitecturi imperiale romane. Aceasta face de fapt scrisoarea de fa╚Ť─â. Ea reprezint─â o pledoarie indirect─â pentru prezervarea ╚Öi protejarea monumentelor antice, prin apelul pe care ├«l lanseaz─â ╚Öi prin dezv─âluirea r─âului produs, pe diverse c─âi, de distrugerea lor.  

Un manifest pentru patrimoniu, la patru mâini

Scris─â probabil ├«n 1519 (nu poart─â dat─â), la patru m├óini (adic─â ├«n colaborare cu Baldassar Castiglione, prietenul lui Rafael, mare stilist), scrisoarea era menit─â s─â prefa╚Ťeze un num─âr ├«nsemnat de desene: planul Romei antice, releveele (exterioare ╚Öi interioare) ╚Öi reprezent─ârile (plan, fa╚Ťade, sec╚Ťiune ╚Öi detalii ornamentale) ale majorit─â╚Ťii monumentelor Romei imperiale reconstituite de Rafael.  

 Moartea prematur─â a artistului ├«n 1520 a f─âcut ca marele proiect s─â nu se finalizeze, iar scrisoarea s─â nu ajung─â niciodat─â ├«n m├óinile papei, ci s─â se amestece printre manuscrisele lui Castiglione. Drept urmare, timp de mai bine de dou─â secole, scrisoarea i-a fost atribuit─â neglijent marelui umanist ╚Öi publicat─â ├«mpreun─â cu alte documente ├«n reedit─ârile operelor sale. 

 Identificarea ei ca apar╚Ťin├óndu-i ├«n mare m─âsur─â lui Rafael s-a petrecut de-abia ├«n 1799, c├ónd ÔÇô pornind de la faptul c─â ea cuprinde ╚Öi un scurt tratat ╚Ötiin╚Ťific despre releveul de arhitectur─â ╚Öi despre reprezentarea sa grafic─â ÔÇô eruditul Daniele Francesconi ├«i dezv─âluie nu numai autorul, ci ╚Öi tulbur─âtorul mesaj: o adev─ârat─â bomb─â ├«n acel moment de plin─â ├«nflorire interna╚Ťional─â a neoclasicismului. Ulterior, arti╚Öti, biografi ╚Öi istorici au continuat s─â analizeze cu obstina╚Ťie problema paternit─â╚Ťii scrisorii; ei au ├«ntreprins analize lingvistice ╚Öi tematice, descompun├ónd textul ├«n capitole ╚Öi ├«n secven╚Ťe. 

FOTO: Getty Images

Fragmentul face parte din articolul ÔÇ×├Änceputurile protej─ârii patrimoniului: Scrisoarea lui Rafael c─âtre papa Leon al X-leaÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 240 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 17 ianuarie - 14 februarie, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

1 copertaHistoria 240 ianuarie jpg jpeg

Cump─âr─â Acum