Începuturile cinematografiei sovietice jpeg

Începuturile cinematografiei sovietice

­čôü Istoria Filmului
Autor: Cristian Tudor ╚śerban

Controlul asupra produc┼úiei cinematografice era vital ├«ntr-o perioad─â de tranzi┼úie, deoarece ├«n viziunea partidului bol┼čevicilor elementele reac┼úionare r─âmase ├«n s├ónul societ─â┼úii trebuiau identificate ┼či eliminate prin orice mijloc. Stigmatizarea du┼čmanilor luptei de clas─â ┼či prezentarea favorabil─â a comunismului a ajuns s─â se impun─â ├«n scurt timp drept una dintre principalele preocup─âri ale regimului.

Dup─â preluarea puterii ├«n octombrie 1917, bol┼čevicii au acordat o aten┼úie special─â cinematografiei din pricina realit─â┼úilor din ┼úar─â, fiind con┼čtien┼úi de faptul c─â imaginile erau mijlocul comun de comunicare cu cei peste 150.000.000 de locuitori ai ┼ú─ârii ce vorbeau peste 100 de limbi diferite.  Anii Comunismului de R─âzboi, au debutat prin apari┼úia mai multor scurt-metraje de propagand─â, produc─âtorii confrunt├óndu-se cu diverse probleme, de la lipsa personalului calificat p├ón─â la cea a echipamentelor de produc┼úie, distruse sau luate de c─âtre cei care au p─âr─âsit ┼úara ├«n urma revolu┼úiei.

Momentul crucial ├«n istoria cinematografiei sovietice s-a produs odat─â cu na┼úionalizarea acestor mijloace de produc┼úie de c─âtre Lenin ├«n 1919 ┼či formarea ┼×colii de Film de la Moscova, prima ┼čcoal─â de film din lume controlat─â direct de stat. Odat─â cu acest moment, cinematografia a fost transformat─â ├«ntr-o arm─â ideologic─â pentru ap─ârarea intereselor de clas─â ┼či promovarea sovieticilor. Toate mijloacele de produc┼úie au fost direc┼úionate ├«n m├óinile lui Dziga Vertov (1896-1954), c─âruia i-a revenit sarcina de a coordona produc┼úia de filme de agit-prop ├«n conformitate cu dialectica istoric─â marxist─â ┼či de a preg─âti tinerii pentru aceast─â meserie.

Un exemplu de astfel de film este ÔÇ×Muncitori din toate ┼ú─ârile, uni┼úi-v─â!ÔÇťdin 1919. Filmul con┼úine scene din istoria luptei muncitorilor din toate epocile corelate cu citate din Manifestul  lui Karl Marx.

Pentru a asigura transmiterea rapid─â ┼či eficient─â a propagandei revolu┼úionare comuniste ├«n zonele unde nu existau cinematografe sau teatre, guvernul sovietic a inventat conceptul folosirii vehiculelor agit-prop.  Trenuri, camioane ┼či chiar vapoare cu aburi au fost folosite pentru a distribui mesajul sovieticilor prin intermediul pamfletelor, presei ┼či mai ales a filmelor.

Refacerea industriei cinematografice s-a realizat sub Noua Politic─â Economic─â, Lenin sus┼úin├ónd c─â ÔÇ×trebuie s─â ├«ncepem produc┼úia de noi filme care s─â reflectre ideile Comunismului ┼či s─â realitatea Sovietic─âÔÇŁ, precum ┼či c─â ÔÇ×dintre toate artele, cinematografia este cea mai important─â pentru noiÔÇŁ. Odat─â cu semnarea tratatului de la Rapallo din 1922, Uniunea Sovietic─â a ie┼čit din izolare, prilej cu care ├«ntre Uniunea Sovietic─â ┼či Republica de la Weimar au ap─ârut primele schimburi de filme ┼či aparatur─â.

eisenstein2 jpg jpeg

Venirea lui Sergei Eisensteina determinat impunerea unei noi paradigme ├«n produc┼úia de filme sovietice. ├Än cele ┼čapte filme de propagand─â pe care le-a produs pentru Uniunea Sovietic─â, t├ón─ârul regizor a ├«ncercat s─â dep─â┼čeasc─â conceptele cinematografiei secolului al XIX-lea, astfel ├«nc├ót s─â creeze concepte abstracte cu imagini concrete. Dup─â realizarea primului film ÔÇ×Love┼čteÔÇŁ, Eisenstein ┼či-a recunoascut lipsa de experien┼ú─â, motiv pentru care a urm─ârit o serie de filme expresioniste ┼či hollywood-iene.

Dup─â dob├óndirea de noi cuno┼čtin┼úe pentru realizarea unui montaj intelectual, Eisenstein ┼či-a aplicat propria teorie a montajului ├«n urm─âtorul film, ÔÇ×Cruci┼č─âtorul PotemkinÔÇŁ(1925). Odat─â cu acest film este introdus conceptul folosirii pe post de erou a unei masse de oameni, ├«n acest caz marinarii de pe Potemkin care s-au revoltat fa┼ú─â de administra┼úia ┼úarist─â ┼či au decis s─â se al─âture Revolu┼úiei din 1905:ÔÇ×Noi suntem marinarii de pe Potemkin! Trebuie s─â-i sus┼úinem pe fra┼úii no┼čtri, muncitorii. Trebuie s─â st─âm ├«n primele r├ónduri ale revolu┼úiei!ÔÇŁ. Eisenstein nu a ratat prilejul de a demoniza religia, prezent├ónd un preot ├«n timpul scenelor revoltei de pe vas, ce ├«ncuraja execu┼úia unui grup de marinari.  Produc┼úia nu neglijeaz─â principalul du┼čman ideologic al regimului, capitalismul, regizorul prezent├ónd un grup de burghezi ce descurajau revolu┼úia ┼či care ajung lin┼ča┼úi de protestatari.

Principala scen─â din filmul lui Eisenstein este aceea a represiunii revolu┼úiei din Odessa de c─âtre trupele ┼úariste. Directorul a introdus ├«n premier─â ├«n filmele de propagand─â sovietice cumulul de teniune schimb├ónd scenele foarte repede pentru a ob┼úine un contrast grafic. Pentru a discredita regimul ┼úarist, Eisenstein a introdus numeroase scene ├«n care trupele imperiale ┼či cele de cazaci atac─â protestatarii neajutora┼úi. Crucis─âtorul Potemkin nu s-a bucurat de popularitate sau critici in Uniunea Sovietic─â ┼či nici ├«n Statele Unite, precum nici urm─âtorul s─âu film, Octombrie (1928), care a reamintit de ├«nl─âturarea lui Kerenski din 1917.

La scurt timp dup─â venirea lui Stalin la putere, acesta a afirmat c─â cinematografia este ÔÇ×cel mai mare mediu de agita┼úie ├«n mas─â ... sarcina fiind aceea de a o lua ├«n directa noastr─â subordonareÔÇŁ. ├Äntruc├ót Stalin era de p─ârere c─â doar convingerile ideologice constituie art─â de mare valoare, ├«n urm─âtorii ani industria filmului sovietic a ├«nregistrat o perioad─â de regres. Astfel, sub conducerea lui Boris Sumyatsky, au fost realizate filme dup─â conduita socialismului realist, o metod─â artistic─â ÔÇ×ale c─ârei principii de baz─â sunt sinceritatea, reprezentarea istoric─â concret─â a realit─â┼úii ├«n dezvoltarea sa revolu┼úionar─â ┼či a c─ârei sarcin─â primar─â este educarea masselor ├«n spirit comunistÔÇŁ.

Bibliografie:

David Parkinson, History of the Film, Thames&Hudson world of art, 1995.

Denise J. Youngblood, Movies for the Masses:Popular Cinema and Soviet Society in the 1920ÔÇÖs, Cambridge University Press, 1992.

Richard Taylord, The Politics of the Soviet Cinema, 1917-1929, Cambridge University Press, 1979.

Kristin Thompson, David Bordwell, Film History. An Introduction, University of Wisconsin-Madison, 2003.