Gorgona de la Piatra Craivii, o apari╚Ťie rarisim─â ├«n Dacia preroman─â jpeg

Gorgona de la Piatra Craivii, o apari╚Ťie rarisim─â ├«n Dacia preroman─â

­čôü Dacia antic─â
Autor: Redac╚Ťia

Cetatea ╚Öi a╚Öezarea de la Craiva ÔÇô Piatra Craivii (com. Cric─âu, jud. Alba) se constituie drept unul dintre cele mai importante monumente ale perioadei dacice din spa╚Ťiul intracarpatic. Aici a func╚Ťionat, ├«ncep├ónd cu a doua jum─âtate a secolului II ├«.Hr. ╚Öi p├ón─â ├«n secolul I d.Hr., un centru de putere de tip dava cu certe func╚Ťiuni militare, reziden╚Ťiale, ideologice ╚Öi economice, deplin reliefate de descoperirile arheologice. 

Apropierea de ora╚Öul roman Apulum, despre care tradi╚Ťia istoric─â a considerat c─â numele s─âu este legat de un anume Dacius Appulus, i-a f─âcut pe o serie de speciali╚Öti s─â atribuie descoperirile de pe masivul st├óncos, centrului tribal Apoulon (╬ŤÇ╬┐¤ů╬╗╬┐╬Ż), men╚Ťionat ╚Öi de c─âtre geograful alexandrin Claudius Ptolemaeus. Printre elementele de cultur─â material─â aflate aici se num─âr─â ╚Öi produse a c─âror provenien╚Ť─â este din lumea elenistic─â ╚Öi roman─â. 

Aplica reprezent├ónd Gorgona (foto sus) este confec╚Ťionat─â din bronz masiv. ├Än p─âr╚Ťile superioar─â ╚Öi inferioar─â este prev─âzut─â cu dou─â nituri cu rol de fixare. Fa╚Ťa este oval─â, obrajii sunt plini, nasul drept ╚Öi n─ârile u╚Öor dilatate, gura ├«ntredeschis─â. Spr├óncenele sunt u╚Öor schi╚Ťate iar ochii perfora╚Ťi aveau, probabil, pupilele marcate cu un material din past─â de sticl─â. Printre ╚Öuvi╚Ťele de p─âr, ├«n zona t├ómplelor, se observ─â dou─â capete de ╚Öarpe ale c─âror cozi se ├«mpletesc sub b─ârbia mic─â ╚Öi ascu╚Ťit─â ├«n vreme ce perechea de aripioare se afl─â conturat─â deasupra t├ómplelor. ├Äntregul registru figurativ se afl─â ├«nscris ├«ntr-un cadru rombic, ornamentat cu solzi stiliza╚Ťi. 

Piatra Craivii (foto: Facebook / Muzeul Na╚Ťional al Unirii Alba Iulia)

Piatra Craivii jpg jpeg

Piesa, realizat─â din bronz turnat, cu dimensiunile de 8,9 cm x 7,7 cm (├«n─âl╚Ťime ╚Öi diametru maxim), a fost descoperit─â pe ÔÇ×Terasa a V-aÔÇŁ ├«ntr-un context arheologic apar╚Ťin├ónd secolului I a. Hr. Privitor la func╚Ťionalitatea ei, a fost interpretat─â ca fiind ata╚Öul unui vas de tip situla, dar prin profilatur─â ╚Öi lipsa elementelor de prindere a toartei ne este dificil a argumenta aceast─â ├«ncadrare. Altfel, aplici cu reprezentarea Gorgonei se mai ├«nt├ólnesc ╚Öi pe vase de mari dimensiuni, de tip crater, cum sunt, spre exemplu, cele de la Pompei. 

Av├ónd la baz─â influen╚Ťe elenistice, prin fine╚Ťea red─ârii, este posibil s─â fi fost produs─â ├«n ateliere din Italia central─â. 

Gorgonele, creaturi feminine amenin╚Ť─âtoare, apar╚Ťin mitologiei grece╚Öti, fiind cele trei fiice ale lui Phorkys ╚Öi Keto. Primele dou─â ÔÇô Stheno ╚Öi Euryale erau nemuritoare, ├«n vreme ce a treia ÔÇô Medusa ÔÇô nu a beneficiat de imortalitate. De altfel, ea va fi ucis─â de Perseu, iar din s├óngele ei va lua na╚Ötere un alt personaj mitologic, anume Pegas. ├Än ciuda acestui fapt, imaginea Medusei se va confunda ├«n mentalitatea antic─â cu reprezentarea clasic─â a ÔÇ×GorgoneiÔÇŁ.

Av├ónd ├«n lumea greco-roman─â o simbolistic─â cu rol ├«n general apotropaic, imaginea Gorgonei/Medusa de la Piatra Craivii reprezint─â pentru Dacia preroman─â o apari╚Ťie rarisim─â. Indiferent de ÔÇ×background-ulÔÇŁ ideologic sau de suportul material, c─âruia i-a folosit, ea reprezint─â o pies─â cu valoare artistic─â excep╚Ťional─â a c─ârei prezen╚Ť─â ├«n acest mediu cultural, at├ót de diferit fa╚Ť─â de zona de provenien╚Ť─â, nu poate fi explicat─â dec├ót prin existen╚Ťa unor comanditari pe m─âsur─â, mai exact o aristocra╚Ťie sensibil─â la receptarea unor stimuli externi.

Sursa: Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia