Garda lui Hitler, pe străzile din România jpeg

Garda lui Hitler, pe străzile din România

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Flavius Roait─â

Pasiona┼úii istoriei militare contemporane de┼úin numeroase informa┼úii despre prezen┼úa structurilor militare apar╚Ťin├ónd Wehrmacht-ului ├«n ┼úara noastr─â, ├«ns─â pu┼úini cunosc faptul c─â, pentru o scurt─â perioad─â de timp, ├«n Rom├ónia s-a aflat unitatea de elit─â a Germaniei Na╚Ťional-Socialiste, Leibstandarte SS Adolf Hitler (LSSAH). 

Constituit─â la c├óteva s─âpt─âm├óni dup─â incendierea Reichstag-ului, entitatea ce purta numele conduc─âtorului NSDAP a avut misiunea de a asigura paza ╚Öi protec╚Ťia noului cancelar, ce fusese investit ├«n func╚Ťie prin hot─âr├órea pre╚Öedintelui Paul von Hindenburg la 30 ianuarie 1933(1). Ansamblul de servicii, logistic─â ╚Öi tehnic─â, aferent recent ├«nfiin╚Ťatei forma╚Ťiuni a fost acomodat ├«n Lichterfelde, ├«n partea de S-V a Berlinului, ├«n fostul sediul al Academiei Militare Prusace. Cei 117 membri au fost atent selecta╚Ťi conform unor exigen╚Ťe severe de SS-Gruppenf├╝hrer-ul Josef Dietrich ╚Öi urmau s─â ├«ndeplineasc─â func╚Ťia unei unit─â╚Ťi de gard─â la sediul puterii executive, precum ╚Öi cea de escort─â ├«n timpul deplas─ârilor F├╝hrer-ului pe ├«ntreg cuprinsul Reich-ului. Acest nucleu s-a extins ├«n anii care au urmat, dezvoltarea treptat─â sincroniz├óndu-se cu etapele de consolidare ale noului regim politic (2). Loialitatea ╚Öi meritocra╚Ťia erau singurii vectori care contau ├«n ascensiunea pe linie ierarhic─â, mul╚Ťi dintre membrii ini╚Ťiali fiind avansa╚Ťi ulterior ├«n func╚Ťii de comand─â ├«n cadrul unit─â╚Ťii, care a fost extins─â prin crearea unor noi structuri.

Intrarea Rom├óniei ├«n sfera de influen╚Ť─â german─â

Orientarea ac╚Ťiunilor germane spre R─âs─ârit era justificat─â la Berlin de pericolul ├«nc─â latent, dar c├ót se poate de real, reprezentat de Uniunea Sovietic─â;╚Öi asigurarea securit─â╚Ťii aliatului rom├ón, cu pozi╚Ťia geografic─â ╚Öi resursele sale naturale, se reg─âsea ├«n centrul oric─ârei ecua╚Ťii, indiferent dac─â opera╚Ťiunea matematic─â cu valen╚Ťe geostrategice era f─âcut─â la Berlin, Moscova sau Londra. Intrarea Rom├óniei ├«n sfera de influen╚Ť─â german─â a justificat trimiterea unor unit─â╚Ťi militare pe teritoriul na╚Ťional, cele mai bine ├«nzestrate fiind concentrate ├«n jurul ora╚Öului Ploie╚Öti (3). 

2 301 jpg jpeg

Anul care a urmat capitul─ârii Fran╚Ťei avea s─â se dovedeasc─â unul decisiv at├ót pentru Reich-ul German, c├ót ╚Öi pentru statul rom├ón, primele luni din 1941 anun╚Ť├ónd ├«n continuare o situa╚Ťie politico-militar─â tensionat─â, sc├ónteile r─âzboiului mut├óndu-se de pe cerul fumeg├ónd al Angliei ├«n defileele ╚Öi pe ├«n─âl╚Ťimile Peninsulei Balcanice. Iugoslavia ╚Öi Grecia reprezentau dou─â poten╚Ťiale capete de pod ale britanicilor ├«n partea central-oriental─â a continentului, de unde avioanele puteau pleca ├«n misiuni de bombardament pentru a distruge rafin─âriile de pe Valea Prahovei. Doi factori majori au determinat declan╚Öarea blitzkrieg-ului mediteraneean:criza dinastic─â iugoslav─â, prin ├«nl─âturarea de pe tron a prin╚Ťului regent progerman Paul, ╚Öi insuccesul ofensivei italiene peste ╚Ť─ârmurile M─ârii Tiraniene, oprit─â de temerarii ap─âr─âtori greci. 

O apropiere ini╚Ťial─â a Iugoslaviei fa╚Ť─â de Reich s-a realizat prin semnarea, de guvernul Cvetkovi─ç, la 25 martie 1941, a Pactului Tripartit, ├«ns─â lovitura de stat organizat─â de generalul Du┼ían Simovi─ç a determinat abdicarea prin╚Ťului regent Paul ╚Öi instaurarea unui climat politic fragil, dat─â fiind ┼či v├órsta noului rege minor Petru al II-lea. Crearea unui front balcanic format din Iugoslavia, Grecia ╚Öi Turcia ar fi fost o realitate militar─â intolerabil─â pentru Reich-ul German care, ├«n virtutea ideologiei na╚Ťional-socialiste, avea misiunea de a ├«nl─âtura pericolul bol╚Öevic din R─âs─ârit (4). 

La mijlocul lunii februarie, LSSAH, sta╚Ťionat─â ├«nc─â din toamna precedent─â la Metz, a primit ordinul de transfer spre Bulgaria, distan╚Ťa fiind parcurs─â pe cale feroviar─â p├ón─â ├«n Rom├ónia, unde au fost primi╚Ťi cu bucurie de comunit─â╚Ťile s─âse╚Öti din Sibiu, Bra╚Öov ╚Öi celelalte localit─â╚Ťile germane prin care au trecut ├«n decursul reloc─ârii. ├Än momentul sosirii la C├ómpulung Muscel, LSSAH avea dimensiunea unei brig─âzi de infanterie mecanizat─â ╚Öi dispunea de o ├«nzestrare tehnic─â care s─â corespund─â unui conflict purtat ├«ntr-o continu─â mi╚Öcare (5). 

3 231 jpg jpeg

Trupele germane și române defilează împreună

Ora╚Öul situat ├«n depresiunea subcarpatic─â omonim─â, cunoscut pentru pozi╚Ťia sa strategic─â ╚Öi luptele purtate ├«n timpul Marelui R─âzboi, ├«╚Öi p─âstrase importan╚Ťa militar─â prin cazarma Regimentul 30 Doroban╚Ťi, o unitate de elit─â aflat─â ├«n subordinea Diviziei 3 infanterie care ├«╚Öi avea garnizoana la Pite╚Öti (6). Defilarea comun─â s-a desf─â╚Öurat cu pu╚Ťin timp ├«nainte de plecarea unit─â╚Ťii germane din centrul urban, ├«n ziua de duminic─â, 16 martie, dat─â c├ónd era onorat─â memoria eroilor poporului german (Tag Des Helden). 

Dispozitivul format pentru defilare a pornit din apropierea m─ân─âstirii Negru Vod─â, m─âr╚Ö─âluind pe strada eponim─â, trec├ónd prin fa╚Ťa a dou─â dintre cl─âdirile emblematice ale urbei, Casa Iorgulescu ╚Öi Casa Paul, prin Pia╚Ťa Regal─â, continu├ónd mai departe pe l├óng─â turnul clopotni╚Ť─â al Bisericii Catolice Sf├óntul Iacob spre centrul ora╚Öului. Fanfara unit─â╚Ťii a deschis calea pentru coloana condus─â de SS-Sturmbannf├╝hrer-ul Fritz Witt, comandantul Batalionul 1 infanterie mecanizat─â SS, secondat de aghiotantul s─âu SS-Obersturmf├╝hrer-ul Heinrich Springer. Oficialit─â╚Ťile, majoritatea ofi╚Ťeri de rang superior, rom├óni ╚Öi germani, al─âturi de Josef Dietrich au a╚Öteptat sosirea forma╚Ťiunii de parad─â pe trotuarul din fa╚Ťa bisericii Sf├óntul Nicolae Popa Savu. Ajung├ónd ├«n fa╚Ťa farmaciei Sever Arm─â╚Öescu, ansamblul muzical militar a cotit spre st├ónga ╚Öi a luat pozi╚Ťie ├«n fa╚Ťa Prim─âriei, pentru a a╚Ötepta ├«n acordurile compozi╚Ťiilor cazone sosirea contingentelor care soseau ├«n pas de mar╚Ö. Onorul a fost dat de Fritz Witt cu bra╚Ťul drept ridicat pentru executarea salutului politic, c─âruia i s-au succedat purt─âtorul F├╝hrerstandarte ╚Öi membrii brig─âzii grupa╚Ťi pe unit─â╚Ťi principale. La r├óndul lor, militarii unit─â╚Ťii gazd─â au sosit ├«n scurt timp, ofi╚Ťerul d├ónd gradelor superioare onorul, cu sabia.

Asemenea unui trup bine articulat, coloana s-a angajat pe strada Principele Carol, artera de circula╚Ťie paralel─â cu strada Negru Vod─â, pentru a reveni ├«n Pia╚Ťa Regal─â. ├Än parcursul lor urban, membrii LSSAH au trecut pe l├óng─â numeroasele ╚Öi cochetele pr─âv─âlii, inclusiv prin fa╚Ťa magazinului universal ÔÇ×La StaicuÔÇŁ, renumit ├«n epoc─â pentru calitatea ╚Öi diversitatea produselor sale. Cu inocen╚Ťa caracteristic─â v├órstei, copiii afla╚Ťi pe trotuare imitau prin gesturi hazlii, duc├ónd bra╚Ťele ├«nainte ╚Öi palmele desf─âcute la t├ómpl─â, mi╚Öc─ârile cazone ale celor care alc─âtuiau garda pretorian─â a F├╝hrer-ului (7). Privilegiul de a ├«nchide defilarea le-a revenit militarilor rom├óni, care au intrat ├«n dispozitiv pe latura nordic─â, av├ónd ├«n spate cl─âdirea Halei Comerciale, ├«nchiz├ónd astfel spa╚Ťiul unde urma s─â aib─â loc ceremonia. 

4 464 jpg jpeg

Discursul lui Josef Dietrich, publicat ├«n ziarul ÔÇ×UnireaÔÇŁ

├Än fa╚Ťa Hotelului Regal, ├«n mijlocul unui scuar triunghiular se afla monumentul eroilor, o construc╚Ťie arhitectonic─â ce fusese dezvelit─â ├«n amintirea osta╚Öilor care au c─âzut la datorie ├«n luptele din zonele Albe╚Öti, Mateia╚Ö, N─âm─âie╚Öti ╚Öi Prav─â╚Ť, la trecerea unui deceniu de la ├«ncheierea Primului R─âzboi Mondial. Combatan╚Ťii LSSAH au fost dispu╚Öi pe trei r├ónduri pe un segment al str─âzii Negru Vod─â ╚Öi de-a lungul cl─âdirii Hotelului Gr─âdi╚Öteanu, av├ónd ├«n fa╚Ť─â opera sculptorului muscelean Dimitrie M─â╚Ť─âoanu (8). Venind pe artera de circula╚Ťie ce purta numele ├«nt├óiului desc─âlec─âtor al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, Josef Dietrich, ├«nso╚Ťit de Max Wunsche, Fritz Witt ╚Öi Heinrich Springer, a trecut ├«n revist─â garda unit─â╚Ťii sale, primind de asemenea onorul militarilor rom├óni ╚Öi complimentele oficialit─â╚Ťilor str├ónse ├«n fa╚Ťa pr─âv─âliilor de la parterul Hotelului Regal. 

├Än proximitatea monumentului, ├«n partea st├óng─â au fost dispu╚Öi stegarii germani cu drapelele, ╚Öi comandantul unit─â╚Ťii, privind spre corpul ofi╚Ťeresc, ╚Öi-a rostit discursul despre sacrificiul genera╚Ťiilor de militari care au c─âzut la datorie pentru ap─ârarea idealurilor na╚Ťionale ╚Öi a patriilor de care apar╚Ťin, aduc├ónd totodat─â ╚Öi un elogiu eroilor Armatei Rom├óne. ├Äncheindu-╚Öi cuv├óntarea, Josef Dietrich s-a ├«ntors ╚Öi a salutat cu bra╚Ťul drept ridicat F├╝hrerstandarte ╚Öi steagurile batalioanelor care au fost cobor├óte ├«n onor. Ridic├ónd frun╚Ťile acoperite de c─â╚Ötile de o╚Ťel, combatan╚Ťii SS puteau privi statuia infanteristului rom├ón ce ridica falnic drapelul de lupt─â, cufundat─â ├«n lumina soarelui prim─âv─âratic. Un exponent al armatei care ├«n 1916, ca ╚Öi 25 de ani mai t├órziu, era alc─âtuit─â ├«n majoritate de p─âtura social─â cea mai reprezentativ─â a poporului rom├ón.

├Än num─ârul ziarului ÔÇ×UnireaÔÇŁ, ap─ârut dou─â zile mai t├órziu, a fost publicat discursul conduc─âtorului german ce fusese rostit la Arsenalul Wehrmacht-ului prin Berlin cu prilejul solemnit─â╚Ťii organizate pentru omagierea eroilor de r─âzboi. ÔÇ×Al─âturi de mor┼úii marelui r─âzboi, se ├«n┼čirue acum victimele luptei ce avea s─â urmeze. ┼×i odat─â mai mult se v─âd fii poporului nostru z─âc├ónd ├«mpr─â┼čtia┼úi pe ├«ntinderi ┼či m─âri ca valoro┼či lupt─âtori ai Marei Germanii, patria lor. Este acela┼či fiu german care ├«┼či risc─â via┼úa ┼či ┼či-o sacrific─â, pentru a asigura poporului din care face parte un viitor str─âlucit ┼či o pace care va ├«nsemna o mai bun─â organizare a comunit─â┼úii omene┼čti, dec├ót accea pe care dictatorii de la Versailles o au pe con┼čtiin┼úa lor (sic!)ÔÇŁ (9). Portretizarea realizat─â de F├╝hrer accentueaz─â tr─âs─âturile definitorii ale militarului german ╚Öi eviden╚Ťiaz─â sacrificiul pe care este dispus s─â ├«l fac─â pentru gloria ╚Öi supravie╚Ťuirea poporului german.

6j 0 jpg jpeg

ÔÇ×Soldatul rom├ón este ├«n marea lui majoritate ┼ú─âranÔÇŁ

Pentru o ├«n╚Ťelegere mai bun─â a originii militarului rom├ón ╚Öi a componen╚Ťei Armatei Rom├óne, relevant─â este caracterizarea f─âcut─â de generalul Iosif Iacobici, ministrul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, ├«ncep├ónd cu data de 27 ianuarie 1941, ├«n expunerea oferit─â solda╚Ťilor germani, publicat─â ├«n acela╚Öi periodic:, , Soldatul rom├ón este ├«n marea lui majoritate ┼ú─âran. Masa armatei noastre este recrutat─â deci din acea p─âtur─â, care ÔÇô dup─â p─ârerea general─â ÔÇô ofer─â cele mai bun elemente pentru armat─â, at├ót ca s─ân─âtate trupeasc─â, c├ót ┼či moral─â. Mijlociu de statur─â ┼či isc─â┼úiv, ├«n majoritatea cazurilor s─ârac, soldatul noastru este desprins cu greut─â┼úile, ba chiar ┼či cu suferin┼úele. De aceea este rezistent, are putere de combativitate ┼či pu┼úin preten┼úios. El poate face mar┼čuri lungi, chiar ┼či ├«n cele mai grele condi┼úiuni...ÔÇŁ (10). Aceast─â descriere realist─â accentua calitatea ╚Öi capacitatea aliatului pe al c─ârui sprijin contra Reich-ul German cu pu╚Ťin timp ├«naintea declan╚Ö─ârii opera╚Ťiunii Barbarossa. 

Trecerea Dun─ârii de c─âtre germani

Din C├ómpulung Muscel, brigada a ├«naintat pe direc╚Ťia S-V, parcug├ónd drumurile jude╚Ťelor Muscel, Arge╚Ö ╚Öi Teleorman p├ón─â a ajuns ├«n ora╚Öul-port Turnu-M─âgurele, unde a trecut Dun─ârea pe un ponton construit de pionierii unit─â╚Ťii. SS-Sturmbannf├╝hrer-ul Kurt ÔÇ×PanzerÔÇŁ Meyer a consemnat ├«n cartea sa de memorii, Grenadiers, aspectul lumii rurale ╚Öi al a╚Öez─ârilor ├«nt├ólnite pe drumul parcurs de la munte la c├ómpie:, , ├Äntinderi largi ╚Öi pustii, unde cu greu puteau fi v─âzute o ├«n─âl╚Ťime sau suprafe╚Ťe ├«mp─âdurite pe oricare parte a drumului. Din c├ónd ├«n c├ónd treceam prin sate s─âr─âc─âcioase, cu o f├ónt├ón─â, c├óteva bordeie turtite ad├ónc ├«n p─âm├ónt, c├óteva garduri b─âtute de v├ónt ╚Öi nimic mai mult. Apoi ├«ntr-o diminea╚Ť─â am v─âzut albia larg─â, p─âm├óntiu-maronie a Dun─ârii domol curg─âtoareÔÇŁ (11). 

7 1 png png

Trecerea peste fluviul ce izvora din Mun╚Ťii P─âdurea Neagr─â s-a efectuat pe 18 ╚Öi 19 martie, pe durata a dou─â zile, pentru a asigura transferul optim al numeroaselor autovehicule pe malul bulg─âresc. Pentru urm─âtoarele dou─â s─âpt─âm├óni for╚Ťele germane ajunse ├«n Bulgaria s-au grupat pentru atacul asupra Greciei, conform planului opera╚Ťional detaliat ├«n directiva nr. 20 din data de 13 decembrie 1940, ce a fost actualizat prin directiva nr. 25 emis─â ├«n 27 martie 1941 pentru ini╚Ťierea ac╚Ťiunii Mari╚Ťa, ÔÇ×cu obiectivul limitat, provizoriu, de luare a bazinului Salonicului ╚Öi instalarea noastr─â pe ├«n─âl╚Ťimile de la EdessaÔÇŁ (12).

Epopeea balcanic─â a LSSAH a confirmat ├«nc─â o dat─â eficien╚Ťa blitzkrieg-ului ╚Öi fanatismul combatan╚Ťilor SS, care au deschis calea Wehrmacht-ului ├«n Peloponez. For╚Ťarea trec─âtorilor Klidi ╚Öi Klisura, precum ╚Öi traversarea golfului Patras au conferit o aur─â legendar─â ╚Öi o faim─â notorie lui Kurt ÔÇ×PanzerÔÇŁ Meyer ╚Öi camarazilor s─âi, pentru performan╚Ťa extraordinar─â de a cuceri v├órfurile ╚Öi v─âile reliefului st├óncos, de╚Öi se g─âseau ├«ntr-o total─â inferioritate numeric─â ╚Öi tehnic─â. La sf├ór╚Öitul lunii aprilie 1941, pe Acropole, deasupra anticului Partenon, a fost ridicat spre cer steagul cu svastic─â, anun╚Ť├ónd parc─â zeilor c─âderea definitiv─â a Eladei.

NOTE:

1.Anna von der Goltz, Hindenburg:Power, Myth and the Rise of the Nazis, Oxford, Oxford University Press, 2009, p. 168;

2.Gordon Williamson, Malcolm McGregor, German Commanders of World War II(2). Waffen-SS, Luftwaffe &Navy, Oxford, Osprey Publishing, 2006, p. 5;

3.Lucian Vasile, Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești, București, Gutenberg, 2014, pp. 59-60;

4.Misha Glenny, The Balkans. Nationalism, War and the Great Powers 1804-2011, New York, Penguin Books, 2012, pp. 472-475;

5.Rupert Buttler, SS-Leibstandarte. The history of the first SS division 1933-1945, London, Spellmount Staplehurst, 2001, p. 184;

6.Adrian S─âvoiu, Gheorghe Chi╚Ť─â, Ioan Cr─âciun, Chipuri de odinioar─â din Muscel, Bucure╚Öti, ed. Ars Docendi, 2010, pp. 34-36;

7.Branislav Radovic, Martin Stiles, The 1st battalion LSSAH during Operation Marita, 1941 from Battalion Arhives, Atglen, Schiffer Publishing, 2013, pp. 28-30; 

8.Florian Tucă, Mircea Cociu, Monumente ale anilor de luptă și jertfă, București, ed. Militară, 1983, p. 140;

9.ÔÇ×Discursul Fuehrerului cu prilejul comemor─ârii eroilor pe c├ómpul de onoareÔÇŁ ├«n Unirea. Ziar de lupt─â na╚Ťional─â, An I, nr. 31, 18 martie 1941, p. 7;

10.ÔÇ×Cuv├óntul d-lui general Iosif Iacobici Ministrul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale adresat solda╚Ťilor germaniÔÇŁ, Ibidem, p. 3;

11.Kurt Meyer, Grenadiers:The story of the Waffen-SS General Kurt ÔÇ×PanzerÔÇŁ Meyer, Mechanicsburg, Pensylvania, 2005, p. 36;

12.Adolf Hitler, Directive de război, [Ploiești], ed. Elit, [1999], pp. 145-146.