GALERIE FOTO Civitates Orbis Terrarum, marele atlas al orașelor medievale
Civitates Orbis Terrarum(Orașe ale Pământului) este o lucrare în șase volume, conținând 546 de hărți ale orașelor din toată lumea, dar mai ales europene, lansată în 1572, în Cologne. Pentru realizarea atlasului marilor orașe a fost nevoie de peste o sută de persoane, coordonate de Georg Braun, topograf și editor al cărții. De altfel, Braun a murit în 1622, octogenar, fiind singurul din echipa originală care a fost martor la publicarea celui de-al șaselea volum în 1617.
Braun a fost sprijinit în efortul său de Abraham Ortelius, autorul primului atlas adevărat, Theatrum Orbis Terrarum(1570). De altfel, Civitatesa fost conceput ca un atlas complementar pentru Theatrum, după cum indică și similitudinea titlurilor, existând și referințe ale naturii întregitoare ale celor două lucrări. Totuși, opera lui Braun a fost gândită pentru a oferi o nouă perspectivă publicului, abordând ideea unei colecții de planuri ale orașelor ce reprezenta o afacere mai riscantă decât un altas al lumii pentru care existaseră câteva precedente fericite.
Click aici pentru GALERIE FOTO
Sub coordonarea lui Braun – cleric din Cologne – au fost angajați numeroși artiști și cartografi, precum belgianul Frans Hogenberg care s-a ocupat de gravuri, și Jovis Hoefnagel și fiul său, Jacob, care au realizat cea mai mare parte a desenelor panoramice ale orașelor. Totuși, Franz Hogenberg (1535-1590), fiul unui gravor din Munich care s-a stabilit în Malines, a fost cel care a realizat majoritatea gravurilor pentru Theatrum-ul lui Ortelius, fiind considerat cel care ar fi fost responsabil pentru inițierea proiectului. Hoefnagel, la rândul său, a contribuit și la realizarea materialelor originale pentru orașele spaniole și italiene, dar a refăcut și modificat și pe acelea ale altor contribuitori. Au fost copiate numeroase lucrări nepublicate ale lui Jacob van Deventer (1505-1575) – cunoscut și sub numele de Jacob Roelofszof – planuri ale orașelor olandeze, așa cum s-a întâmplat și cu gravurile lui Stumpf, preluate din Schweizer Chronik din 1548 și vederea asupra orașelor germane, realizate de Sebastian Munster, preluate din edițiile din 1550 și 1572 ale ”Cosmographia”. O altă sursă importantă pentru realizarea hărților a fost cartograful danez Heinrich van Rantzau (1526-1599), mai popular cu numele său latin, Rantzovius, care a furnizat hărți pentru nordul Europei, în special pentru orașele daneze. Alte surse au fost hărțile
Altasul Civitates Orbis Terraruma oferit o perspectivă unică și amplă asupra vieții urbane de la începutul secolului XVI. Braun a completat hărțile cu personaje îmbrăcate în haine locale, caracteristică anticipată în gravura orașului Nuremberg a lui Hans Lautensack, din 1552, unde grupurile de indivizi poziționați în planul larg adaugă un plus de autenticitate detaliilor topografice extrem de precise privind ceea ce era capitala culturală a spațiului german în acele vremuri. Dar rațiunile pentru care Braun a adăugat personaje hărților sale a depășit ideea originalității – așa cum explica în primul volum, considera că astfel planurile sale nu ar fi fost cercetate de turci pentru urmărirea de secrete militare, întrucât religia le interzicea să se uite la reprezentări ale formei umane.
Planurile au fost completate de relatările scrise de Braun despre istoria orașelor, situția social și comercială, formând un compendiu de călătorie despre care Robert Burton spunea, în ”Anatomia Melancoliei” din 1621, că nu oferă numai instrucțiuni, dar înalță și spiritul.
